(expr: di nimãcari); pi-agiun (pi stumahea goalã, pi inimã agiunã nimãcat), nu poati s-bea nitsi unã chicutã di yin

§ agiuna-mi/agiuname (a-gĭu-ná-mi) sf fãrã pl – stari di nimãcari, nimãcari, agiuneatsã, agiunatic
{ro: flămânzire}
{fr: famine}
{en: starvation}
ex: mor di agiunami (nimãcari)

§ agiunatic (a-gĭu-ná-ticŭ) sn fãrã pl – foami, nimãcari
{ro: foame}
{fr: faim; jeûne}
{en: hunger, starvation}
ex: di-agiunatic (foami) shi di slãbintsã; agiunaticlu (foamea, nimãcarea) easti bun tr-atsel tsi poati s-lu facã

§ agiuneatsã (a-gĭu-neá-tsã) sf agiunets (a-gĭu-nétsĭ) – (unã cu agiunatic)

§ ajunedz (a-jĭu-nédzŭ) vb I ajunai (a-jĭu-náĭ), ajunam (a-jĭu-námŭ), ajunatã (a-jĭu-ná-tã), ajunari/ajunare (a-jĭu-ná-ri) – (unã cu agiunedz)

§ ajunat (a-jĭu-nátŭ) adg ajunatã (a-jĭu-ná-tã), ajunats (a-jĭu-nátsĭ), ajunati/ajunate (a-jĭu-ná-ti) – (unã cu agiunat)

§ ajunari/ajunare (a-jĭu-ná-ri) sf ajunãri (a-jĭu-nắrĭ) – (unã cu agiunari)

§ cãrnãrii/cãrnãrie (cãr-nã-rí-i) sf cãrnãrii (cãr-nã-ríĭ) – multimi di carni
{ro: cărnărie}
{fr: grosse quantité de viande}
{en: large quantity of meat}
ex: eara multã cãrnãrii adzã n pãdzari; tsi s-fãtsem cu-ahãtã cãrnãrii tsi-adusish?

§ cãrnãrã (cãr-nã-rắ) sm cãrnãradz (cãr-nã-rádzĭ) – (unã cu cãrnar)
ex: el eara cãrnãrãlu (hãsaplu) din hoarã

§ cãnãrã1 (cã-nã-rắ) sm cãnãradz (cã-nã-rádzĭ) – njicã cupii di oi, tsi pashti deavãrliga di hoarã, tsãnutã trã carni, trã hrana-a oaminjlor din hoarã
{ro: turmă mică de oi care e dusă la păscut prin locurile din jurul satului, destinată nevoilor de hrană (carne) a ţăranilor din sat}
{fr: petit troupeau de moutons qu’on fait paître tout autour d’un village et qui est destiné à l’alimentation (viande) des villageois}
{en: small sheep herd grazing around the village for the use (meat) of the villagers}
ex: cãnãrãlu a hoarãljei

§ cãnãrã2 (cã-nã-rắ) sm cãnãradz (cã-nã-rádzĭ) – (unã cu cãrnar)
ex: elj suntu cãnãradz (hãsachi) ãn Poli di tatã-hilj

23: nji si dusi gura la ureaclji = nji sã featsi unã foami mari, hiu multu-agiun;
24: bag tu gurã; bag tsiva n gurã = mãc;
25: ljau nã gurã = mãc niheamã, unã mãshcãturã;
26: nj-curmu di la gurã = nu mãc cãt voi tra s-dau s-mãcã altu;
27: nji s-usucã gura = (i) mi-acatsã unã seati mari sh-mizi pot s-ashteptu s-beau tsiva; (ii) zburãscu multu, nji s-usucã gura di-ahãtã zburãri;
28: hiu cu suflitlu la gurã = (i) mizi pot s-adilj, mizi pot s-ljau anasi; (ii) nj-caftu arihatea dupã tsi fac un mari copus; (iii) hiu multu lãndzit shi etim sã-nj dau suflitlu, s-mor;
29: nj-adutsi suflitlu la gurã = nj-adutsi suflitlu la nari; chicusescu, mi nvirinã multu, mi cãrteashti multu cu-atseali tsi-nj fatsi, mi-adutsi tu-unã halã di nu shtiu tsi altu s-fac; nj-yini tu nãri;
30: agãrshescu di la mãnã pãn la gurã = agãrshescu multu agonja;
31: lj-u-astup gura; lj-u ncljid gura; lj-acats gura = l-fac s-tacã, nu lu-alas sã zburascã, l-fac s-nu poatã s-dzãcã vãr zbor;
32: nj-si lja gura; nu-nj s-avdi gura; u ncljish gura = amutsãscu, tac shi nu scot un zbor dit gurã;
33: ãlj ljau zborlu din gurã = (i) dzãc un zbor tamam atumtsea cãndu un altu easti etim s-lu dzãcã idyiul zbor; (ii) lj-talj zborlu, lj-curmu zborlu tra sã zburãscu mini;
34: mi lja gura pri dininti = zburãscu ninti ca s-mi minduescu trã tsi easti ghini s-dzãc, dzãc tsi nu lipsea s-dzãc, mi dau di padi cu atseali tsi dzãc;
35: nu-nj si dutsi pãnea la gurã; nu-nj si bagã n gurã = mãc fãrã orixi, nu ved hãiri di mãcarea tsi-u fac, escu nvirinat shi nu-am orixi tra s-mãc tsiva;
36: di gurã-gurã = di la om la om;
37: easti mash gura di nãs = nãs zburashti mash, s-alavdã sh-nu fatsi tsiva;
38: mi ljau dupã gura-a lui = fac ashi cum dzãtsi el, ashi cum mi urnipseashti;
39: ashteptu (sã-nj si da) n gurã; ashteptu pãnea n gurã; ashteptu s-nji cadã hica n gurã = voi s-li aflu tuti lucrili etimi, adrati, fãrã lucru; ashteptu sã-nj si da tuti lucrili fãrã tra s-fac tsiva trã eali;
40: ashteptu cu gura hãscatã = ashteptu cu multã nearãvdari, mizi pot s-ashteptu;
41: stau cu gura hãscatã = mi ciudusescu di-atseali tsi ved;
42: nj-alasã gura bali (apã) = zãlipsescu, nj-si fatsi mari orixi;
43: nu bag ghini n gurã; pãnã s-dishcljidz gura = dinãoarã, unãshunã, sticlu-aestu, pãnã s-dzãts “meau!”;
44: nj-alãxescu (nj-fac) gura = alãxescu atseali tsi mãc; alãxescu arada cu cari mãc mãcãrurli; nj-alãxescu nustimada tsi u-am ãn gurã;
45: va-nj badz gura sum nari = nu mi mealã dip;
46: gura-lj dzãtsi, narea-lj avdi = tsi zburashti cu boatsea apusã, tsi zburashti peagalea;
47: (dzãtsi) tsi-lj yini n gurã = (dzãtsi) tsi-lj treatsi prit minti, fãrã si s-mindueascã ghini;
48: canda ari jarlu n gurã = (om) tsi nu poati s-tsãnã un mistico;
49: ts-alasã gura lapti = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva ari mari mirachi trã un lucru;
50: aurlu (zghilescu) cãt nji ncapi (nj-u poati) gura = aurlu cãt pot di vãrtos, cu boatsea cãt ma mari)
{ro: gură; bot; voce; etc.}
{fr: bouche; gueule; voix; etc.}
{en: mouth; voice; etc.}
ex: unã mãnãstiri cu nipãrtica tu mesi sh-cu calj alghi deavãrliga (angucitoari: gura); boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); un arap cu gura dishcljisã (angu-citoari: cireaplu); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: plosca); nã bisearicã cu calj alghi (angucitoari: gura sh-dintsãlj); altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti; di gurã s-bati caplu; cari sh-aveaglji gura, caplu-a lui sh-aveaglji; suntu shapti guri (fig: inshi); cãdzut tu gurã di lup
(expr: faptu afan); yin stiihiili s-nã lja gura (fig: boatsea); lu-agiumsirã cu gurã (yiu, tu banã); si-sh agiungã mã-sa cu gurã (yii, tu banã); atumtsea-lj vinji gura (zborlu, boatsea; expr: nchisi sã zburascã, nye); lji si lo gura
(expr: chiru boatsea; nu mata putu sã zburascã; dãmlusi); ari guri multi
(expr: oaminj tsi vor hrãniri, cilimeanj multsã); lj-acãtsã gura-a Hristolui
(expr: lji ncljisi gura; Hristolu nu-avu tsi s-dzãcã); cari u dishcljisi gura, nã palmã u-adrã
(expr: zburãscu multi, vruti sh-nivruti); nu-sh grescu cu gura
(expr: suntu ncãceats); ari gurã ficiorlu-aestu
(expr: zburashti multu, shtii sã zburascã; nu mi treatsi n gurã
(expr: nu mi zburashti di-arãu, nu mi cacuzburashti); ti ncãceash? tsi-asparsish gura?
(expr: l-zburãsh di-arãu? l-cacuzburãsh?); nã s-avea dusã gura la ureaclji di foami
(expr: nji s-avea faptã unã foami mari, earam multu-agiunj); nu bãgã tsiva n gurã
(expr: nu mãcã tsiva) di trei dzãli; pãn calu s-lja nã gurã
(expr: s-mãcã, s-pascã niheamã); ficiori tsi-ashteaptã n gurã
(expr: s-lã si da tuti etimi), ca tsiva pulj orghi; ashtipta cu gura hãscatã
(expr: cu nearãvdari) tuts, ca cireasha-atsea coapta; tu avlii eara nã fãntãnã, cu apã aratsi, cã bali ts-alãsa gura
(expr: zilipseai s-beai apã); lji s-avea uscatã gura
(expr: lj-eara multã seati); nu li bagã ghini n gurã
(expr: unãshunã, cãt ahiursi s-mãcã); nvirinat, cã nu-lj si bãga tsiva n gurã
(expr: cã nu-avea orixi dip); nu lã si dutsea pãnea la gurã
(expr: nu-avea orixi, nu para vrea s-mãcã), macã mãca ahoryea; nu-lj si bagã n gurã mãshcãturã di pãni
(expr: easti nvirinat sh-nu-lj yini s-mãcã, nu-ari chefi, nu-ari orixi); gura-a ta s-ti scadã sh-a lumiljei s-ti-alavdã; cari nu-l doari gura, tutã dzua matsinã; cari aurlã pravatos, gura-a lui va-l doarã; vai astuchi gura-a lumiljei?; gura chirii nu-nj caftã, ma nitsi cu chirii-i datã; sh-u nvitsã gura cu minciunj, shi s-va s-aspunã alihea, nu poati; s-nu ti saturi di gura-a lui, ahãntu bun om; lj-u scoasi amalmã prit gurã; cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi; gura lilici shi inima cirnici; di gurã s-bati caplu; gura nu caftã chirii ti zburãri; gura nu dzãtsi: nimal!; pãnã n gurã hiu sãtul; tsi-lj yini la cur, li dzãtsi la gurã; cu gura muntsãlj scolj; nu tsi intrã n gurã, ma tsi easi din gurã easti amãrtii; tsi easi din gurã easti-arãu, nu tsi badz; gura ndreadzi, gura-aspardzi; njicã-i sh-broasca, ma gurã mari ari; gura nu-ari sãturari, cãtu-lj dai, ahãt caftã

§ guritsã1 (gu-rí-tsã) sf guritsã (gu-rí-tsã) – gurã njicã; gurshoarã
{ro: guriţă}
{fr: petite bouche}
{en: small mouth}
ex: nu-lj s-avdi guritsa (gura-a lui njicã); ts-yinea s-lã sorghi guritsa

§ gurshoarã (gur-shĭŭá-rã) sf gurshori (gur-shĭórĭ) – (unã cu guritsã1)
ex: gurshoara (guritsa) lã si strãmbã

§ gurahan (gu-ra-hánŭ) sm, sf, adg gurahanã (gu-ra-há-nã), gurahanj (gu-ra-hánjĭ), gurahani/gurahane (gu-ra-há-ni) – tsi ari gura mari sh-aurlã vãrtos (tsi ari gura hani); ficior tsi plãndzi, njiureadzã sh-aurlã multu
{ro: cu gura mare; copil miorlâitor}
{fr: qui a une grande bouche; enfant pleurnicheur}
{en: with big mouth; whining child}

{ro: ţărănesc}
{fr: paysan, rustique}
{en: peasant, rustic, rural}

§ huryiteashti/huryiteashte (hur-yi-teásh-ti) adv – cari s-poartã ca (ari unã banã di) un huryeat
{ro: ţărăneşte}
{fr: à la façon d’un paysan, rustiquement}
{en: rustically, country-fashion}
ex: s-purta huryiteashti (ca un huryeat, ca om nipilichisit, di la oi)

23: lj-lipsea a luplui, (s-ducã) n pãzari? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-dutsi tu-un loc tra s-patã nipãtsãtili;
24: dzua njel shi noaptea lup = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
25: lup fãrã dintsã = om slab tsi nu-ari putearea s-facã arãu tu-atsea oarã;
26: njel ti fats, luplu va ti mãcã = ma s-ti fats bun cu lumea-arauã va u pats;
27: cu luchilji s-adunã, ca nãsh vai aurlã = cari s-adunã cu lumea-arauã, lipseashti s-facã ca ea; dzã-nj cu cari ti-adunj tra sã shtiu cari eshti;
28: luplu-l vedz shi torlu (urma)-lj caftsã? = lucrul lu-ai dinintea-a ocljilor, sh-canda nu pistipseshti di caftsã un semnu (ispati) cã easti dealihea)
{ro: lup}
{fr: loup}
{en: wolf}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); lu mãcarã luchilji tu pãduri; luplu, di iu mãcã nãoarã, pali s-toarnã s-mãcã; luplu pãreasini nu tsãni; luplu negurã caftã; si s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari; sh-oili tru metru sh-luplu sãtul nu s-fatsi; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor shi a cãnjlor di la oi; luplu lu-adutsea la gramati sh-el dzãtsea “loarã cior oili”; luplu s-lu mãcã, foclu s-lu ardã
(expr: si s-facã afanj, si s-ducã la drats); coada cap easti la noi sh-luplu picurar la oi; bãgã per di lup
(expr: lo curai, nu-lj mata easti fricã); lup s-lu mãcã; lj-avea intratã luplu tu matsã di-ahãtã alãgari
(expr: lu-avea acãtsatã unã foami mari; lj-gurleadzã matsãli di foami); va cripã vãr lup di vinjish; tsi lup ari
(expr: tsi drac lj-intrã) di strigã ashi; mãcari… ca luplu s-u mãcã
(expr: mãcari, ahãntu slabã easti cã voi si s-facã afanã); cã nacã pãn tu soni creapã luplu
(expr: pãn tu soni va s-dishteaptã dit amãyili tu cari s-aflã arcat); nu avdzã cum nj-aurlã matsãli, di s-pari cã s-bat luchilji nãuntru?
(expr: hiu multu agiun, nj-gurleadzã matsãli di foami); ca luchilji s-aurnjirã; cari di luchi s-aspari, nu s-fatsi picurar; bagã luplu dupã oi; cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili?; tu-unã sutã di anj sh-un lup mãcat di oai; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; luplu pi dimãndati nu mãcã; vrei sh-cu luplu sh-cu cãnjlji s-hii ghini; din gura-a luplui nu-ascapã; nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei; sh-cãni, agiun nu-armãnj, ma sh-lup, nu mãts pri zvercã; u-ari luplu zverca groasã, cã s-mutreashti singur; luplu mãcã sh-di misuratili (oi); tsi fu, cã sh-un lup fu mãcat di oi; luplu nu s-aspari di cãnj fãrã dintsã; acãtsai un lup: lu-alas, nu mi-alasã

§ lupsã (lúp-sã) sf lupsi/lupse (lúp-si) – muljari arauã ca unã lupoanji
{ro: femeie foarte rea (ca o lupoaică)}
{fr: femme très méchante (comme une louve)}
{en: wicked (evil) woman}

§ ghioshanj (ghĭo-shĭánjĭ) sm pl – oaminjlji tsi sta cu casa tu partea di nghios a hoarãljei (a cãsãbãlui)
{ro: cei ce locuiesc în partea de jos a satului (oraşului)}
{fr: ceux qui habitent la partie basse d’un village}
{en: those who live in the lower part of a village (city)}

4: Trã sibepea di ma nsus, zboarãli cu prifixul “ni” dit dictsiunarlu-al Tachi Papahagi, li mpãrtsãm tu trei grupi: (i) avem prota zboarãli iu prifixul “ni” s-aflã nãintea unui zbor tsi nchiseashti cu boatsea “a”, zboarã tu cari boatsea “i” s-avdi shcurtã (easti semivucalã); aesti zboarã suntu ngrãpsiti di Papahagi cu prifixul “ni” shi ngrãpsiti di noi cu prifixul “ne” (va dzãcã, tu dictsiunarlu-a nostru, aesti zboarã nchisescu cu silaba “nea” shi suntu bãgati tu-aradã deadun cu tuti alanti zboarã armãneshti tsi nchisecu cu “nea”); bunãoarã, zboarãli scriati di Tachi Papahagi ca: niacljimat, niacumtinat, niadãpat, niaduchit, niagãrshit, niapirit, niarãvdat, etc. suntu scriati tu-aestu dictsiunar ca: neacljimat, neacumtinat, neadãpat, neaduchit, neagãrshit, neapirit, nearãvdat, etc.; [adutsem aminti aoa cã aesti zboarã suntu scriati cu prifixul “ne” (silabã “nea”) tu dictsiunarlu al Dalametra shi cu prifixul “ni” (vucalã “i”) tu-atsel al Mihãileanu; (ii) dauã zboarã-exceptsii, “niacsu (ni-á-xu)” shi “niaxi/niaxe (ni-ác-si)” ngrãpsiti cu vucala “i” (eali nu suntu ngrãpsiti “neacsu” shi “neaxi”); shi (iii) tuti alanti zboarã iu prifixul “ni” s-aflã nãintea-a unui zbor tsi nchiseashti cu-unã boatsi altã di boatsea “a”; aoa, dupã cum si shtii, boatsea “i” dit prifixu easti vucalã]