DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

sãrmãnitsã

sãrmãnitsã (sãr-mã-ní-tsã) sf sãrmãnitsã (sãr-mã-ní-tsã) – unã soi di pat (leagãn) njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat, etc.); nitsã, cunji, cunã, leagãn, mãnushi, trocnã, nani, nanã; (fig: sãrmãnitsã = natlu tu protslji mesh i anj di banã; copan, nat, niphiu)
{ro: leagăn, nou născut, bebe}
{fr: berceau; nourrison}
{en: cradle; baby}
ex: n Sãrunã dimãndã s-lji pitreacã sãrmãnitsã (un leagãn) di her; lã u intrai a leamnilor cu tsupata li dispiturai tuti shi sãrmãnitsã (leagãn) nu putui s-adar; ficiorlji dit sãrmãnitsã (leagãn); ligãna njitslji tru sãrmãnitsã (leagãn) di-amalamã; sh-arcã ocljilj pri vombira tsi durnja tu sãrmãnitsã (leagãn); tsi shtiam mini atumtsea di etã, earam sãrmãnitsã (fig: earam njic); plãndzi sãrmãnitsa (fig: natlu) n leagãn; lja mbratsã sãrmãnitsa (fig: natlu); nu fã ca sãrmãnitsã (fig: ca un njic); talji gusha a sãrmãnitsãljei (fig: a njiclui, a natlui) tsi fãtsesh; nveasta nu stãtu pi multã minduiri, lo sãrmãnitsa (fig: njiclu) shi-lj tãlje caplu; tatã-tu va sãrmãnitsã (fig: njic) ma nu shtiu tu tsi va-l bãgãm s-doarmã; aoatsi, di sãrmãnitsã (fig: di njic) loat, nitsi cunushtea vãrnã; unã sãrmãnitsã (fig: njic, nat) s-virviridzã di lãhtarã

§ nitsã (ní-tsã) sf nitsã (ní-tsã) – (unã cu sãrmãnitsã)
ex: fã-nj tu nitsã (sãrmãnitsã) nani-nani

§ nanã1 (ná-nã) sf pl(?) – (unã cu sãrmãnitsã)
ex: s-fatsim unã nanã (sãrmãnitsã, leagãn) a ficiorlui; nani (dornji) tu nanã (sãrmãnitsã), nat mushat; ma nicã njic, di nanã (dit sãrmãnitsã), fu dus la munti, n dzeanã

§ nani1 (ná-ni shi nánĭ) sf invar – (unã cu sãrmãnitsã)
ex: bagã-l natlu tu nani (sãrmãnitsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

beb

beb (bébŭ) sm, sf bebã (bé-bã), bebi (bébĭ), bebi/bebe (bé-bi) – ficior i featã tu protslji mesh i anj di banã; nat, njat, njac, sãrmãnitsã, pupul, pup, ciuci, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficiuric, fiticã
{ro: prunc}
{fr: nourisson, tout petit enfant}
{en: baby, infant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãntu1

cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã

§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat

§ cãntari1/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãntã; bãteari (di pulj, cu flueara, cu avyiulia, etc.); jiliri; butsiri, miryiuluxiri, mirulyisiri, zghiliri, plãndzeari; alidzeari, dyivãsiri, dyiuvãsiri, ghivisiri, ghivãsiri, yivãsiri, ghiuvãsiri, yiuvãsiri;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ceaunã

ceaunã (cĭá-u-nã) sf ceauni/ceaune (cĭá-u-ni) – alãtrãturi (aurlãri) suptsãri scoasi di-un cãni, peagalea, pãgãnjor, cu boatsea apusã sh-unã dupã-alantã, tsi-aspun a domnu-sui atseali tsi-aducheashti cãnili; bots scoasi peagalea, pãgãnjor di nats (njits) un dupã-alantu, tsi sh-u-aduc cu plãnguti suptsãri, surdi, apitrusiti, fãrã nitsiunã noimã maxutarcã, cãndu vor tsiva i s-plãngu cã nu s-aduchescu ghini; ciunjat, shcljimurat
{ro: schelălăit, scâncit, vaiet, văitat}
{fr: clabaudage, jappement, hurlement, lamentation}
{en: yelp, babbling, lament}

§ ciunjat1 (ci-u-njĭátŭ) sn ciunjaturi (ci-u-njĭá-turĭ) – (unã cu ceaunã)

§ nciunedz (nci-u-nédzŭ) vb I nciunai (nci-u-náĭ), nciunam (nci-u-námŭ), nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunari/nciunare (nci-u-ná-ri) – (trã cãnj, njits) scot ceauni (alãtrãri, bots) din gurã cãndu voi s-aspun i s-mi plãngu di tsiva; nceaunedz, nciunjedz, ncinjedz, ciunjedz, cionj, ciunedz, nciuredz, shcljimur, dzem, etc.
{ro: schelălăi, scânci, văita}
{fr: japper, pleurnicher, se lamenter, gémir}
{en: yelp, whine, wail}
ex: cãnjlji alãtra, nciuna; nciunã, trã njilã; ficiuritslji di pri hãrãi nciuna; cãtrã Culindro si nciuna ceacaljlji; acãtsarã si nceaunã cãtsãljlji ali vulpi

§ nciunat1 (nci-u-nátŭ) adg nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunats (nci-u-nátsĭ), nciunati/nciunate (nci-u-ná-ti) – tsi ari scoasã ceauni din gurã; nceaunat, nciunjat, ncinjat, ciunat, ciunjat, nciurat, shcljimurat, dzimut, etc.
{ro: schelălăit, scâncit, văitat}
{fr: qui a jappé, pleurniché, gémi, s’est lamenté}
{en: who has yelped, whined, wailed}

§ nciunari1/nciunare (nci-u-ná-ri) sf nciunãri (nci-u-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariba nciuneadzã; nciunjari, ncinjari, ciunari, ciunjari, nciurari, shcljimurari, dzimeari, etc.
{ro: acţiunea de a schelălăi, de a scânci, de a se văita; schelălăire, scâncire, văitare}
{fr: action de japper, de pleurnicher, de se lamenter, de gémir; jappement, lamentation, hurlement}
{en: action of yelping, of whining, of wailing; yelp, whine, wail}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciupilar

ciupilar (cĭu-pi-lárŭ) sm ciupilari (cĭu-pi-lárĭ) – numã datã la ma multi turlii di prici (gushturi) njits (niheamã ma mari di deadzitlu di mãnã a omlui), cu truplu ca un chelindru sh-chealea veardi-psarã-pestrã, cu caplu shi pãntica acupiriti di ploci ca di cornu, cu patru cicioari shcurti sh-cu-unã coadã lungã tsi u-alasã s-cadã cãndu easti acãtsatã di cariva (coadã tsi-lj creashti diznou); ciupular, gushtir, gushtur, gushtiritsã, gushturitsã;
(expr:
1: s-ti mãshcã (s-ti chipurã) ciupilarlu = s-ti lja draclu; s-ti duts la drats; s-ti lja neclu, s-pats nipãtsãtili;
2: avinã ciupilari = dzãtsi mash zboarã, nu fatsi tsiva, cã nu easti salami)
{ro: şopârlă}
{fr: lézard}
{en: lizard}
ex: noi nu him ciupilari s-bãnãm tu chetri, noi vulturi him

§ ciupular (cĭu-pu-lárŭ) sm ciupulari (cĭu-pu-lárĭ) – (unã cu ciupilar)
ex: eu mi fac ciupular veardi (gushtir); ciupularlu triirã; ciupularlji nu mãshcã; ti mãshcã ciupilarlu, ti chipirã ciupularlu
(expr: ti lo draclu)

§ ciupulic (cĭu-pu-lícŭ) sm ciupulits (cĭu-pu-lítsĭ) – unã soi di pulj ghigantu dit pãrmiti (cu trup di ciupilar) tsi s-alipida din tser tra s-arãcheascã njitslji dit sãrmãnitsã; (fig:
1: ciupulic = atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti afãnisit; afãnizmo, halazmo, afãnisiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, pustixiri, sutrupsiri, cãipusiri, chirdãciuni, chiriri; expr:
2: va mi mãcã (va mi-adunã, va mi lja) ciupuliclu = va mi furã ciupuliclu (dit pãrmiti); va pat nipãtsãtili; va hibã cavai di mini; va mor, va mi-afãnsescu, va hiu cãtãstrãpsit, etc.)
{ro: pasăre uriaşă din basme care fură copiii}
{fr: oiseau géant des histoires d’enfants}
{en: huge bird fron children’s stories}
ex: ciupulic veardi va ti mãcã
(expr: va pats nipãtsãtili, va mori); ciupulic lai va ti mãcã
(expr: va ti-afãniseshti, va hii cãtãstrãpsit); ciupuliclu (fig: afãnizmolu) va ti mãcã; ciupuliclu vrea n-adunã
(expr: va hibã cavai di noi)

§ ciupãlic (cĭu-pã-lícŭ) sm ciupãlits (cĭu-pã-lítsĭ) – (unã cu ciupulic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cunji/cunje

cunji/cunje (cu-nji) sf cunji/cunje (cú-nji) – unã soi di pat njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat, etc.); unã soi di scamnu pri cari, omlu tsi shadi, poati si s-minã ninti-nãpoi, dit unã parti tu-alantã; cunã, sãrmãnitsã, leagãn, mãnushi, trocnã, nitsã, nani, nanã
{ro: leagăn}
{fr: berceau (d’enfant); escarpolette, balançoire}
{en: cradle; swing}
ex: s-da cunja (tu leagãn)

§ cunã (cú-nã) sf cuni/cune (cú-ni) – (unã cu cunji)
ex: lo-ts daraclu cuna! (leagãnlu, sãrmãnitsa)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fashi/fashe

fashi/fashe (fá-shi) sf fãsh (fắshĭ) – cumatã (filii) lungã shi ngustã (di carti, pãndzã, cheali, carni, etc.) tãljatã (aruptã, scoasã) dit unã cumatã ma mari (cu cari si-anvãrteashti, s-leagã, si nvãrtushadzã tsiva); cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi njitslji; pãndzã lungã shi strimtã cu cari s-leagã arãnjlji di pi truplu-a omlui; cumatã, bucatã, filii, scutic, scutã, culpan, culupan, spargan, spargãn, speasi, militsã, miljitsã, nfãshimindu
{ro: faşă, fâşie, scutec, bandă, felie; bucată}
{fr: maillot, bande, bandelette, tranche, morceau}
{en: swaddling band (clothes), narrow band, strip, slice, piece}
ex: adu fasha (scuta, culupanea) si nfash ficiuriclu; li tãljai lungu ca fasha; fashi (cumatã lungã shi strimtã) aruptã dit paltul a meu; nu-lj ligai ghini fasha; trets fasha sum tini; unã carotsã cu nishti fãsh di pãndzã; arupea di nãsh fãsh (filii, cumãts) di carni; cum strigã, fãsh-fãsh (surii-surii); u scoasi soacrã-sa fãsh-fãsh (cumãts, cumãts); fãsh, fãsh (filii, filii) u disicã; s-ti-adarã fãsh (filii, cumãts); fãsh-filii (cumãts, cumãtici) li scoasirã; fãsh ãntredz di nãvai si scula nsus; fãsh-fãsh u scoasirã (u featsirã cumãts)

§ nfash (nfáshĭŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãsha-ri/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – anvãrtescu un njic tu fashi; lj-bag a njiclui un culupan; lj-alãxescu scuta-a njiclui; anvãrtescu unã fashi pristi tsiva (unã mãnã, cicior, aranã, etc.); (fig: nfash = (trã muljari) amintu, fac njic)
{ro: înfăşa; naşte}
{fr: emmailloter; naître}
{en: swaddle (infant), put on diaper; give birth}
ex: nat ãn leagãn sã nu nfashi; muljarea, cãndu s-apruchea sã nfashi (fig: s-amintã njic), s-dutsea tu pãduri di nfãsha (fig: aminta natlu); nveasta nfãshe (bãgã culpani la; icã fig: amintã) doi ficiori; tora lu nfãshai (lj-bãgai fasha)

§ nfãshedz (nfã-shĭédzŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshari/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – (unã cu nfash)

§ nfãshat (nfã-shĭátŭ) adg nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshats (nfã-shĭátsĭ), nfãsha-ti/nfãshate (nfã-shĭá-ti) – (natlu) a curi ãlj s-ari bãgatã un culupan; (mãnã, aranã, cicior, etc.) ligat cu-unã fashi
{ro: înfăşat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gad

gad (gádŭ) sm gadz (gádzĭ) – ficior i featã tu protslji mesh i anj di banã; gat, nat, njat, njac, sãrmãnitsã, beb, njitsico, niphiu, pup, pupul, ciuci, poci, tsup, ficiuric, fiticã; (fig: gaduri (sf pl) = drã-curii shi zburdãlipsiri tr-arãdeari fapti di ficiurits)
{ro: sugaci, prunc}
{fr: nourisson, petit enfant qui marche à quatre pattes}
{en: baby, infant}
ex: mi shuitii (mi njirai, feci chefi) niheamã cu gadurili (fig: drãcuriili) a hilji-meai

§ gat (gátŭ) sm gats (gátsĭ) – (unã cu gad)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

leagãn1

leagãn1 (leá-gãnŭ) sn leagãni/leagãne (leá-gã-ni) – unã soi di pat njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat ninti-nãpoi, etc.); unã soi di scamnu pri cari, omlu tsi shadi, poati si s-minã ninti-nãpoi, dit unã parti tu-alantã; cunji, cunã, sãrmãnitsã, mãnushi, trocnã, nitsã, nani, nanã
{ro: leagăn}
{fr: berceau (d’enfant); escarpolette, balançoire}
{en: cradle; swing}
ex: nat ãn leagãn (sãrmãnitsã) si nu nfashi; nu vrut s-mi-alãsats s-u dinjic ninga dit leagãn (sãrmãnitsã); feci un leagãn trã njits; a cui i feata di pri leagãn (cunji)?; tricu tu oda di didindi, sh-u lo dit leagãn

§ leagãn2 (leá-gãnŭ) (mi) vb I ligãnai (li-gã-náĭ), ligãnam (li-gã-námŭ), ligãnatã (li-gã-ná-tã), ligãnari/ligãnare (li-gã-ná-ri) –
1: min pri cariva (i tsiva) multi ori cu-arada sh-dit-unã parti tu-alantã; min nãinti-nãpoi njiclu dit unã sãrmãnitsã (i din bratsã); stau pri tsiva (scamnu, cunja, etc.) sh-mi min nãinti-nãpoi, cãndu di-unã parti sh-cãndu di-alantã; mi dau cunja
2: mi leagãn (mi frãngu) lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; ãnj fac cãtsãmãchi; mi frãngu
{ro: (se) legăna; (se) balansa}
{fr: (se) bercer; dandiner; (se) balancer}
{en: rock, rock a baby (in the cradle); dandle a baby (in one’s arms); swing}
ex: leagãnã-l njiclu tu sãrmãnitsã; vrei s-leadzinj ficiuriclu?; leagãnã sãrmãnitsa tra s-lu-acatsã somnul; cãndu-lj ligãna njitslji tru sãrmãnitsã; nã ligãnãm pi funi; lãndura s-ligãna pi talazi; s-leagãnã fadzlji s-leagãnã (s-minã di-unã parti sh-di-alantã); tsi niori grosh s-leagãnã astã-searã!; cãndu fadzlji s-leagãnã di furtunã; cãndu imnã, s-leagãnã (sh-leagãnã, sh-lu frãndzi truplu); s-ligãnã putsãn cãndu lu-agudi, sh-deapoea cãdzu

§ ligãnat (li-gã-nátŭ) adg ligãnatã (li-gã-ná-tã), ligãnats (li-gã-nátsĭ), ligãnati/ligãnate (li-gã-ná-ti) – omlu (natlu, lucrul, etc.) tsi s-minã tut chirolu nãinti-nãpoi (di-unã parti sh-di-alantã)
{ro: legănat; balansat}
{fr: bercé; dandiné; balancé}
{en: rocked, rocked a baby (in the cradle); dandled a baby (in one’s arms); swung}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mamã2

mamã2 (má-mã) sf fãrã pl – njedz; midua dit mesea di-alumãchi di la ndoi arburi (ca, bunãoarã, sãmbuclu, saltsea, etc.); njedzlu di pãni; carnea di yimishi; mãcarea scoasã dit gura-a mamãljei (papã) tra s-hibã datã a natlui, a njitslor tsi nu au ninga dintsã; (fig:
1: mamã = hranã ca ti sãrmãnitsã, tsiva dip; expr:
2: mamã n gurã = un tsi-ashteaptã sã-lj si da tuti fãrã s-lucreadzã (cã nu lu-ariseashti lucrul); linãvos, timbel)
{ro: miez}
{fr: moëlle du sureau, du saule, etc.; mie (pain), pulpe (fruits)}
{en: marrow (willow, elder tree, etc.); crumb of bread (as opposed to crust), pulp}
ex: vearga di saltsi ari mamã (miduã, njedz); sãuc cu mamã (miduã); mama (njedzlu dit mesea) a cuceanlui; u mãtrica cu mamã (cu papã, mãcari scoasã dit gurã); lu ntricã njiclu cu mamã (mãcari amisticatã ninti tu gura-a dadãljei); s-mãcã mamã n gurã
(expr: sã-lj si da s-mãcã fãrã s-lucreadzã); mamã (mãcari datã a njitslor) di pãni shi nuts; nu mi-arãdz cu mamã (fig: cu hranã putsãnã ca ti njits, ti sãrmãnitsã); cãndu-acasã lj-u dzãc, mamã! (fig: dip tsiva!; expr: cãndu nu-au tsiva s-mãcã acasã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãnushi3/mãnushe

mãnushi3/mãnushe (mã-nú-shi) sf mãnushi/mãnushe (mã-nú-shi) – unã soi di pat njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat, etc.); sãrmãnitsã, nitsã, cunji, cunã, leagãn, nanã, nani, trocnã
{ro: leagăn}
{fr: berceau}
{en: cradle}
ex: nani, nani (dornji, dornji), tu mãnushi (sãrmãnitsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã