{ro: vânzător de rulouri de pânzâ}
{fr: qui vend des rouleaux de toile}
{en: roll (of linen) merchant}

1: harea tsi u-ari atsel tsi easti anapud (sh-cari fatsi lucrili anapuda); anapudilji, anapudzãlji, anãpudzãlji;
2: tihi anapudã; tihi oarbã; tihi lai; anapudilji, nitihi
{ro: îndărătnicie; ghinion}
{fr: esprit de travers; caprice; guignon, adversité}
{en: stubborness, awkward temper; misfortune, bad luck}
ex: las s-chearã anãpudilja

§ anapudilji/anapudilje (a-na-pu-dhí-lji) sf anapudilj (a-na-pu-dhílj) – (unã cu anãpudilji)
ex: vidzush ahãntã anapudilji (tihi oarbã)

§ anapudzãlji/anapudzãlje (a-na-pu-dzã-lji) sf anapudzãlj (a-na-pu-dzãlj) – (unã cu anãpudilji)

§ anãpudzã-lji/anãpudzãlje (a-nã-pu-dzã-lji) sf anãpudzãlj (a-nã-pu-dzãlj) – (unã cu anãpudilji)

§ anãpudzãscu (a-nã-pu-dzắs-cu) vb IV anãpudzãi (a-nã-pu-dzắĭ), anãpudzam (a-nã-pu-dzámŭ), anãpu-dzãtã (a-nã-pu-dzắ-tã), anãpudzãri/anãpudzãre (a-nã-pu-dzắ-ri) – nu voi s-ascultu di vãr sh-fac mash tsi voi mini, dupã caplu-a meu; mi fac multu anapud; fac lucri strãmbi (anapuda)
{ro: îndărătnici, deveni neascultător}
{fr: devenir retif et turbulent}
{en: become disobedient, stubborn and turbulent}
ex: ficiorlji anãpu-dzãrã (s-featsirã anapudz) ca vãrnãoarã; zboarãli-a lui mi-anãpu-dzãrã (mi featsirã arãu) multu

§ anãpudzãt (a-nã-pu-dzắtŭ) adg anãpudzãtã (a-nã-pu-dzắ-tã), anãpudzãts (a-nã-pu-dzắtsĭ), anãpudzãti/anãpudzãte (a-nã-pu-dzắ-ti) – lucru tsi easti faptu anapuda; tsi s-poartã ca un om anapud; tsi fatsi lucrili ashi cum va el, fãrã s-ascultã di vãr
{ro: îndărătnic, neascultător, încăpăţânat}
{fr: bizarre, turbulent, retif}
{en: turbulent, obstinate, reckless}

§ anãpudzãri/anãpudzãre (a-nã-pu-dzắ-ri) sf anãpudzãri (a-nã-pu-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãpudzashti
{ro: acţiunea de a se îndărătnici, de a deveni neascultător; îndărătnicire; destrăbălare, neruşinare}
{fr: action de devenir retif et turbulent; turbulence, contrariété, dévergondage}
{en: action of becoming disobedient, stubborn and turbulent; shamelessness}

{en: action of cooling, of refreshing (oneself), coolness, refreshment}

§ avrescu (a-vrés-cu) (mi) vb IV avrii (a-vríĭ), avream (a-vreámŭ), avritã (a-vrí-tã), avriri/avrire (a-vrí-ri) – (unã cu avredz)
ex: dã-ts pi fatsã cu apã aratsi ca s-ti-avreshti (s-tsã fats avrã, s-ti-avredz); pruscuchii cu apã streaha shi avrii (feci avrã tu, avrai) casa; cãtrã searã mizia s-avri (s-avrã)

§ avrit (a-vrítŭ) adg avritã (a-vrí-tã), avrits (a-vrítsĭ), avriti/avrite (a-vrí-ti) – (unã cu avrat)

§ avriri/avrire (a-vrí-ri) sf avriri (a-vrírĭ) – (unã cu avrari)

§ avros (a-vrósŭ) adg avroasã (a-vrŭá-sã), avrosh (a-vróshĭ), avroasi/avroase (a-vrŭá-si) – tsi easti niheamã ma-aratsi ca locurli di avãrliga; tsi ti avreadzã; tsi fatsi (tsi-adutsi, tsi ari, tsi easti cu) avrã; cu avrã
{ro: răcoros; răcoritor}
{fr: frais, rafraîchissement, rafraîchissant}
{en: fresh, cool, cooling, refreshing}
ex: un vimtu avros bãtea (tsi adutsea avrã); hoarã avroasã (cu avrã) shi livendã; mi dipun tu groapa-avroasã (cu avrã)

§ avritsã (a-vrí-tsã) sf avritsã (a-vrí-tsã) – hãlati cu cari-sh fatsi avrã omlu (sh-lja vimtu) cãndu lj-easti caldu
{ro: evantai}
{fr: évantail}
{en: fan}
ex: fã-ts vimtu cu avritsa

36: bag pi sulã = frig (di-aradã) njel pi sulã;
37: mi bag tu guva di sharpi = mi-ascundu ghini tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, tra s-nu shtibã vãrnu iu hiu;
38: u bag strãmbã (cãciula) = nu-am dip ananghi, nu-nj trag gailelu, nu mi mealã;
39: lu bag arãu = lji spun a unui tsi nu shtia, lucrul arãu tsi-ari faptã)
{ro: băga, plasa, pune, aplica, intra, angaja, vârî, (se) amesteca, insista, convinge, înţelege, (se) decide, procura, fi atent, urmări, prinde, învinge, capitula, urla, învăţa, gândi, (se) culca, (se) îngrăşa, etc.}
{fr: mettre, placer, poser, appliquer, entrer, engager, fourrer, (se) mêler, insister, convaincre, comprendre, (se) décider, procurer, faire attention, poursuivre, attraper, vaincre, capituler, pousser des cris, rendre, penser, (se) coucher, s’engraisser, etc.}
{en: put, place, apply, get hired (for a job), enter, get mixed up, insist, convince, understand, decide, procure, be careful, pay attention, follow, catch, vanquish, capitulate, yell, learn, think, lie down, get fat, etc.}
ex: bagã-l tu sac sh-lja-l cu tini; bagã-nj mãna tu gepi; bagã-li dighios (dipuni-li); mi bãgai (shidzui, mi curdusii, mi-ashtirnui) ningã measã; bagã-li oili ninti; bãgats-lu n casã s-vã bag nãtheam di measã; paradzlji sã-lj badz la bancã; va-lj bãgãm avdeli; mi bãgai (intrai, mi-acãtsai) tu cor; s-avea bãgatã
(expr: intratã, arugatã) ca huzmichear; nãpãrticã s-bãgã (intrã, s-hipsi) tu fearicã; tsi ti badz (ti-ameastits) tu lucri xeani?; s-bãgã s-u da
(expr: sã ngricã, lj-cãdzu furtii, lji s-arcã s-u da); bãgats-u di cali
(expr: cãndirsits-u, apuadutsets-u, nduplicats-u) s-nu fugã; s-bãgã
(expr: nchisi) s-bumbuneadzã; s-bãgã sã strigã; bagã-ti pi dintsã (tindi-ti s-dornji cu fatsa nghios); s-bagã (s-dutsi s-doarmã) cu gãljinjli, si scoalã cu cucotslji; bagã-ts mintsãli n cap
(expr: adunã-ts mintsãli, isihã-sea, s-nu fats glãrinj); bãgat tsiva tu cornu i nu?
(expr: aduchit, achicãsit tsiva i nu?); cari-l bãga tu cornu?
(expr: cari lu-asculta tsi dzãtsi); bagã ghini tu cornu
(expr: ascultã, aduchea ghini tra s-nu-agãrsheshti) tsi-ts dzãc; bagã tu ureclji
(expr: ascultã ghini, shi s-ts-aduts aminti) tsi tsã spun; nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); mi bãgai
(expr: loai apofasea) s-li vindu oili; cãndu bãgarã
(expr: acãtsarã, nchisirã, loarã apofasea) s-facã numta; Mitlu bãgã
(expr: acumprã) nã furtii di balidz; anvitsai cã badz
(expr: acumpri, adunj, creshti) tsachi; bagã-ts oara
(expr: mutrea ghini s-nu pats tsiva, s-ts-ai cãshtiga, bagã-ts mintea); bagã oarã
(expr: mutrea ghini, ai-tsã mintea) s-nu intrã cariva n casã; nu bãgã oarã
(expr: nu-aduchi, nu-avdzã cã nu sh-avea mintea la-atseali) tsi-lj dzãsi aushlu; nu bãgai oarã
(expr: u-aveam mintea aljurea shi nu vidzui) ma s-tricu pri-aoa frati-tu; cãnjlji u bãgarã nãinti
(expr: (i) u-alãtrarã di u aspãrearã multu; (ii) trapsirã ninti, s-loarã dupã); el, cara-l bãgã luplu dinãpoi
(expr: cara lu-avinã luplu); s-ti bãgarim tu mãnã!
(expr: s-puteam s-ti-acats!); nu-lj si bagã mãnã
(expr: nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu); nu li bag mpadi
(expr: nu-nj mi prudau) dinãintea-a voastrã; easi nveasta, bagã boatsea
(expr: nchiseashti s-aurlã); nipotlu bãgã minti bunã
(expr: s-featsi cu minti, nvitsã cum s-facã); tsi bagã tu minti?
(expr: tsi mindueashti?); bagã-nj-ti
(expr: culcã-ti s-dornji), pulje, bagã-nj-ti (culcã-ti s-dornji); ved cã bãgash zvercã
(expr: ti ngrãshash); ved cã bãgash carni tu ureclji
(expr: ti ngrãshash); sh-bãgã lãili
(expr: intrã tu jali); mãni bãgãm
(expr: nchisim s-tsãsem) tu-arãzboi; multu mi bag
(expr: cilihtisescu, nj-bag zori) tra s-fug; sh-avea bãgatã stranjili atseali nalili
(expr: s-avea nviscutã cu stranjili nali) tsi li-adusi tatã-su dit Vlãhii; suntu anj di dzãli di cãndu nu bãgai ciciorlu
(expr: nu cãlcai) pi la nàsh; bãgãm
(expr: fripsim) pi sulã un noatin; chiru, canda s-bãgã tu guvã di sharpi
(expr: canda s-ascumsi tra s-nu lu-aflã vãrnu); cara si s-aflã tsi-ai faptã, lipseashti s-ti badz tu guvã di sharpi; lu bãgã arãu la frati-su
(expr: lj-dzãsi a frati-sui c-avea faptã un lucru arãu)

§ bãgat (bã-gátŭ) adg bãgatã (bã-gá-tã), bãgats (bã-gátsĭ), bãgati/bãgate (bã-gá-ti) – tsi easti faptu s-intrã iuva; tsi easti alãsat si sta pi tsiva; apus, pus, culcat, curdisit, ashtirnut
{ro: băgat, plasat, pus, aplicat, intrat, etc.}
{fr: mis, placé, posé, appliqué, entré, etc.}
{en: put, placed, applied, etc.}

§ bãgari/bãgare (bã-gá-ri) sf bãgãri (bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva; puneari, culcari, curdisiri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a băga, de a plasa, de a pune, de a aplica, de a intra, etc.; băgare, plasare, punere, aplicare, intrare, etc.}
{fr: action de mettre, de placer, de poser, d’appliquer, d’entrer, etc.}
{en: action of putting, of placing, of applying, etc.}
ex: tri bãgari pri aranã
(expr: easti multu bun); aestã eara bãgari tru somnu
(expr: aestã eara mash tra s-lu-arãdã)

§ nibãgat (ni-bã-gátŭ) adg nibãgatã (ni-bã-gá-tã), nibãgats (ni-bã-gátsĭ), nibãgati/ni-bãgate (ni-bã-gá-ti) – tsi nu easti bãgat s-intrã iuva; tsi nu s-ari bãgatã s-doarmã; etc.
{ro: nebăgat, neculcat, etc.}
{fr: qui n’est pas mis, qui n’est pas couché, etc.}
{en: who is not put in, who does not lie down, etc.}
ex: hiu nibãgat ninga (nu mi bãgai ninga s-dormu)

§ nibãgari/nibãgare (ni-bã-gá-ri) sf nibãgãri (ni-bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-bagã
{ro: acţiunea de a nu băga, de a nu se culca, etc.}
{fr: action de ne pas mettre, de ne pas se coucher, etc.}
{en: action of not putting in, of not lying down, etc.}

§ bãgãturã (bã-gã-tú-rã) sf bãgãturi (bã-gã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu oaea sh-cheari njelu ninti di-afitari; vãtãmãturã
{ro: avort la oi}
{fr: avortement chez les brebis}
{en: miscarriage (sheep)}

{ro: scufiţă}
{fr: petit bonnet pour les enfants}
{en: little cap for the children}

§ cãciulitsã (cã-cĭu-lí-tsã) sf cãciulitsi/cãciulitse (cã-cĭu-lí-tsi) – (unã cu cãciulicã)

§ cãciular (cã-cĭu-lárŭ) sm, sf, adg cãciularã (cã-cĭu-lá-rã), cãciulari (cã-cĭu-lárĭ), cãciulari/cãciulare (cã-cĭu-lá-ri) – atsel tsi fatsi i vindi cãciulj
{ro: fabricant sau vânzător de căciuli}
{fr: fabriquant ou vendeur de chapeaux}
{en: hat maker or seller}

26: him oaminj tsi nu mutrim sum cali, stri cali = him oaminj bunj, tsi nã mutrim calea, nu him furi;
27: calea-a laptilui = multimea di steali din tser cunuscutã cu-aestã numã;
28: om, tsi s-nu lu-astalj ãn cali; s-nu ti scoatã Dumnidzã ãn cali-lj = om multu arãu, anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti; om, tsi s-dai shi s-fudz di el; etc.;
29: fãrã-cali = fãrã-di-leadzi, tsi calcã leadzea, fãrã-nom;
30: fãrã di cali = nu-ari misurã; multu, di primansus;
31: ficior di pri cãljuri = ficior tsi nu-ari casã, tsi nu lucreadzã, vagabondu, alagã locurli tuti;
32: nu-alasã calea s-ljai cãrarea = zborlu tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi-alasã calea bunã, tra s-lja unã cali tsi nu easti greauã sh-ahãntu bunã, tsi nu-l fatsi un lucru cum easti lishor s-lu facã, ma aleadzi unã cali ma greauã; etc.;
33: ne tu cali, ne n cãrari = zborlu tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi ni unã, ni altã, tsi nu va ni unã ni-alantã, etc.)
{ro: cale, drum, stradă}
{fr: chemin, voie, route, avenue}
{en: road, way, street}
ex: lungã, lungã, strãmbã, strãmbã, sh-tuts mi caftã (angucitoari: calea); di la noi pãnã la voi, blidi, blidi teasi (angucitoari: calea); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); calea din hoarã easti bunã; furlji loarã calea (drumlu) di cãtrã la Sãmtu; nu alasã calea (calea mari sh-bunã, sucachea) s-ljai cãrarea (pãrtica, calea-atsea njica, cãlica); calea tutã imnã sh-cãntã; oarã bunã sh-calea-ambar; calea mari
(expr: calea-a moartiljei); durnjits, cã mãni avem cali (avem trã dutseari iuva); tradzi-ts calea
(expr: du-ti iu ai trã dutseari), oaspe!; lo calea mari
(expr: tradzi s-moarã); s-nu ti scoatã Dumnidzã ãn cali-lj; furlji acãtsarã cãljurli
(expr: furlji s-ashtirnurã pri cali tra s-nu-alasã s-treacã i s-lj-acatsã oaminjlji); sh-lo sor-sa calea di gushi
(expr: nchisi si s-ducã calea) sh-imnã, imnã…; arcã nã cali
(expr: featsi nã cali cu purtarea di lucri); ficiorlu arucã nã cali, arucã doauã; aestã cali (fig: aestã oarã); s-lu-ascapã shi di calea-aestã (fig: sh-oara-aestã); di calea (fig: oara) aestã canda dãdea toaca; omlu a caliljei
(expr: ndreptu, bun), ãlj dzãsi pali; a omlui ndreptu, a caliljei
(expr: omlu a ndriptatiljei); omlu lã dzãsi a caliljei
(expr: atsea tsi eara dealihea); ori nj-aspunj a calealui
(expr: dealihea, averlu), i nu ai ascãpari di mini; avush parti di-un om a caliljei
(expr: om ndreptu); s-imnji a caliljei, s-imnji calea ndreptu; “cu cali, Doamne”
(expr: “Doamne cari eshti ndreptu!”), gri harlu; el zburashti cu cali
(expr: cu minti bunã); dupã cum sh-lu-adutsi calea
(expr: buna minti, buna giudicatã); calea (fig: urnimia, mintea) tsi-ts dau io, va ti scoatã naparti; nu suntu pri-unã cali
(expr: nu suntu sinfuni, nu suntu pi-unã minti); yini multu n cali
(expr: easti ghini, cum lipseashti); apoea sh-vinji n cali
(expr: tu aeari); aflash ficior s-badz di cali
(expr: s-lu cãndãrseshti); nu pot s-bag di cali
(expr: nu pot s-lu cãndãrsescu, s-li ndreg lucrili cu) bãrbat-nju; nu putu s-u-aducã n cali
(expr: s-u cãndãrseascã, s-u nduplicã, s-u facã s-lja unã apofasi); nu s-adutsi n cali ne cu-arãulu; lucrul easti ahãntu mintit cã vãr nu poati si-lj da di cali
(expr: s-lu dizleagã, s-lu discaci, s-lj-aflu cearei); lã deadirã cali a tutlor
(expr: ãlj sãlãghirã tuts) cãts eara ncljish; lj-deadirã cali
(expr: lu-alãsarã, l-sãlãghirã); vãrã nu putea si-lj da cali a lãngoarãljei
(expr: s-lu vindicã); pi tini ti calcã calea
(expr: a tsia tsã si caftã, tsã si cadi tra) s-ti duts cã eshti ma njica; di Avdelã pãnã Sãmãrinã easti ca trei ori cali
(expr: tra s-ti duts di-Avdelã pãnã Sãmãrinã, va fats ca trei ori di chiro); tu ducã sh-tu turnatã va fats ca optu ori cali; lom (featsim) calea di Ohrida pãnã Bituli tu-unã dzuã; Cola cãdzu di-unã cali (scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar: tu scriarea-a noastrã: dinãcali, cu noima di unãshunã, diunãoarã); di nã cali (dinãoarã) n hoarã-lj s-aflã; ficior di prit cãljuri
(expr: ficior a vãrnui, tsi nu-i bun trã tsiva); calea, calea
(expr: imnãndalui), agiumsi n hoarã; calea-calea iu s-dutsea, agiumsi la un shoput; calea-calea (imnãndalui), di om-om (ntribãndalui), lj-deadi di urmã shi agiumsi tu hoarã; cari ntreabã, calea u-aflã; itsi fats, fã-u n cali
(expr: fã-u cum lipseashti, bunã, ndreaptã); cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã; cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu

§ cãlishoarã (cã-li-shĭŭá-rã) sf cãlishoari/cãlishoare (cã-li-shĭŭá-ri) – cali njicã, strimtã, di-arada tu pãduri i munti, iu s-imnã mash pripadi i ncalar; cãlici, cãlitsã, cãrari, pãrticã, munupati
{ro: cărare, potecă}
{fr: petite rue, sentier}
{en: (foot) path}
ex: apucã pri-unã cãlishoarã (cali njicã shi strimtã); chirurã prit cãlishoari (pãrtits); lj-astalji calea prit nã cãlishoarã (pãrticã)

§ cãlitsã (cã-lí-tsã) sf cãlitsã (cã-lí-tsã) – (unã cu cãlishoarã)
ex: tu pãduri, tu cãlitsã; la poarta dit cãlitsã (calea-atsea njica)

§ cãlici3/cãlice (cã-lí-ci) sf cãlici/cãlice (cã-lí-ci) – (unã cu cãlishoarã)

§ cãlãtor (cã-lã-tórŭ) adg, sm, sf cãlãtoari/cãlãtoare (cã-lã-tŭá-ri), cãlãtori (cã-lã-tórĭ), cãlãtoari/cã-lãtoare (cã-lã-tŭá-ri) – (atsel) tsi fatsi unã cali (tra si s-ducã tu-un loc icã tra s-yinã dit un loc); cãlitor, taxidar
{ro: călător}
{fr: voyageur}
{en: traveler, voyager}
ex: nã u deadi un cãlãtor (taxidar); sh-arcã ocljilj la cãlãtor; poate didesh, cãlãtoare, n calea-a ta di patru gionj; adunatã di la lãitslji di cãlãtori tsi tritsea pi-aclo; adãrarã tu multi locuri, pit cãljuri, iu tritsea cãlãtori, fãntãnj multi; sta sh-uhteadzã cãlãtorlji; nits cãt pulj cãlãtori; lu-adrã pescul dis hertu, dis tigãnsit di mãcã cãlãtorlu; trãmbi cãlãtoari di pulj; lãitslji di cãlãtori!; tricu un cãlãtor; earam deadum multsã cãlãtori

§ cãlitor (cã-li-tórŭ) adg, sm, sf cãlitoari/cãlitoare (cã-li-tŭá-ri), cãlitori (cã-li-tórĭ), cãlitoari/cãlitoare (cã-li-tŭá-ri) – (unã cu cãlãtor)
ex: iu armãnea cãlitori; cãlitorlu shi lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori

ex: s-ascumsi tu-unã mãnãstiri, s-featsi cãlgãritsã; eara cãlgãritsã di nsus pãnã nghios

§ cãlugãrush (cã-lu-gã-rúshĭŭ) sm cãlugãrush (cã-lu-gã-rúshĭ) – cãlugãr ma njic
{ro: călugăraş}
{fr: petit moine}
{en: little monk}
ex: cãlugãrushlu trapsi sh-nãs la pãlati

§ cãlu-gãrash (cã-lu-gã-ráshĭŭ) sm cãlugãrash (cã-lu-gã-ráshĭ) – (unã cu cãlugãrush)

§ cãlugãrescu1 (cã-lu-gã-rés-cu) adg cãlugãreascã (cã-lu-gã-reás-cã), cãlugãreshtsã (cã-lu-gã-résh-tsã), cãlugãreshti (cã-lu-gã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu cãlugãrlji i lucri di-a lor; tsi ari s-facã cu bana dit mãnãstir; cãlugrescu;
(expr: masini cãlugãreshti = masini verdzã, ashi cum li mãcã cãlugãrlji)
{ro: călugăresc, monahal}
{fr: monacal, monastique}
{en: monkish}
ex: s-nu u cunoascã vãrnu, ãlj deadi stranjili cãlugãreshti (di cãlugãr)

§ cãlu-grescu1 (cã-lu-grés-cu) adg cãlugreascã (cã-lu-greás-cã), cãlugreshtsã (cã-lu-grésh-tsã), cãlugreshti (cãlugreshti (cã-lu-grésh-ti) – (unã cu cãlugãrescu1)
ex: nj-adusi nã trãmbã di veshtu cãlugrescu (cãlugrescu); masini cãlugreshti
(expr: masini verdzã)

§ cãlugurescu (cã-lu-gu-rés-cu) (mi) vb IV cãlugurii (cã-lu-gu-ríĭ), cãluguream (cã-lu-gu-reámŭ), cãluguritã (cã-lu-gu-rí-tã), cãluguriri/cãlugurire (cã-lu-gu-rí-ri) – (mi) fac cãlugãr; l-fac pri cariva si s-adarã cãlugãr; cãlugãrescu, cãlugrescu, caloghe-risescu (fig: mi cãlugurescu = mi nvescu tu lãi, di jali)
{ro: (se) călugări}
{fr: ordonner un moine}
{en: take monastic vows}
ex: s-dusi la Ayiu-Munti si s-cãlugureascã

§ cãlugurit (cã-lu-gu-rítŭ) adg cãluguritã (cã-lu-gu-rí-tã), cãlugurits (cã-lu-gu-rítsĭ), cãluguri-ti/cãlugurite (cã-lu-gu-rí-ti) – tsi s-featsi (easti faptu s-hibã) cãlugur; intru tu mãnãstir; cãlugãrit, cãlugrit, calogherisit
{ro: călugărit}
{fr: ordonné moine}
{en: who has taken monastic vows}

§ cãluguriri/cãlugurire (cã-lu-gu-rí-ri) sf cãluguriri (cã-lu-gu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãlugureashti; cãlugãriri, cãlugriri, calogherisiri
{ro: acţiunea de a (se) călugări; călugărire}
{fr: action d’entrer dans les ordres religieux}
{en: action of taking the monastic vows}

§ cãlugãrii/cãlugãrie (cã-lu-gã-rí-i) sf cãlugãrii (cã-lu-gã-ríĭ) – bana di cãlugãr; tehnea di cãlugãr;
(expr: mi duc la cãlugãrii = mi fac cãlugãr)
{ro: călugărie}
{fr: vie monas-tique}
{en: monastic life}
ex: njarsi tu cãlugãrii
(expr: s-featsi cãlugãr); mi sãturai di-aestã banã, mi duc la cãlugãrii
(expr: mi fac cãlugãr) cãlugãrescu2 (cã-lu-gã-rés-cu) (mi) vb IV cãlugãrii (cã-lu-gã-ríĭ), cãlugãream (cã-lu-gã-reámŭ), cãlugãritã (cã-lu-gã-rí-tã), cãlugãriri/cãlugãrire (cã-lu-gã-rí-ri) – (unã cu cãlugurescu)
ex: dupã ahãts anj avdzãm cã s-cãlugãri (s-featsi cãlugãr) la Ayilu Munti; dupã tsi muri hilji-sa s-cãlugãri (s-featsi cãlugãritsã; icã expr: sã nviscu tu lãi)

§ cãlugãrit (cã-lu-gã-rítŭ) adg cãlugãritã (cã-lu-gã-rí-tã), cãlugãrits (cã-lu-gã-rítsĭ), cãlugãriti/cãlugãrite (cã-lu-gã-rí-ti) – (unã cu cãlugurit)

§ cãlugãriri/cãlugãrire (cã-lu-gã-rí-ri) sf cãlugãriri (cã-lu-gã-rírĭ) – (unã cu cãluguriri)

§ cãlugrescu2 (cã-lu-grés-cu) (mi) vb IV cãlugrii (cã-lu-gríĭ), cãlugream (cã-lu-greámŭ), cãlugritã (cã-lu-grí-tã), cãlugriri/cã-lugrire (cã-lu-grí-ri) – (unã cu cãlugurescu)

§ cãlugrit (cã-lu-grítŭ) adg cãlugritã (cã-lu-grí-tã), cãlugrits (cã-lu-grítsĭ), cãlugri-ti/cãlugrite (cã-lu-grí-ti) – (unã cu cãlugurit)

§ cãlugriri/cã-lugrire (cã-lu-grí-ri) sf cãlugriri (cã-lu-grírĭ) – (unã cu cãluguri-ri)

§ calogheriri/calogherire (ca-lo-ghĭe-rí-ri) sf calogheriri (ca-lo-ghĭe-rírĭ) – (unã cu cãlugãrii)

§ calogherisescu (ca-lo-ghĭe-ri-sés-cu) (mi) vb IV calogherisii (ca-lo-ghĭe-ri-síĭ), calo-gheriseam (ca-lo-ghĭe-ri-seámŭ), calogherisitã (ca-lo-ghĭe-ri-sí-tã), calogherisiri/calogherisire (ca-lo-ghĭe-ri-sí-ri) – (unã cu cãlu-gurescu)

§ calogherisit (ca-lo-ghĭe-ri-sítŭ) adg calogherisitã (ca-lo-ghĭe-ri-sí-tã), calogherisits (ca-lo-ghĭe-ri-sítsĭ), calogherisi-ti/calogherisite (ca-lo-ghĭe-ri-sí-ti) (unã cu cãlugurit)

§ calogherisiri/calogherisire (ca-lo-ghĭe-ri-sí-ri) sf calo-gherisiri (ca-lo-ghĭe-ri-sírĭ) – (unã cu cãluguriri)

§ caloyeri-ri/caloyerire (ca-lo-ghĭe-rí-ri) sf caloyeriri (ca-lo-ye-rírĭ) – (unã cu calogheriri

§ caloyerisescu (ca-lo-ye-ri-sés-cu) (mi) vb IV caloyerisii (ca-lo-ye-ri-síĭ), caloyeriseam (ca-lo-ye-ri-seámŭ), caloyerisitã (ca-lo-ye-ri-sí-tã), caloyerisiri/caloyerisire (ca-lo-ye-ri-sí-ri) – (unã cu calogherisescu)

§ caloyerisit (ca-lo-ye-ri-sítŭ) adg caloyerisitã (ca-lo-ye-ri-sí-tã), caloyerisits (ca-lo-ye-ri-sítsĭ), caloyerisiti/caloyerisite (ca-lo-ye-ri-sí-ti) – (unã cu calo-gherisit)

§ caloyerisiri/caloyerisire (ca-lo-ye-ri-sí-ri) sf caloyerisiri (ca-lo-ye-ri-sírĭ) – (unã cu calogherisiri)