DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

tatã

tatã (tá-tã) sm tãtãnj (tã-tắnjĭ) – bãrbat cari ari njits; numa tsi lj-u da a aishtui bãrbat njitslj-a lui; pãrinti, tatu, afendi, patera, baba, andic;
(expr:
1: tatã bun = tatã dealihea, di sãndzi;
2: tatã nearcu = tatã tsi nu easti di sãndzili-a ficiorlui, ma easti bãrbatlu-a mamã-sai dupã moarti i dispãrtsãri di tatãl bun;
3: tatã mari = paplu-a unui ficior;
4: Tatã Mari = Dumnidzã;
5: calcã pri urmili-a tatã-sui = s-dzãtsi tr-atsel tsi sh-u-adutsi multu tu hãri shi purtari cu tatã-su;
6: vatra a tatã-njui = vatra di-acasã;
7: tãtãnj = pãrintsã, strãaush, pachi-strãpachi;
8: cari ts-u tata, mulã? eapa nj-easti dadã! = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti ntribat tsiva shi, cum nu lu-ariseashti s-da apandisea dealihea, da unã apandisi la unã altã ntribari)
{ro: tată}
{fr: père, papa}
{en: father, dad}
ex: sh-di tatã minduit easi hilj cicãnit; tra si-ts greascã feata: tate!; lã dzãsi tati; easti oarfãn, nu-ari tatã; nicã nu vinji tata dit pãzari; tate, lea, tate mãrat!; tãtãnjlj
(expr: pãrintsãlj, pachilji-strãpachilji) a noshtri nã u-alãsarã ashi, ashi va s-u-alãsãm sh-noi; ncljinãciunj al tata mari (a paplui); sã-nj ti-aveaglji Tatãl Mari (Dumnidzãlu); nu-lj si bãtea di ningã vatra-a tatã-sui (di-acasã)

§ tatu (tá-tu) sm tãtãnj (tã-tắnjĭ) – (unã cu tatã)
ex: cãndu tatul bãneadzã; dinintea a tatului

§ tãtic (tã-tícŭ) sm tãtits (tã-títsĭ) – tatã njic
{ro: tătic}
{fr: père, petit papa}
{en: little father, little daddy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abat

abat (a-bátŭ) (mi) vb III shi II abãtui (a-bã-túĭ), abãteam (a-bã-teámŭ), abãtutã (a-bã-tú-tã), abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) shi abãtea-ri/abãteare (a-bã-teá-ri) – mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu, curmu
{ro: abate, da la o parte, face loc}
{fr: (se) rabattre, (s’)écarter, faire place, dévier}
{en: make place, distance himself, divert, deviate}
ex: picurarlu abati (li dutsi altã parti) oili; picurarlu s-abãtu (dusi, s-dipãrtã) cama nclo

§ abãtut (a-bã-tútŭ) adg abãtutã (a-bã-tú-tã), abãtuts (a-bã-tútsĭ), abãtuti/abãtute (a-bã-tú-ti) – cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari (tsi easti) datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); tsi s-ari dipãrtatã; pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit, curmat
{ro: dat la o parte, abătut}
{fr: rabattu, écarté, dévié}
{en: made place, distanced himself, diverted, deviated}

§ abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) sf abatiri (a-bá-tirĭ) – atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã; pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri, curmari
{ro: acţiunea de a abate, de a da la o parte, de a face loc; abatere}
{fr: action de (se) rabattre, de (s’)écarter, de dévier}
{en: action of making place, of distancing himself, of diverting, of deviating}

§ abãteari/abãteare (a-bã-teá-ri) sf abãteri (a-bã-térĭ) – (unã cu abatiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aburedz2

aburedz2 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – zburãscu multu peanarga (cu-unã boatsi apusã, la ureaclji); shurshur, shurshuredz, shushur, shushuredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, ciuciur, ciuciuredz, pushpur, pushpuredz, pãsh-puredz, pishpuredz, shupir, shupiredz;
(expr: lj-aburedz tu ureaclji = lj-dzãc un mistico)
{ro: şopti}
{fr: chuchoter}
{en: whisper}
ex: a njia ashi nj-aburã (zburã cu boatsi apusã) dispoti; soacrã-sa lj-avea aburatã (ciuciuratã) ca s-hibã dishtiptatã

§ aburat2 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – zburãt cu boatsi apusã; shurshurat, shushurat, shuptirat, shupturat, ciuciurat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat, shupirat
{ro: şoptit}
{fr: chuchoté}
{en: whispered}

§ aburari2/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva abureadzã; zburãri multu peanarga, shurshurari, shushurari, shuptirari, shupturari, ciuciurari, push-purari, pãshpurari, pishpurari, shupirari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire, şoaptă}
{fr: action de chuchoter; chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering; whisper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aclo

aclo (a-cló) adv – tu atsel loc; aco, aculea, aclotsi, aculotsi, acloea, atsia, arco;
(expr:
1: aoa nclo = pri-aoa sh-pri-aclo;
2: aclo sã-lj hibã = (i) s-ducã shi s-moarã!; aclo si-lj hibã murmintili; (ii) daraclu, draclu, dyeavulu, sãtãnãlu, zarzavuli, dzardzavuchi, atsel cu-un cicior, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, atsel cu coadã, etc.)
{ro: acolo}
{fr: là, y}
{en: there}
ex: nu ai aclo (tu-atsel loc) tatã; aoa lj-ari, aclo lj-ari; cãtrã iu aoa nclo
(expr: pi-aoa sh-pri-aclo)?; aclo fum doilji pãnã tora; nu-lj si dutsea mintea pãnã-aclo

§ clo (cló) adv (forma shcurtã a zborlui aclo) – (unã cu aclo) – clo (aclo) iu sh-cãntã puljlji veara

§ aclotsi/aclotse (a-cló-tsi) adv – (unã cu aclo)
ex: pãnã aclotsi; tritsea pri aclotsi; ghini ma feata di-amirã sh-eara aclotsi

§ acloea (a-cló-ĭa) adv – (unã cu aclo)
ex: acloea shidzum; shidea acloea

§ aco (a-có) adv – (unã cu aclo)
ex: lãsai becili-aco

§ aculea (a-cu-leá) adv – (unã cu aclo)
ex: pri di aculea

§ aculotsi/aculotse (a-cu-ló-tsi) adv – (unã cu aclo)

§ atsia (a-tsí-ĭa) adv – (unã cu aclo)
(expr: atsia di-atsia = di multu, ma multu; dit un loc tu altu; pri-aoa sh-pri-aclo)
ex: stãi atsia (aclo) sh-nu ti minã dip; lu-ardi dor tra s-yinã-atsia (aclo); atsia (aclo) s-bat, atsia (aclo) s-agioacã, ca nãshti ficiurits cioara a omlui s-adunã atsia di-atsia (di multu, ma multu); Dumnidzãlu ahiursi atsia di-atsia (di multu, ma multu) s-lã adunã curãili; arãspãndits atsia di-atsia (dit un loc tu altu, pri-aoa sh-pri-aclo)

§ arco (ar-có) adv – (unã cu aclo)
ex: pi-aroa, pi-arco (pi-aoa, pi-aclo)

§ nclo (ncló) adv – di-alantã parti; di-atsea parti; niheamã ma diparti; cãtrã-aclo; aclo, aclotsi, nclotsi, ãnclo, ãnclotsi, nculea, ãnculea, anculea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

adastu

adastu (mi) (a-dás-tu) vb I adãstai (a-dãs-táĭ), adãstam (a-dãs-támŭ), adãstatã (a-dãs-tá-tã), adãstari/adãstare (a-dãs-tá-ri) – stau iuva tra s-hiu aclo cãndu va si s-facã tsiva (s-ved pri cariva, etc.); lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; ashteptu, shteptu, apãndãxescu, apãndixescu, pãndixescu
{ro: aştepta, adăsta}
{fr: attendre}
{en: wait}
ex: lu-adãstai (lu-ashtiptai) doauã sãhãts; nu pot s-adastu (s-ashteptu) cama multu; nu shtiai tsi ti adãsta (ashtipta); dorlu easti c-adãstãm; adastã putsãn (ashteaptã putsãn, aravdã niheamã); adãstã (ashtiptã, arãvdã) noauã anj; tutã dzua ti-adãstai

§ adãstat (a-dãs-tátŭ) adg adãstatã (a-dãs-tá-tã), adãstats (a-dãs-tátsĭ), adãstati/adãstate (a-dãs-tá-ti) – tsi easti ashtiptat di cariva; ashtiptat, shtiptat, apãn-dãxit, apãndixit, pãndixit
{ro: aşteptat, adăstat}
{fr: attendu}
{en: waited}

§ adãstari/adãstare (a-dãs-tá-ri) sf adãstãri (a-dãs-tắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu ashteaptã; ashtiptari, shtiptari, apãndãxiri, apãndixiri, pãndixiri
{ro: acţiunea de a aştepta; aşteptare, adăstare}
{fr: action d’attendre}
{en: action of waiting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

adun

adun (a-dúnŭ) (mi) vb I adunai (a-du-náĭ) shi anai (a-náĭ), adunam (a-du-námŭ) shi anam (a-námŭ), adunatã (a-du-ná-tã) shi anatã (a-ná-tã), adunari/adunare (a-du-ná-ri) shi anari/anare (a-ná-ri) – aduc (tra si s-aflã deadun tu idyiul loc) lucri tsi au idyea hari ma s-aflã arãspãnditi; culeg poami di pri ponj (di-aradã, cãndu suntu-asiti); bag di-unã parti lucri (tra s-li am tri ma nãpoi); lixescu, silixescu, culeg, pitrec, fac sutsatã, andãmusescu, astalj, stãvru-sescu, aprochi, ljau, shcurtedz, etc.;
(expr:
1: u-adun = mi bati cariva, mãc shcop;
2: u-adun (coada) = fug;
3: u-adun mintea = isihãsescu;
4: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
5: nj-adun oasili = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-adun pãltãrli = fac cusor, mi ncusuredz;
7: nj-adun mãnitsli = mi scumbusescu;
8: nj-adunã = fatsi pronj;
9: lu-adun ãn cali = lu-astalj, lu-andãmusescu;
10: u-adun fustanea; li-adun mãnitsli = u fac ma shcurtã fustanea; li fac mãnitsli ma shcurti;
11: u-adun tu fuljinã = bag tu stumahi, mãc, ascapit)
{ro: aduna, acompania, întâlni, reuni, culege, primi}
{fr: amasser, assembler, accompagner, rencontrer, reunir, recevoir}
{en: gather, assemble, accompany, meet, unite, receive, collect}
ex: adunã cãndu hii tinir, s-ai cãndu-ausheshti; adunai (adush, feci s-hibã deadun) patru suti di inshi; mãni va s-adunãm (bãgãm tu-un loc) stranjili; li-adunãm tuti tu-un loc unã pristi-alantã; Andrushlu sh-adunã cioaritslji; lj-adunã (arupsi sh-lj-adusi) lãludz; sh-mea nu shtiu ti tsi s-adunã (cãtse s-andãmusescu); munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om s-adunã; s-adunarã aushaticlu tra s-arucã (sã mpartã) hãrgili; featili seara aestã s-adunã la voi; cu luchilji s-adunã (fatsi sutsatã), ca nãsh vai aurlã; sã s-adunã (si s-andãmu-seascã) cu sora; iu va n-adunãm (va n-aflãm, va n-andãmusim) astarã?; mi adunai (mi-andãmusii, mi-astãljai) cu el ãn cali; ahiursi s-adunã (culeagã) auã; dusirã s-adunã ayinja; cu anjlji, cioara-a omlui s-adunã (sã shcurteadzã); gãrnutslu nj-adunã
(expr: ãnj coatsi, fatsi pronj); mi ntsãpai cu un schin shi tora nj-adunã
(expr: nj-acãtsã pronj) mãna; u-adunarã coada
(expr: fudzirã) cãnili cu cãtusha; adunã-li
(expr: fudz) di-aoa; s-u-adun
(expr: sã nchisescu, s-fug) trã la vuloagã; si ncaci caljlji, li-adunã
(expr: suntu agudits; l-mãcã shcoplu) gumarlji; pãnã s-nu li-adunj
(expr: s-nu ts-plãscãneascã ndauã pliscuti), minti nu va nvets; adunats-vã mintea cu voi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afendi

afendi (a-fén-di) sm invar –
1: bãrbat cari ari njits; numa tsi lj-u da a aishtui bãrbat njitslj-a lui; afendu, tatã, patera, baba, andic;
2: omlu tsi easti dus la unã sculii maxus adratã (iu easti nvitsat sh-deapoea hirotunusit) tra s-aibã ndreptul s-lituryiseascã la bisearicã shi s-facã tuti arãdzli crishtineshti; preftu, afendu, pãrinti, pãpã, popã
{ro: tată; preot}
{fr: père; prêtre}
{en: father; priest}
ex: ghini dzãtsea mana, ore afendi; afendi (tata) nu yini adz

§ afendu (a-fén-du) sm afendzã (a-fén-dzã) –
1: atsel trã cari lucreadzã cariva; afindico, domnu, nicuchir, chihãe;
2: tatã, afendi, baba, andic, patera;
3: preftu, afendi, pãrinti, pãpã, popã
{ro: stăpân; tată; preot}
{fr: maître; père; prêtre}
{en: boss; father; priest}
ex: tsi va dzãcã afendu-nju? (domnul, afindicolu-a meu?); afendul (nicuchirlu) a gumarlui; s-mãcã mã-ta shi afendu-tu (tatã-tu); cã nj-am mamã shi nj-am afendu (tatã); turmili a afendu-sui (a tatã-sui); afendul (preftul?, tatãl?), ea-l iu yini; afendul (preftul) intrã tu bisearicã; s-lji spunj a unui afendu (preftu) amãrtiili tsi-ai faptã; la afendul (preftul) tradzi ndreptu; vedz, afendu (pãrinte), dzãtsi Costa

§ afindico (a-fin-di-có) sm afindicadz (a-fin-di-cádzĭ) – atsel trã cari lucreadzã cariva; afendu, domnu, nicuchir, chihãe
{ro: stăpân}
{fr: maître}
{en: boss}
ex: vinji afindicolu; s-bãnedz afindico!

§ afindilji/afindilje (a-fin-dí-lji) sf afindilj (a-fin-díljĭ) – zbor di tinjii (la impirativ) cu cari-lj si greashti a unui om ma mari, a unui om tinjisit, a unui om di la chivernisi, etc.; afendilji, afindii, efendim, dumnilji, tini
{ro: domnule, domnia-ta}
{fr: monsieur, mon seigneur, (ta, sa, votre, leur) seigneurie}
{en: sir, your grace, (your) lordship}
ex: un om ca afindilja-ts (ca dumnilja-a ta, ca tini); banã la afindilja-ts!; afindilja-ts, iu ti duts?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afurisescu

afurisescu (a-fu-ri-sés-cu) (mi) vb IV afurisii (a-fu-ri-síĭ), afu-riseam (a-fu-ri-seámŭ), afurisitã (a-fu-ri-sí-tã), afurisiri/afurisire (a-fu-ri-sí-ri) – lu scot nafoarã dit pistea crishtinã trã lucrili pãngãni tsi ari faptã; aruc anatima (blãstemlu) pri cariva; anatim, anãtimedz, nãtimedz, catãryisescu, cãtãrãsescu, blastim, culedz, huledz, uryisescu
{ro: afurisi, blestema}
{fr: excommunier, anathématiser}
{en: excomunicate, curse}
ex: nã afurisirã preftul; mitrupulitlu grec afuriseashti tuts cãts caftã limba-a lor; tatã-su lu-afurisi (l-blãstimã) la moarti

§ afurisit (a-fu-ri-sítŭ) adg afurisitã (a-fu-ri-sí-tã), afurisits (a-fu-ri-sítsĭ), afurisiti/afurisite (a-fu-ri-sí-ti) – tsi fu scos dit pistea crishtinã trã lucrili uruti tsi ari faptã; anãtimat, nãtimat, cãtãryisit, cãtãrãsit, blãstimat, culidzat, hulidzat, uryisit, nalet
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, abominable}
{en: excomunicated, abominable, cursed}
ex: vãr nu shtii tsi afurisit (anapud, blãstimat) easti

§ afurisiri/afurisire (a-fu-ri-sí-ri) sf afurisiri (a-fu-ri-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu afuriseashti; anãtimari, nãtimari, cãtãryisiri, cãtãrãsiri, blãstimari, culidzari, hulidzari, uryisiri
{ro: acţiunea de a afurisi, de a blestema; afurisire, blestemare}
{fr: action d’excommunier, d’anathématiser}
{en: action of excomunicating, of cursing}

§ afurizmo (a-fu-riz-mó) sm afurizmadz (a-fu-riz-mádzĭ) – atsea tsi-lj si da a unui (tsi pati un) cãndu easti afurisit di bisearicã; afurisiri, anatimã, natimã, blãstem, cãtarã, uryii
{ro: afurisenie, anatemă}
{fr: excommunication, anathéme)}
{en: exco-munication}
ex: afurizmolu nu lu-agiundzi omlu ndreptu; lu-agiumsi afurizmolu (blãstemlu) a tatã-sui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

agamii/agamie

agamii/agamie (a-gha-mí-i) sf agamii (a-gha-míĭ) – starea tsi u ari un bãrbat (unã muljari) cari nu easti nsurat (mãrtatã) cu tuti cã lj-vinji chirolu (cã easti tu ilichii); bichireatsã, bichirlãchi, ninsurari (trã bãrbat), nimãrtari (trã muljari), nincurunari, fãrã cãrunã
{ro: burlăcie}
{fr: célibat}
{en: celibacy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

agapi/agape

agapi/agape (a-ghá-pi) sf agãchi (a-ghắchĭ) – vreari, sivdã, sivdai, mirachi, alughiri, alãghiri, vilisiri
{ro: iubire, amor}
{fr: amour}
{en: love}

§ agãpisescu (a-ghã-pi-sés-cu) vb IV agãpisii (a-ghã-pi-síĭ), agãpiseam (a-ghã-pi-seámŭ), agãpisitã (a-ghã-pi-sí-tã), agãpisiri/agãpisire (a-ghã-pi-sí-ri) – nj-aruc sivdãlu (mirachea, vrearea) pri cariva; aduchescu multã vreari trã cariva; agãchipsescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, voi, vilisescu
{ro: iubi}
{fr: aimer}
{en: love}

§ agãpisit (a-ghã-pi-sítŭ) adg agãpisitã (a-ghã-pi-sí-tã), agãpisits (a-ghã-pi-sítsĭ), agãpisiti/agãpisite (a-ghã-pi-sí-ti) – tsi sh-arucã sivdãlu pri cariva; atsel pri cari sh-arcã sivdãlu cariva; agãchipsit, agãpsit, alãghit, alughit, vrut, vilisit
{ro: iubit}
{fr: aimé}
{en: loved}

§ agãpisiri/agãpisire (a-ghã-pi-sí-ri) sf agãpisiri (a-ghã-pi-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi sh-arucã sivdãlu pri cariva; agãchipsiri, agãpsiri, alãghiri, alughiri, vreari, vilisiri
{ro: acţiunea de a iubi; iubire}
{fr: action d’aimer}
{en: action of loving}

§ agãpsescu (a-ghãp-sés-cu) vb IV agãpsii (a-ghãp-síĭ), agãpseam (a-ghãp-seámŭ), agãpsitã (a-ghãp-sí-tã), agãpsiri/agãpsire (a-ghãp-sí-ri) – (unã cu agãpisescu)

§ agãpsit (a-ghãp-sítŭ) adg agãpsitã (a-ghãp-sí-tã), agãpsits (a-ghãp-sítsĭ), agãpsiti/agãpsite (a-ghãp-sí-ti) – (unã cu agãpisit)

§ agãpsi-ri/agãpsire (a-ghãp-sí-ri) sf agãpsiri (a-ghãp-sírĭ) – (unã cu agãpisiri)

§ agãchipsescu (a-ghã-chip-sés-cu) vb IV agãchip-sii (a-ghã-chip-síĭ), agãchipseam (a-ghã-chip-seámŭ), agãchipsitã (a-ghã-chip-sí-tã), agãchipsiri/agãchipsire (a-ghã-chip-sí-ri) – (unã cu agãpisescu)

§ agãchipsit (a-ghã-chip-sítŭ) adg agãchipsitã (a-ghã-chip-sí-tã), agãchipsits (a-ghã-chip-sítsĭ), agã-chipsiti/agãchipsite (a-ghã-chip-sí-ti) – (unã cu agãpisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn