§ arufiricat (a-ru-fi-ri-cátŭ) adg arufiricatã (a-ru-fi-ri-cá-tã), arufiricats (a-ru-fi-ri-cátsĭ), arufirica-ti/arufiricate (a-ru-fi-ri-cá-ti) – (unã cu aruficat)

§ arufirica-ri/arufiricare (a-ru-fi-ri-cá-ri) sf arufiricãri (a-ru-fi-ri-cắrĭ) – (unã cu aruficari)

{fr: faire; commettre; produire; évaluer, valoir; marchander; échanger; transformer; acquérir, gagner; dépenser; (s’)amuser; décider; réaliser; colorer; mûrir; se diriger, s’acheminer, parcourir; descendre, aller en pente; rester, demeurer; c’est égal; feindre; dire; naître; être, s’occuper; falloir, etc.}
{en: do; make; cost, value, bargain, change (money), transform; win, spend; decide; realize; mature; go to; descend; stay, live; say; be born; be; must; etc.}
ex: Dumnidzã featsi lumea tu shasi dzãli; di aguridã s-fatsi (s-adarã) njari, ma cu arãvdari; feci (adrai, anãltsai, sculai) unã casã; omlu tsi vrea s-facã (tsi eara s-adarã)?; picatlu tsi avea faptã (adrã) ca muljari; di un lemnu fats (adari) sh-crutsi sh-lupatã; estan agrili featsirã
(expr: deadirã) grãni buni; cãts paradz fac
(expr: tsi tinjii au, cãt custisescu) aesti cãrtsã?; dusirã s-facã pãzari
(expr: s-pãzãripseascã); groshlji-lj fatsi nã lirã (fig: lj-alãxeashti tu nã lirã); lucreadzã macã vrei s-fats aveari
(expr: s-avutsãshti); nãoarã mi featsi (fig: mi amintã) mu-mea; tsi featsi (fig: tsi amintã, ficior i featã) sor-ta?; cãts s-au faptã (fig: s-au amintatã); fatsi (dzãsi) el cu-arãslu n gurã; s-toarnã cãtrã cãtushi shi-lj fatsi (fig: shi-lj dzãtsi); trã putsãn chiro-lj lj-featsi tuts paradzlji ghini
(expr: lj-asparsituts paradzlji, lj-hãrgiui); du-ti sh-fãts chefea
(expr: du-ti sh-fã tsi vrei, cum tsi sã ndreadzi huzmetea); va-l fac (fig: va-l cãndãrsescu, va lu-apuaduc) s-u acumpãrã; sh-aoa featsirã
(expr: fudzirã, u cãrtsãnirã) sotslji cãtrã tu pãduri; aoa fac (fig: pri-aoa fudzirã, dusirã) sotslji, acatsã-lj ma s-hii gioni; shi-lj da nã arãpeari, sh-aoa fac alantsã
(expr: sh-unãshunã fug)!; cãtrã aoa featsirã
(expr: fudzirã)!; tut u fac calea (fig: tut mi duc calea), cã u fac; cari s-aspãrearã cãprili nãoarã, di fac naparti
(expr: fug, li cãr-tsãnescu), acatsã-li ma s-pots
(expr: di fug ahãntu-agonja cã nu pots s-li-acats); fã aripidina nghios (fig: fudz nghios, dipuni); feci
(expr: nchisii, fudzii) cãtrã pãduri; fuga featsi traplu, ca tserbul avinat; fã muntsãlj padi
(expr: alagã pristi tut); auãli s-featsirã (s-coapsirã, asirã); nu fatsi (nu-i ghini, nu prindi) s-fugã; tsi nyisash, s-featsi (ishi, s-axi); yisili s-fac (s-axescu, es); s-nu fats (s-nu stai, s-nu-armãnj) multsã anj tu xeani; fã-ti (prifã-ti, dzã taha) cã hii niputut; s-featsi (s-prifeatsi, s-featsi taha cã easti) glar; njiclu featsi (s-cãcã) tu culpani; armasi di cãndu feci (fui) araftu; ãlj fatsi aushlu unã
(expr: lu-agudeashti aushlu) cu cãrliglu pristi zvercã; s-lj-aducã troarã hilja-a amirãlui, cã aljumtrea nu s-fatsi
(expr: cã vrea i cã nu vrea, lipseashti s-u-aducã feata); dusirã cu nveasta, ca s-u aflã shi s-u facã cumãts
(expr: s-u vatãmã); s-dispãrtsãrã shi-sh featsirã zbor
(expr: shi s-aduchirã, sh-deadirã zbor); dupã tsi featsirã aestu zbor
(expr: s-aduchirã ashi); lji si pãru cã s-fatsi ningã nãoarã
(expr: eara multu ghini); unã videari tsi lã featsi
(expr: cum li vidzu); sharpili a ficiorlui eara di mumã faptu
(expr: eara multu gioni); featsi carti
(expr: s-dusi la sculii, nvitsã carti) multã sh-agiumsi yeatru; fã-ti ncoa (minã-ti ncoa, aproachi-ti) s-ti ved ma ghini; tsi prindi s-fats, fã-u nã oarã cama ninti

§ faptu1 (fáp-tu) adg faptã (fáp-tã), faptsã (fáp-tsã), fapti/fapte (fáp-ti) – ((lucru) tsi ari (s-ari) adratã; adrat
{ro: făcut, comis; produs; evaluat, etc., etc.; născut}
{fr: fait; commis; produit; évalué; etc., etc.; accompli; né}
{en: done; made; valued; etc., etc.; born}
ex: n pãduri faptu (amintat) fui, sh-tut ãn pãduri criscui; cerga-a ta di lãnã groasã faptã (adratã); lucru faptu (fig: adrat, bitisit); eara di mumã faptu
(expr: amintat di mumã; om gioni, tsi ahãrzeashti multu); easti faptã (fig: amintatã) toamna; njiclu easti-l faptu (ishi nafoarã, s-cãcã) tu culpani

§ fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) sf fatsiri (fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva adarã tsiva; fãtseari, adrari
{ro: acţiunea de a face; de a comite; de a produce; de a evalua; etc., etc.; facere; comitere; producere; evaluare; etc., etc.; creaţie, naştere}
{fr: action de faire; de commettre; de produire; d’évaluer; etc., etc.; création, accouchement, couche, sali d’excréments; etc.}
{en: action of doing; of making; of costing, of valuing; etc., etc.; creation, birth, etc.}
ex: di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); tsi au trã fatsiri (adrari); amãnai multu cu fatsirea-a tigãnjlor; avu fatsiri (fig: amintari) greauã sh-vidzu moartea cu ocljilj

§ fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) sf fãtseri (fã-tsérĭ) – (unã cu fatsiri)

§ faptã (fáp-tã) sf fapti/fapte (fáp-ti) – lucrul tsi s-ari faptã di cariva; lucru tsi s-featsi tu lumi; facã
{ro: faptă}
{fr: fait}
{en: fact}
ex: di la dzãcã pãnã la faptã (fãtseari) easti diparti; s-facã totna fapti (lucri) buni; Dumnidzã va lj-u pãlteascã dupã faptili (lucrili tsi-ari faptã) a lui; tsi suntu faptili-aesti tsi fats?; va s-dai giuvapi (va s-dai isapi) di faptili-a tali (di-atseali tsi-adari); dzãca shi fapta

§ facã (fá-cã) sf fãrã pl – lucru tsi s-fatsi; faptã, fatsiri, fãtseari, adrari
{ro: acţiunea de a face; faptă, acţiune, fapt}
{fr: action de faire; action, fait}
{en: action of doing, of making; action, fact}
ex: tsi-i ti-a facã (fãtseari)?; am trã facã (fãtseari) multi m pãzari; cu dzãcã (dzãtseari, zbor) sh-cu facã (fãtseari), s-featsi bubulica vacã

§ fãcãtor (fã-cã-tórŭ) adg fãcãtoarã (fã-cã-tŭá-rã), fãcãtori (fã-cã-tórĭ), fãcãtoari/fãcãtoare (fã-cã-tŭá-ri) – atsel tsi fatsi tsiva
{ro: făcător, creator}
{fr: qui fait, créateur}
{en: who does or makes things, creator}
ex: di Dumnidzã fãcãtoarã (tsi lu-ari faptã pri Dumnidzã, Stãmãria)

§ fãpturã (fãp-tú-rã) sf fãpturi (fãp-túrĭ) – lucru faptu di fisi; hiintsã faptã di Dumnidzã; yeatsã, yiitati, plasi, prici
{ro: făptură, fiinţă, creatură}
{fr: être, créature}
{en: being, creature}
ex: tuti cãti suntu, suntu fãpturli (yiitãtsli, pricili) al Dumnidzã

§ fãptuescu (fãp-tu-ĭés-cu) vb IV fãptuii (fãp-tu-íĭ), fãptueam (fãp-tu-ĭámŭ), fãptuitã (fãp-tu-í-tã), fãptuiri/fãptuire (fãp-tu-í-ri) – (unã cu fac)
ex: s-aflã cã nãs avea fãptuitã (faptã, adratã) tuti cãti si spunea

§ fãptuit (fãp-tu-ítŭ) adg fãptuitã (fãp-tu-í-tã), fãptuits (fãp-tu-ítsĭ), fãptuiti/fãptuite (fãp-tu-í-ti) – (unã cu faptu1)
ex: i fãptuitã gumãrlichea

§ fãptuiri/fãptuire (fãp-tu-í-ri) sf fãptuiri (fãp-tu-írĭ) – (unã cu fatsiri)

§ nifaptu (ni-fáp-tu) adg nifaptã (ni-fáp-tã), nifaptsã (ni-fáp-tsã), nifapti/nifapte (ni-fáp-ti) – tsi nu-ari (nu s-ari) adratã; tsi nu s-ari amintatã (faptã); neadrat, nibitisit; etc.;
(expr:
1: (lucri) nifapti (pl) = lucri tsi nu s-au avdzãtã pãnã tora, tsi nu s-au faptã ninga tu-aestã lumi;
2: di dada nifaptu s-hiu ma…= s-nu-nj si dzãcã cã nu hiu faptu di dadã ma…; zbor tsi easti ca unã soi di giurat, cã atseali spusi (i) suntu dealihea icã (ii) va si s-facã fãr di altã)
{ro: nefăcut, nenăscut, etc.}
{fr: qui n’est pas fait; qui n’est pas né; etc.}
{en: not done; not made; not born; etc.}
ex: tatãl ninga nifaptu (neamintat); lj-avdzã tuti nifaptili
(expr: lucri uruti, nafoarã di-aradã, tsi nu s-au faptã pãnã tora); di dada nifaptu s-hiu, s-nu lj-aspãrdzeam lucrul

§ nifatsiri/nifatsire (ni-fá-tsi-ri) sf nifatsiri (ni-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-adarã tsiva; nifãtseari, neadrari, nibitisiri; etc.
{ro: acţiunea de a nu face; de a nu (se) naşte; etc.}
{fr: action de ne pas faire; de ne pas être né, de ne pas accoucher; etc.}
{en: action of not doing; of not making; of not being born; etc.}
ex:

§ nifãtseari/nifãtseare (ni-fã-tseá-ri) sf nifãtseri (ni-fã-tsérĭ) – (unã cu nifatsiri)

§ disfac (dis-fácŭ) (mi) vb III shi II disfeci (dis-fécĭŭ), disfãtseam (dis-fã-tseámŭ), disfaptã (dis-fáp-tã), disfatsiri/disfatsire (dis-fá-tsi-ri) shi disfãtseari/disfãtseare (dis-fã-tseá-ri) – l-dispartu un lucru sh-lu fac s-aspunã ahoryea pãrtsãli di cari easti faptu; li fac lucrili s-hibã ashi cum eara ninti di-adrarea-a lor; dizleg un lucru acãtsat (ligat) di tsiva; dishcljid unã shishi (cutii, fachir, etc. tra s-ved i si scot tsi easti nuntru); dishcljid unã cali ncljisã (tra s-u fac bunã trã urdinarea di lumi, lucri, vimtu, etc.); l-dispindzur un lucru tsi easti acãtsat di tsiva; diznod unã funi ligatã di tsiva; etc., etc.; dishcljid, dispartu, ndipãrtedz, dizleg, diznod, discalnu, dizdar, etc.;
(expr:
1: disfã-ts ocljilj patru = mutrea ghini, ai-tsã cãshtigã, bagã ghini oarã tsi s-fatsi, etc.; s-disfatsi tserlu = s-dishcljidi chirolu, sã nsirineadzã, easi soarili;
3: easti un om disfaptu = easti un om dishteptu, mintimen, tsi-lj talji caplu)
{ro: desface, deschide, detaşa, separa, etc.}
{fr: défaire, ouvrir, entr’ouvrir, détacher, séparer, etc.}
{en: undo, open, detach, separate, etc.}
ex: disfac noadili (diznod); tsi sh-fatsi omlu, nitsi draclu nu-lj disfatsi (dizleagã); si-nj disfac (discoapir, dishcljid) mushatlu-nj cheptu; disfã (dishcljidi) firidzli s-yinã vimtu; cãmeasha s-acãtsã di penurã, disfã-nj-u (discalnã-nj-u, dispindzurã-nj-u); nã disfeatsim di sots (nã dispãrtsãm di sots; nu mata him urtats); di cal nu mi disfac (dispartu); lj-disfeci (lj-aspush, lj-dishcljish) multi lucri; s-disfeatsi (s-dispãrtsã) di urtaclu-lj; disfã (dishcljidi) botsa di yin s-bem niheamã; disfã (ndipãrteadzã, discãcãreadzã) cicioarili

§ disfaptu (dis-fáp-tu) adg disfaptã (dis-fáp-tã), disfaptsã (dis-fáp-tsã), disfapti/disfapte (dis-fáp-ti) – tsi easti dispãrtsãt (mpãrtsãt) tu cumãts; tsi fu faptu s-hibã ashi cum eara lucrul ninti di-adrarea-a lui; tsi easti dishcljis, dizligat, diznudat, etc.); dishcljis, dispãrtsãt, ndipãrtat, dizligat, diznudat, discãlnat, etc., etc.
{ro: desfăcut, deschis, detaşat, separat, etc.}
{fr: défait, ouvert, entr’ouvert, détaché, séparé, etc.}
{en: undone, opened, detached, separated, etc.}
ex: sutsata lã fu disfaptã (aspartã); cheptul a lui disfaptu (discupirit, dishcljis); ducheani disfaptã (dishcljisã); ficior disfaptu
(expr: dishteptu, pirã)

§ disfatsiri/disfatsire (dis-fá-tsi-ri) sf disfatsiri (dis-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva disfatsi tsiva; dishcljideari, dispãrtsãri, ndipãrtari, dizligari, diznudari, discãlnari, etc., etc.
{ro: acţiunea de a desface, de a deschide, de a detaşa, de a separa; desfacere, deschidere, detaşare, separare, etc.}
{fr: action de défaire, d’ouvrir, d’entr’ouvrir, de détacher, de séparer, etc.}
{en: action of undoing, of opening, of detaching, of separating, etc.}

§ disfãtseari/disfãtseare (dis-fã-tseá-ri) sf disfãtseri (dis-fã-tsérĭ) – (unã cu disfatsiri)

§ disfari/disfare (dis-fá-ri) sf disfãri (dis-fắrĭ) – (unã cu disfatsiri)

§ apufac (a-pu-fácŭ) (mi) vb III shi II apufeci (a-pu-fécĭŭ), apufãtseam (a-pu-fã-tseámŭ), apufaptã (a-pu-fáp-tã), apufatsiri/apufatsire (a-pu-fá-tsi-ri) shi apufãtseari/apufãtseare (a-pu-fã-tseá-ri) – bitisescu aproapea tut; mi curmu multu tra s-fac tsiva; fac tut tsi pot trã cariva
{ro: termina (aproape) în întregime; face orice pentru cineva}
{fr: finir (presque) intégralement; (se) fatiguer; (se) mettre en quattre}
{en: finish (almost) completely; get tired; do anything for}
ex: apufã-ti (fã tut tsi pots) trã nãsã; apufeatsi di plãngu (plãmsi multu di multu; avursi di-ahãntã plãndzeari)

§ apufaptu (a-pu-fáp-tu) adg apufaptã (a-pu-fáp-tã), apufaptsã (a-pu-fáp-tsã), apufapti/apufapte (a-pu-fáp-ti) – tsi ari faptã tut
{ro: terminat (aproape) în întregime; făcut orice pentru cineva}
{fr: fini (presque) intégralement; fatigué; mis en quattre}
{en: finished (almost) completely; got tired; done anything for}

§ apufatsiri/apu-fatsire (a-pu-fá-tsi-ri) sf apufatsiri (a-pu-fá-tsirĭ) – atsea tsi fatsi cãndu cariva apufatsi tsiva
{ro: acţiunea de a termina (aproape) în întregime; de a face orice pentru cineva}
{fr: action de finir (presque) intégralement; de (se) fatiguer; de (se) mettre en quattre}
{en: action of finishing (almost) completely; of getting tired; of doing anything for}

§ apufãtseari/apufãtseare (a-pu-fã-tseá-ri) sf apufãtseri (a-pu-fã-tsérĭ) – (unã cu apufatsiri)

§ parafac (pá-ra-fácŭ) (mi) vb III shi II parafeci (pá-ra-fécĭŭ), parafãtseam (pá-ra-fã-tseámŭ), parafaptã (pá-ra-fáp-tã), parafatsiri/parafatsire (pá-ra-fá-tsi-ri) shi parafãtseari/parafãtseare (pá-ra-fã-tseá-ri) – fac ma multu dicãt lipseashti icã easti arada s-fac; fac multu di multu; prifac
{ro: face peste măsură; depăşi}
{fr: trop faire; passer la mesure}
{en: do too much; do more than necessary}
ex: parafeci (feci ma multu ca altiori) lucru asãndzã

§ parafaptu (pá-ra-fáp-tu) adg parafaptã (pá-ra-fáp-tã), parafaptsã (pá-ra-fáp-tsã), pa-rafapti/parafapte (pá-ra-fáp-ti) – tsi easti faptu ma multu dicãt lipseashti; prifaptã
{ro: făcut peste măsură; depăşit}
{fr: trop fait; qui a passé la mesure}
{en: done too much; done more than necessary}

§ parafatsiri/parafatsire (pá-ra-fá-tsi-ri) sf para-fatsiri (pá-ra-fá-tsirĭ) – atsea tsi fatsi cãndu cariva parafatsi un lucru; parafãtseari, prifatsiri, prifãtseari
{ro: acţiunea de a face peste măsură; de a depăşi}
{fr: action de trop faire; de passer la mesure}
{en: action of doing too much; of doing more than necessary}

§ parafãtseari/parafãtseare (pá-ra-fã-tseá-ri) sf parafãtseri (pá-ra-fã-tsérĭ) – (unã cu parafatsiri)

§ prifac (pri-fácŭ) (mi) vb III shi II prifeci (pri-fécĭŭ), prifãtseam (pri-fã-tseámŭ), prifaptã (pri-fáp-tã), prifatsiri/prifatsire (pri-fá-tsi-ri) shi prifãtseari/prifãtseare (pri-fã-tseá-ri) –
1: fac ma multu dicãt lipseashti icã easti arada s-fac; fac multu di multu; parafac;
2: l-fac un lucru s-aspunã altã soi di cum eara ninti (s-nu-aspunã cum easti dealihea, s-hibã altã soi, s-hibã ma bun, s-pot s-fac alti lucri cu el, etc.); fac
{ro: face peste măsură; preface, transforma}
{fr: trop faire; feindre, contrefait, transformer}
{en: do too much; pretend, feign; transform}
ex: el s-prifeatsi (s-featsi), cã nu-lj bagã oarã; pãreasinjli li featsish mãri, mãri, pãnã li prifeatsish (li featsish multu lundzi, li parafeatsish); s-prifeatsi (s-featsi s-aspunã ca) un pulj mushat; laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã; cum biu dzama di lilici, dinãoarã s-prifeatsi (featsi, s-alãxi tu) un pulj; ncljidi ocljilj shi s-prifatsi cã (s-fatsi cã taha) doarmi; vulpea s-prifeatsi cã (s-featsi cã taha) s-dutsi sã ndreagã shi trapsi nãinti; s-prifatsi (s-fatsi) cã nu poati; s-nu-lj badz oarã cã s-prifatsi (cã nu s-aspuni cum easti dealihea); tuti li prifeci (li feci s-aspunã altã soi), nu li alãsai cum nji li deadi

§ prifaptu (pri-fáp-tu) adg prifaptã (pri-fáp-tã), prifaptsã (pri-fáp-tsã), prifapti/prifapte (pri-fáp-ti) – tsi easti faptu ma multu dicãt lipseashti; tsi s-ari faptã s-aspunã altã soi di cum eara ninti; parafaptu, faptu
{ro: făcut peste măsură; prefăcut, transformat}
{fr: trop fait; feigned, contrefait, transformé}
{en: done too much; pretended, feigned; transformed}
ex: cã ai s-mi vedz tu pulj prifaptu (faptu); mula prifaptã (adratã) ca vãrã nveastã di sum zãvon, lu ntribã

§ prifatsiri/prifatsire (pri-fá-tsi-ri) sf prifatsiri (pri-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prifatsi un lucru; pri-fãtseari, parafatsiri, parafãtseari, fatsiri, fãtseari
{ro: acţiunea de a face peste măsură; de a preface, de a transforma}
{fr: action de trop faire; de feindre, de contrefaire, de transformer}
{en: action of doing too much; of pretending, of feigning; of transforming}

§ prifãtseari/prifãtseare (pri-fã-tseá-ri) sf prifãtseri (pri-fã-tsérĭ) – (unã cu prifatsiri)

§ xifac (csi-fácŭ) (mi) vb III shi II xifeci (csi-fécĭŭ), xifãtseam (csi-fã-tseámŭ), xifaptã (csi-fáp-tã), xifatsi-ri/xifatsire (csi-fá-tsi-ri) shi xifãtseari/xifãtseare (csi-fã-tseá-ri) – vindu tut (di-arada tuptani, cu-unã tinii ma njicã), tra s-ascap di tut tsi am shi s-nu-armãn cu tsiva; apuvindu, spãstrescu
{ro: vinde tot, lichida}
{fr: défaire, vendre complètement, liquider}
{en: sell everything, liquidate}
ex: sã xifacã (s-vindã) tut tsi-avea; xifatsi (vindi) tuti oili

§ xifaptu (csi-fáp-tu) adg xifaptã (csi-fáp-tã), xifaptsã (csi-fáp-tsã), xifapti/xifapte (csi-fáp-ti) – tsi s-ari vindutã tut; apuvindut, spãstrit
{ro: vândut în întregime, lichidat}
{fr: défait, vendu complètement, liquidé}
{en: sold completely, liquida-ted}

§ xifatsiri/xifatsire (csi-fá-tsi-ri) sf xifatsiri (csi-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si xifatsi tsiva; apuvindiri, apuvindeari, spãstriri
{ro: acţiunea de a vinde tot, de a lichida}
{fr: action de défaire, de vendre complètement, de liquider}
{en: action of selling completely, of, liquidating}

§ xifãtseari/xifãtseare (csi-fã-tseá-ri) sf xifãtseri (csi-fã-tsérĭ) – (unã cu xifatsiri)

{ro: lăuzi}
{fr: être en couche}
{en: be in confinement (childbirth)}
ex: ninga nu lihunipsii

§ lihunipsit (li-hu-nip-sítŭ) adg lihunipsitã (li-hu-nip-sí-tã), lihunipsits (li-hu-nip-sítsĭ), lihunipsi-ti/lihunipsite (li-hu-nip-sí-ti) – tsi easti lihoanã
{ro: lăuzită}
{fr: qui est en couche}
{en: who is in confinement (childbirth)}

§ lihunipsiri/lihunipsire (li-hu-nip-sí-ri) sf lihunipsiri (li-hu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljari easti lihoanã
{ro: acţiunea de a lăuzi}
{fr: action d’être en couche}
{en: action of being in confinement (childbirth)}

(expr:
1: mi tigãnsescu = mi fac scljinciu, nu voi s-aspargu paradz (trã un lucru);
2: ti tigãnsescu = (i) ti tirãnsescu, ti pidipsescu multu; (ii) tsã bag zori, ti frec, s-lu fats un lucru)
{ro: prăji}
{fr: frire sur une poêle}
{en: fry in a pan}
ex: scoati pescul shi-l da s-lu tigãnseascã; s-lu tigãnseascã
(expr: s-lu tirãnseascã, s-lu pidipseascã) mãratlu di Yeani di yiu, ca Hristolu

§ tigãnsit (ti-gãn-sítŭ) adg tigãnsitã (ti-gãn-sí-tã), tigãnsits (ti-gãn-sítsĭ), tigãnsi-ti/tigãnsite (ti-gãn-sí-ti) – friptu, pãrjit, pãrjilit, tsigãrsit, tsãgãrsit, tignisit, tsigãripsit, tigãnjisit, tigãnisit
{ro: prăjit}
{fr: frit; revenu dans le beurre}
{en: fried in the pan}
ex: lu-adrã pescul dis hertu, dis tigãnsit

§ tigãnsiri/tigãnsire (ti-gãn-sí-ri) sf tigãnsiri (ti-gãn-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu tigãnseashti (fridzi, tsigãrseashti, etc.); fridzeari, pãrjiri, pãrjirliri, tsigãrsiri, tsãgãrsiri, tignisiri, tsigãripsiri, tigãnjisiri, tigãnisiri
{ro: acţiunea de a prăji; prăjire}
{fr: action de frire dans une poêle}
{en: action of frying in a pan}

§ tigãnjisescu (ti-gã-nji-sés-cu) vb IV tigãnjisii (ti-gã-nji-síĭ), tigãnjiseam (ti-gã-nji-seámŭ), tigãnjisitã (ti-gã-nji-sí-tã), tigã-njisiri/tigãnjisire (ti-gã-nji-sí-ri) – (unã cu tigãnsescu)
ex: tigãnjisea gãljina

§ tigãnjisit (ti-gã-nji-sítŭ) adg tigãnjisitã (ti-gã-nji-sí-tã), tigãnjisits (ti-gã-nji-sítsĭ), tigãnjisiti/tigãnjisite (ti-gã-nji-sí-ti) – (unã cu tigãnsit)

§ tigãnjisiri/tigãnjisire (ti-gã-nji-sí-ri) sf tigãnjisiri (ti-gã-nji-sírĭ) – (unã cu tigãnsiri)

§ tigãnisescu (ti-gã-ni-sés-cu) vb IV tigãnisii (ti-gã-ni-síĭ), tigãniseam (ti-gã-ni-seámŭ), tigãnisitã (ti-gã-ni-sí-tã), tigãnisiri/tigãnisire (ti-gã-ni-sí-ri) – (unã cu tigãnsescu)
ex: u-aflai dada tsi tigãnisea pescu

§ tigã-nisit (ti-gã-ni-sítŭ) adg tigãnisitã (ti-gã-ni-sí-tã), tigãnisits (ti-gã-ni-sítsĭ), tigãnisiti/tigãnisite (ti-gã-ni-sí-ti) – (unã cu tigãnsit)
ex: mi-arãseashti multu cãshcãvalu tigãnisit

§ tigãnisiri/tigãnisire (ti-gã-ni-sí-ri) sf tigãnisiri (ti-gã-ni-sírĭ) – (unã cu tigãnsiri)

§ tignisescu (tig-ni-sés-cu) vb IV tignisii (tig-ni-síĭ), tigniseam (tig-ni-seámŭ), tignisitã (tig-ni-sí-tã), tignisiri/tignisire (tig-ni-sí-ri) – (unã cu tigãnsescu)

§ tignisit (tig-ni-sítŭ) adg tignisitã (tig-ni-sí-tã), tignisits (tig-ni-sítsĭ), tignisiti/tignisite (tig-ni-sí-ti) – (unã cu tigãnsit)

§ tignisiri/tignisire (tig-ni-sí-ri) sf tignisiri (tig-ni-sírĭ) – (unã cu tigãnsiri)

§ tsigãripsescu (tsi-gã-rip-sés-cu) (mi) vb IV tsigãripsii (tsi-gã-rip-síĭ), tsigãripseam (tsi-gã-rip-seámŭ), tsigãripsitã (tsi-gã-rip-sí-tã), tsigãripsiri/tsigãripsire (tsi-gã-rip-sí-ri) – (unã cu tigãnsescu)
(expr: mi tsigãripsi ca peashtili pri foc = mi tirãnsi multu; ca pescul tu tigani mi fripsi)
ex: ea tsigãripsea ghela

§ tsigãripsit (tsi-gã-rip-sítŭ) adg tsigãripsitã (tsi-gã-rip-sí-tã), tsigãripsits (tsi-gã-rip-sítsĭ), tsigã-ripsiti/tsigãripsite (tsi-gã-rip-sí-ti) – (unã cu tigãnsit)

§ tsigã-ripsiri/tsigãripsire (tsi-gã-rip-sí-ri) sf tsigãripsiri (tsi-gã-rip-sírĭ) – (unã cu tigãnsiri)

§ tsigãrsescu (tsi-gãr-sés-cu) (mi) vb IV tsigãrsii (tsi-gãr-síĭ), tsigãrseam (tsi-gãr-seámŭ), tsigãrsitã (tsi-gãr-sí-tã), tsigãrsiri/tsigãrsire (tsi-gãr-sí-ri) – (unã cu tigãnsescu)
ex: s-tsigãrseashti
(expr: s-fatsi scljinciu) ti tsintsi paradz; va s-ti tsigãrsescu
(expr: va s-ti pidipsescu multu, va s-ti tirãnsescu) sh-mini, cum mi tsigãrsish sh-tini

§ tsigãrsit (tsi-gãr-sítŭ) adg tsigãrsitã (tsi-gãr-sí-tã), tsigãrsits (tsi-gãr-sítsĭ), tsigãrsiti/tsigãrsite (tsi-gãr-sí-ti) – (unã cu tigãnsit)
ex: tseapa lipseashti s-hibã tsigãrsitã tra s-nu s-cunoascã

§ tsigãrsiri/tsigãrsire (tsi-gãr-sí-ri) sf tsigãrsiri (tsi-gãr-sírĭ) – (unã cu tigãnsiri)

§ tsãgãrsescu (tsã-gãr-sés-cu) (mi) vb IV tsãgãrsii (tsã-gãr-síĭ), tsãgãrseam (tsã-gãr-seámŭ), tsãgãrsitã (tsã-gãr-sí-tã), tsãgãrsiri/tsãgãrsire (tsã-gãr-sí-ri) – (unã cu tigãnsescu)
ex: li fridzi sh-li tsãgãrseashti

§ tsãgãrsit (tsã-gãr-sítŭ) adg tsãgãrsitã (tsã-gãr-sí-tã), tsãgãrsits (tsã-gãr-sítsĭ), tsãgãrsiti/tsãgãrsite (tsã-gãr-sí-ti) – (unã cu tigãnsit)

§ tsãgãrsiri/tsãgãrsire (tsã-gãr-sí-ri) sf tsãgãrsiri (tsã-gãr-sírĭ) – (unã cu tigãnsiri)

§ tsigãridã (tsi-gã-ri-dã) sf tsigãridz (tsi-gã-ridzĭ) – cumãts di (carni cu) grãsimi di porcu tigãnsiti multu, pãnã cãndu easi aproapea tutã grãsimea (untura) dit ea; tsigãridã, pisuridzã, pisurudã;
(expr: mi fac ca unã tsigãridã = slãghescu multu)
{ro: jumări de porc}
{fr: lardons à la poêle}
{en: lardon, well fried bacon}

§ tsihãridã (tsi-hã-ri-dã) sf tsihãridz (tsi-hã-ridzĭ) – (unã cu tsigãridã)
ex: bãgãm thihãridz tu culeash; s-featsi ca unã tsihãridã
(expr: slãghi multu) di cãndu nu-l mata vidzui; armasi ca unã tsihãridã
(expr: slab multu) dupã lãngoarea tsi-avu

§ ntsihãridedz (ntsi-hã-ri-dédzŭ) (mi) vb I ntsihãridai (ntsi-hã-ri-dáĭ), ntsihãridam (ntsi-hã-ri-dámŭ), ntsihã-ridatã (ntsi-hã-ri-dá-tã), ntsihãridari/ntsihãridare (ntsi-hã-ri-dá-ri) – tuchescu usãndza sh-fac tsihãridz; (fig: mi tsihãridedz = mi fac slab ca tsihãrida)
{ro: topi osânza pentru jumări}
{fr: faire des lardons à la poêle}
{en: fry bacon}
ex: nu shtiu tsi si ntsihãridã (fig: slãghi) ashi; ma ntsihãridã (u featsi tsihãridz) usãndza

§ ntsihãridat (ntsi-hã-ri-dátŭ) adg ntsihãridatã (ntsi-hã-ri-dá-tã), ntsihãridats (ntsi-hã-ri-dátsĭ), ntsihãridati/ntsihãridate (ntsi-hã-ri-dá-ti) – tsi s-ari faptã tsihãridã aestã featã (fig: tsi ari slãghitã ca unã tsihãridã)
{ro: (osânza) făcută jumări}
{fr: (lardons) faits à la poêle}
{en: (bacon) well fried}
ex: ntsihãridatã (multu slabã) easti

§ ntsihãridari/ntsihãridare (ntsi-hã-ri-dá-ri) sf ntsihãridãri (ntsi-hã-ri-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tucheashti usãndza trã tsihãridz
{ro: acţiunea de a topi osânza pentru jumări}
{fr: action de faire de lardons à la poêle}
{en: action of frying bacon}