DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

apurii/apurie

apurii/apurie (a-pu-rí-i) sf apurii (a-pu-ríĭ) – lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc. cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz, s-lu avdzã, s-lu nvets, etc. ashi cum s-aspuni); lucru tsi easti altã soi dicãt lucrili di-aradã cu cari lumea easti nvitsatsã; lucru tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu nu ti-ashteptsã si s-facã); ciudii, ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, toafi, etc.
{ro: mirare; surpriză}
{fr: étonnement; surprise}
{en: astonishment, amazement; surprise}
ex: nu poati s-tsãnã di-apurii (njirari, thamã); trã apurii (ciudii) lucru

§ apurisescu (a-pu-ri-sés-cu) (mi) vb IV apurisii (a-pu-ri-síĭ), apuriseam (a-pu-ri-seámŭ), apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, ncru-tsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: mira}
{fr: (s’)étonner}
{en: astonish, amaze, be amazed}
ex: mi-apurisii (mi ciudisii) cãndu ti vidzui aoa; plãmsim pãnã s-apurisirã (njirarã, ciudisirã) sh-boilji

§ apurisit (a-pu-ri-sítŭ) adg apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisits (a-pu-ri-sítsĭ), apurisiti/apurisite (a-pu-ri-sí-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, njirat, anjirat, uinjisit
{ro: mirat}
{fr: étonné}
{en: astonished, amazed}

§ apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) sf apurisiri (a-pu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apuriseashti; ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, njirari, anjirari, uinjisiri
{ro: acţiunea de a se mira; mirare}
{fr: action de s’étonner}
{en: action of astonishing, of being amazed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ciudii/ciudie

ciudii/ciudie (cĭu-dí-i) sf ciudii (cĭu-díĭ) –
1: lucru tsi nu pari si s-aibã faptã dupã nomurli a fisiljei shi lumea nu poati s-lu-aducheascã (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã, ma pari faptu mash di-unã puteari dumnidzãeascã i dyeavuleascã);
2: lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc.) cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz (s-lu avdzã, s-lu nvets, etc.);
3: lucru tsi easti alocut (ahoryea, tronciu) shi nu sh-u-adutsi cu lucrili di-aradã cu cari him nvitsats; ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, apurii, toafi, etc.;
(expr: nj-yini ciudii = mi-apurisescu, mi njir, mi ciudisescu)
{ro: minune, mirare, ciudăţenie}
{fr: merveille, miracle; étonnement, stupéfaction; bizarrerie}
{en: miracle; astonishment, amazement; oddity}
ex: njel ca trã ciudii (ti nishani, trã thamã); sh-lu ntreabã cu ciudii (apurii, njirari); io vidzuii ciudiili (nishenjli, thãmãturyiili) a tali; sh-fãtsea crutsea di ciudii; featsi nã mari ciudii; pot s-fac seamni shi ciudii (nishenj) cu giunaticlu a meu; frãndza-aestã, trã ciudii, s-mina singurã; nj-yini mari ciudi
(expr: mi njir, mi-apurisescu multu), cum s-agãrshascã

§ ciudã (cĭú-dã) sf ciudi/ciude (cĭú-di) – (unã cu ciudii)
ex: ciudã (ciudii, thamã) neavdzãtã

§ ciudios (cĭu-di-ósŭ) adg ciudioasã (cĭu-di-ŭá-sã), ciudiosh (cĭu-di-óshĭ), ciudioa-si/ciudioase (cĭu-di-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti di-aradã shi s-aspuni ahoryea di-alanti lucri; tsi-aspuni ca trã ciudii; alocut
{ro: ciudat, bizar}
{fr: étrange, bizarre}
{en: strange, odd, weird}

§ ciudisescu (cĭu-di-sés-cu) (mi) vb IV ciudisii (cĭu-di-síĭ), ciudiseam (cĭu-di-seámŭ), ciudisitã (cĭu-di-sí-tã), ciudisiri/ciu-disire (cĭu-di-sí-ri) – mi-apurisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ãnj fac thamã; ciuduescu, ciuidisescu, ciudescu, ciuduescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: (se) mira, (se) uimi, (se) extazia}
{fr: s’étonner, s’extasier}
{en: astonish, amaze, go into ecstasy}
ex: mi ciudisescu (mi-apurisescu) cu omlu-aestu; ari ciudisitã dunjaea ntreagã; noi nã ciudisim; lumea tutã s-njira shi s-ciudisea (sh-fãtsea thamã); mi ciudisescu di tsi vidzui cã fats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nishani/nishane

nishani/nishane (ni-shĭá-ni) sf nishenj (ni-shĭénjĭ) – semnu cari-aspuni unã noimã maxutarcã (spitsialã);
1: semnul tsi caftsã s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva (tufechea, topa, etc.);
2: semnu (trã purtari pri cheptu) tsi s-da a omlui cari-ari aspusã giunatic tu polim;
3: cãparã (arvunã, pei, etc.), ca semnu cã doi oaminj s-aduchescu trã vindearea-acumprarea-a unui lucru;
4: arãvoanã, ca semnu cã doi tiniri s-isusescu;
5: doara tsi s-fatsi la numtã ca semnu di tinjia shi vrearea tsi-lj si poartã a gambrolui, a nveastãljei noauã shi a fumeljlor a lor;
6: semnu di mushuteatsã;
7: semnu tsi s-fatsi tu lumi shi lumea nu poati s-lu-aducheascã (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã ma di-unã puteari dumni-dzãeascã i dyeavuleascã); thamã, thavmã, ciudii, etc.;
8: stihimã
{ro: semn distinctiv cu o anumită semnificaţie; ţintă; decoraţie; inel de logodnă; cadou de nuntă; frumuseţe; minune, miracol; etc.}
{fr: marque, signe; cible; décoration; cadeau de noces, arrhes; beauté, splendeur; merveille; excentricité; etc.}
{en: sign of special significance; target; medal; engagement ring; wedding present, down payment; beauty; miracle; etc.}
ex: bagã-lj nishani (bagã-lj semnu) ca si shtii s-cãrtiri; la agheazmo alãsãm sh-noi unã nishani (un semnu); tradzi tu nishani (tradzi tu semnu; lja semnu); nu anchili nishanea (nu-agudi semnul); lo nishani (lo semnu trã giunaticlu-aspus); tsintsi flurii nishani (cãparã); tricurã cu nishenjli (doarili di numtã); nã agiucam cu nishenj (bãgam stihimã); a hoarãljei nishani (mushuteatsã; mushatã); nishani (semnu, mushuteatsã) di featã; nã lilici, nã nishani (ciudii di mushatã tsi easti); tsi cal, tsi nishani (tsi ciudii); nveasta oacljishi, nishani (ciudii); s-nu ma ved alti nishenj (glãrinj, shicadz, huneri, etc.); va-ts dau singurã nishani (mini singurã va-ts dau un semnu-asfali); pãtsãsh, moi, mari nishani (taxirati); aoa-i nishani (lipsã, ananghi) di apã; s-featsi mari nishani (ciudii)

§ nishinlitcu (ni-shin-lít-cu) adg nishinlitcã (ni-shin-lít-cã), nishinlittsi (ni-shin-lít-tsi), nishinlittsi/nishinlittse (ni-shin-lít-tsi) – tsi s-aleadzi di altsã ca semnu (cu hãrli tsi-aspuni); tsi ahãrzeashti s-lu (s-u) dai di mãnear; aleptu
{ro: remarcabil}
{fr: remarcable}
{en: remarkable}
ex: Haida-i featã nishinlitcã (aleaptã)

§ nishinipsescu (ni-shi-nip-sés-cu) vb IV nishinipsii (ni-shi-nip-síĭ), nishinipseam (ni-shi-nip-seámŭ), nishinipsitã (ni-shi-nip-sí-tã), nishinipsiri/ni-shinipsire (ni-shi-nip-sí-ri) – ndreptu arma cãtrã un semnu (nishani) tra s-lu-agudescu; mi ndreg s-amin tsiva (unã cheatrã, tufechea, etc.) tra s-agudescu un semnu; caftu s-nj-agiungu scupolu tsi-am tu minti; tihisescu s-agudescu semnul i scupolu tsi-am tu minti; ljau semnu; nchilescu, anchilescu, agudescu, tihisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

semnu1

semnu1 (sém-nu) sn seamni/seamne (seám-ni) –
1: lucru tsi caftã s-aspunã tsiva (adrat di fisi icã di om, minari di mãnã, fãtseari cu ocljul, etc.); simadi, urmã, ulmã, arãzgãnã, tor, tragã, dãrã;
2: loclu tsi vrei s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva; lucrul tsi-avinj s-lu fats; nishani, scupo;
3: lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; provã, mãrturilji;
4: lucrul (nelu) tsi-l da un ficior a unei isusitã ca unã soi di arvunã cã va si nsoarã cu feata; arvunã, arãvoanã, arãvonã, doarã di la numtã;
5: lucru tsi s-aspuni cã nu easti faptu sum nomurli a fisiljei, ma faptu di unã puteari dit lumea alantã; nishani, ciudii, thamã, thavmã;
6: lucru (ca unã cupã turnatã cãtrã nghios cu-unã limbã nãuntru) tsi si spindzurã di gusha-a prãvdzãlor tra s-asunã cãndu s-minã; cloput, chipru, ciocan, tracã;
(expr: di om cu semnu, largu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlu si s-afireascã di om cu semnu, s-aibã cãshtigã, cã easti om arãu)
{ro: semn, urmă, marcă, ţintă, probă, mărturie, dar de nuntă, arvună, miracol, ciudă, talangă}
{fr: signe, trace, cible, marque, preuve, témoignage, cadeau de noces, arrhes, miracle, sonnaille, prodige, dépit}
{en: sign, trace, target, proof, testimony, wedding present, deposit, miracle, spite, cattle-bell}
ex: featsi un semnu (minari) cu caplu; bãgai tu loclu-atsel un semnu; ai un semnu (urmã alãsatã di fisi i om) pri nari; seamnili dati (urmili alãsati) di ljundarã; a stearpilor fã-lã cãti un semnu; la oili-a meali, semnul easti unã furcã (la ureaclji); trei, patru seamni di oi; cati celnic sh-ari semnul a lui (di oi, di calj); lj-fãtsea pãrintsãlj, semnu; ari semnu
(expr: ari treatsiri, shtii cum s-lu lja omlu tra s-lu facã s-adarã tsi va el); lo semnu (lo tsi lipsea tra s-aibã treatsiri la cariva); nitsi semnu (urmã) di pãlati nu s-videa; si nvitsã s-da tu semnu (s-agudeascã pri nishani, s-nishinipseascã); s-tragã tu semnu (aminã tra s-agudeascã nishanea); s-lj-aducã shi semnul (prova); sh-lo semnul (tesea, loclu) di pãshe; a stearpilor fã-lã cãti un semnu pri lãnã; avea sh-nãs un semnu (aradã) di calj; acãtsãm cãlãujlji shi distupãm seamnili (chiprili tsi spindzura di gusha-a lor); deadirã seamnili (arvuna, arãvoanili) shi u bãsharã nveasta; Dumãnica tsi vinji deadim semnul (arãvoana di isozmatã); elj doilji deadirã semnu (arvuna di isusiri); tricurã cu seamnili la isozmã; nji s-aspusi semnu (ciudii, nishani) mari; cu ocljilj zgãrlits di semnul (ciudia) tsi vidzurã; mãri ãlj suntu seamnili! (nishenjli!); ea mutrea tsi semnu (ciudii) di featã; atsea nu sh-eara featã, cã sh-eara semnu (nishani, ciudii); nu-lj s-astindzea, trã semnu (trã ciudii); vrea-lj vatãmã, trã semnu (trã ciudii, si s-aducã aminti trã totna); s-li chirdem, trã semnu! (trã ciudii, trã njirari); shi, trã semnu! (trã ciudii); semnu (ciudii) s-aspusi tu hoarã; semnu (ciudii) di mustatsã; easti semnu (ciudii) mari aestã tsi featsi; om easti i semnu? (ciudii?); om cu semnu (om di-anami, cunuscut); cu semnu (anami), nicuchirã; nj-u semnu (nj-yini inati) sh-mi doari, cã omlu-a meu nj-u featsi; pãtsã seamnili (nipãtsãtili) sh-pãrmitili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tamã

tamã (thá-mã) sf tami/tame (thá-mi) shi tamati/tamate (thá-ma-ti) – lucru tsi nu pari si s-aibã faptã dupã nomurli a fisiljei shi lumea nu poati s-lu-aducheascã di-iu yini (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã ma di-unã puteari dyeavuleascã i dumnidzãeascã); thavmã, thãmãturyii, samã, ciudã, ciudii, nishani
{ro: minune}
{fr: miracle, prodige}
{en: miracle}
ex: s-featsi nã tamã (ciudii) mari; truoarã tama (ciudia) s-featsi; sh-unã dzuã… mari tamã! (ciudii!); s-aflã cu coarda tu mãnã shi crishtea, tamã! dzua sh-anlu (ciudii!); cãti giunets, cãti tamati nu featsirã nãsh

§ tavmã (tháv-mã) sf tavmi/tavme (tháv-mi) shi tavmati/tavmate (tháv-ma-ti) – (unã cu tamã)
ex: Dumnidzã featsi nã tavmã (ciudii) mari cu nãsã; va s-fac nã tavmã (ciudii) di va s-ciudiseascã lumea

§ tãmãturyii/tã-mãturyie (thã-mã-tur-yí-i) sf tãmãturyii (thã-mã-tur-yíĭ) – (unã cu tamã)
ex: poati s-adarã tãmãturyii (nishenj) cu putearea shi cu vãrtutea-a lui; io vidzui ciudiili a tali, am tini, cunuscush tãmãturyiili a meali?

§ samã (sá-mã) sf sami/same(?) (sá-mi) – (unã cu tamã)
ex: samã (ciudii) mari!; cum s-featsi sama (ciudia) aestã?

§ tavmaturgo (thav-ma-tur-ghó) sm tavmaturgadz (thav-ma-tur-ghádzĭ) – om cari fatsi tavmati (ciudii, nishenj) –
{ro: făcător de minuni}
{fr: thaumaturge, qui fait des miracles}
{en: miracle maker}
ex: ayeazmo, tavmaturgo; ayilji eara tavmaturgadz

§ tãmãsescu (thã-mã-sés-cu) (mi) vb IV tãmãsii (thã-mã-síĭ), tãmãseam (thã-mã-seámŭ), tãmãsitã (thã-mã-sí-tã), tãmãsiri/tã-mãsire (thã-mã-sí-ri) – nj-fac crutsea di ciudia tsi ved cã-nj si-aspuni dininti; mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); apurisescu, ncrutsescu, ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciudusescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: (se) minuna}
{fr: (s’)émerveiller de; (s’)étonner}
{en: marvel, (be) amaze(d)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

toafi/toafe

toafi/toafe (tŭá-fi) invar – lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc.) cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz ashi cum aspuni; lucru tsi easti altã soi dicãt lucrili di-aradã cu cari lumea easti nvitsatsã; ciudii, ciudã, ciudios, thamã, thavmã, samã, nishani, njirari, apurii, etc.
{ro: ciudăţenie, de mirare}
{fr: étonnement; amusant, c’est étrange!}
{en: strange, curious, astonishment}

§ tuafi/tuafe (tu-á-fi) invar – (unã cu toafi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã