DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cali/cale

cali/cale (cá-li) sf cãljuri (cã-ljĭúrĭ) – unã fashi di loc (loc multu strimtu shi lungu), ndreptu maxus tra s-urdinã pri el omlu, prãvdzãli shi amãxili; fasha di loc dit un cãsãbã tsi poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; drum, sucachi, cãrari; (fig:
1: cali = (i) dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; (ii) furtia tsi s-poartã cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; (iii) minti bunã, giudicatã bunã; (iv) urnimii, minti, nvitsari; (v) oarã (ca tu: unã oarã, dauã ori, etc.); (vi) atsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr:
2: calea, calea; calea-calea (adv) = pri cali, cãndu imnu, imnãndalui);
3: lj-acats calea = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats (s-lu-agudescu, s-nu poatã s-treacã, etc.);
4: ljau calea mari = ljau calea-a moartiljei, trag s-mor, sã ncljid ocljilj;
5: ljau cali; nj-ljau calea di gushi = nchisescu s-mi duc iuva;
6: lom cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.) = fãtsem cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.);
7: alag cãljurli, bat cãljurli = cutriir lumea;
8: nj-trag calea = nchisescu diznou tra s-fug;
9: nj-mutrescu calea = nj-mutrescu huzmetea, lucrulu-a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
10: lja calea-a tatã-sui = easti ca tatã-su, fatsi lucrili ca tatã-su, njardzi pi urmili a tatã-sui;
11: aruc (fac) nã cali = fac nã cali cu-unã furtii di lucri;
12: hiu pri unã cali cu el = minduescu unã soi cu el, hiu tu-unã minti cu el, hiu sinfuni;
13: nj-escu ãn cali = hiu ghini, escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari;
14: lu-aduc tu (ãn) cali; ãl bag di cali = l-cãndãrsescu, lj-umplu mintea, l-fac s-lja unã apofasi, l-fac s-adarã atseali tsi voi mini;
15: bag di cali = mi mbun cu cariva; li ndreg lucrili cu cariva;
16: ãlj dau di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru;
16: u aflu di cali = minduescu cã easti ghini, ljau apofasea;
17: u-aflu cu cali = pistipsescu cã easti ghini (s-fac tsiva);
18: ãlj dau unã cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum s-facã;
19: ãlj dau cali = (i) (lj-dau di cali) u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru; (ii) l-sãlãghescu, lu-alas s-fugã;
20: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
21: unã cali mi dush = mi dush unãoarã;
22: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi s-hibã, iu-nj ved ocljilj;
23: (hoara) easti “trei” ori cali (diparti di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoarã va nã lja ca trei ori di chiro;
24: (omlu) a caliljei, a calealui; easti cu cali, easti n calea-al Dumnidzã, etc. = (omlu) a caliljei ndreaptã, bunã, a ndriptatiljei; (omlu) a dealihealui, dealihea;
25: om di prit cãljuri = om tsi nu easti di fumealji bunã, tsi criscu prit cãljuri, tsi nu easti bun trã tsiva, tsi alagã hulandar;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chifte

chifte (chif-té) sm chiftedz chif-tédzĭ) – carni mãtsinatã sh-adratã ca unã soi di topã njicã, tsi easti tigãnsitã di-aradã tu grãsimi (i friptã pri jar); chioftã
{ro: chiftea}
{fr: boulette de viande hachée}
{en: meat ball}
ex: avea chiftedz tigãnsits pi measã

§ chioftã (chĭóf-tã) sf chiofti/chiofte (chĭóf-ti) – (unã cu chifte)
ex: avea chiofti pi misali; cãdzu ca nã chioftã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pãrjalã

pãrjalã (pãr-jĭá-lã) sf pãrjelj (pãr-jĭéljĭ) –
1: urma tsi-armãni pri (atsea tsi ari) un lucru (carni, cheali, per, etc.) dupã tsi s-ari arsã niheamã (pisuprã), di-aradã pri pirã;
2: cãldurã mari, dugoari, dã-goari, flogã, cãroari, curoari; (fig: pãrjalã = loc multu caldu cã-l veadi (ardi) soarili tut chirolu)
{ro: căldură, arşiţă; pârlire, arsură la soare}
{fr: chaleur vive; arsure légère, hâle, coup de soleil}
{en: intense heat; light burn, sunburn}
ex: si s-tucheascã tu pãrjalã (cãroari); lilicili vãtãmati di pãrjalã; am pãrjalã mari n cap-nji; ayinja tu pãrjalã (fig: u ardi soarili multi oari di chiro n dzuã)

§ pãrjescu (pãr-jĭés-cu) (mi) vb IV pãrjii (pãr-jíĭ), pãrjam (pãr-jĭámŭ), pãrjitã (pãr-jí-tã), pãrjiri/pãrjire (pãr-jí-ri) – fac si s-ardã lishor fatsa-a unui lucru; nj-ardu (fatsa i truplu) cãndu stau dizvilit multu chiro tu soari; ardu lishor perlji di pi un trup (unã fatsã); pãrlescu, pãrjilescu, cãpsãlsescu, ghimtuescu
{ro: pârli, arde la soare}
{fr: hâler; raréfier (en parlant des poils)}
{en: singe, burn lightly, sunburn}

§ pãrjit (pãr-jítŭ) adg pãrjitã (pãr-jí-tã), pãrjits (pãr-jítsĭ), pãrjiti/pãrjite (pãr-jí-ti) – arsu lishor prisuprã; (cu chealea) arsã di soari, cu perlji di pi trup arshi niheamã; pãrlit, pãrjilit, cãpsãlsit, ghimtuit
{ro: pârlit, ars la soare}
{fr: hâlé; raréfié (en parlant des poils)}
{en: burned slightly, sunburned}
ex: caprã pãrjitã (arsã di/la soari, la foc)

§ pãrjiri/pãrjire (pãr-jí-ri) sf pãrjiri (pãr-jírĭ) – ardeari prisuprã a unui lucru; ardeari la soari, pãrliri, pãrjiliri, cãpsãlsiri, ghimtuiri
{ro: acţiunea de a pârli, de a rarefia părul, de a bronza la soare; pârlire, rarefiere a părului, bronzare la soare}
{fr: action de faire hâler (raréfier les poils)}
{en: action of burning slightly, of sunburning}

§ pãrlescu2 (pãr-lés-cu) vb IV pãrlii (pãr-líĭ), pãrleam (pãr-leámŭ), pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrliri/pãrlire (pãr-lí-ri) – (unã cu pãrjescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pisurudã

pisurudã (pi-su-rú-dã) sf pisurudz (pi-su-rúdzĭ) – cumãts di grãsimi di porcu tigãnsiti multu, pãnã cãndu easi aproapea tutã grãsimea dit ea; pisuridzã, tsigãridã, tsihãridã
{ro: jumări de porc}
{fr: lardons à la poêle}
{en: lardon, well fried bacon}

§ pisuridzã (pi-su-rí-dzã) sf pisuridz (pi-su-rídzĭ) – (unã cu pisurudã)

§ psirudã (psi-rúdhã) sf psirudz (psi-rúdzĭ) – peturi tigãnsiti pi foc tu grãsimi i untulemnu
{ro: pastă făinoasă prăjită}
{fr: espèce de nouilles faites à la maison; pâte de farine à moitié sèche et passées au cribles, puis revenue dans l’huile}
{en: home made noodles fried in oil or grease}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tigani1/tigane

tigani1/tigane (ti-gá-ni) sf tigãnj (ti-gắnjĭ) – vas stronghil cu coadã lungã sh-cu mardzinea apusã, tu cari s-pãrjileashti carni (oauã, pãni, aloat, etc.);
(expr:
1: pescul tu-amari, sh-tiganea pri foc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu-ari (sh-nu va lu-aibã) un lucru, ma si ndreadzi dip canda va lu-aibã;
2: ca pescul tu tigani mi fripsi = mi tirãnsi multu; mi tsigãripsi ca peashtili pri foc)
{ro: tigaie}
{fr: poêle à frire}
{en: frying pan}
ex: nã cãlugãritsã cu unã cusitsã (angucitoari: tiganea); di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); lo tiganea, u bãgã pi foc, u umplu cu untulemnu; tucheashti usãndza tu tigani; fã fisulj tu tigani; peshtilj intra tu tigani dipriunã; diunoarã tu tigani inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj

§ tigani2/tigane (ti-gá-ni) sf tigãnj (ti-gắnjĭ) – unã soi di aloat (criscut cu mãeauã) tsi s-pãrjileashti tu unã tigani iu s-bagã multã grãsimi (adetea easti si s-facã tigãnj shi si s-li ducã la unã lihoanã);
(expr:
1: tigãnj pi ploaci = unã soi di tigãnj tsi s-mãcã ti preasinj;
2: s-tsã mãcãm tigãnjli = s-tsã da Dumnidzã s-ai (s-tsã facã nveasta) un njic)
{ro: un fel de gogoaşă macedonească}
{fr: pâtisserie soufflée}
{en: Aromanian type of a fried donut}
ex: tigãnjli li-adrãm tu tigani; tigãnj cu umtu; mi dush cu tigãnj la tadi, cã-lj featsi nveasta un ficior

§ tigãnjauã (ti-gã-njĭá-ŭã) sf tigãnjei (ti-gã-njĭéĭ) – cumãts di carni di porcu pãrjiliti (tigãnsiti)
{ro: bucăţi de carne de porc prăjite}
{fr: viande de porc frite dans une poêle à frire}
{en: pieces of porc fried in a pan}
ex: dada nã featsi unã tigãnjauã cu prash

§ tigãnsescu (ti-gãn-sés-cu) vb IV tigãnsii (ti-gãn-síĭ), tigãnseam (ti-gãn-seámŭ), tigãnsitã (ti-gãn-sí-tã), tigãnsiri/tigãnsire (ti-gãn-sí-ri) – bag carni (oauã, pãni, etc.) tu tigani pri (pira di) foc, tra si s-pãrjileascã tu grãsimi; frig, pãrjescu, pãrjilescu, tsigãrsescu, tsãgãrsescu, tignisescu, tsigãripsescu, tigãnjisescu, tigãnisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn