{ro: sărbătorit}
{fr: fêté}
{en: celebrated, kept as a holi-day (saint’s day, name day); entertained}

§ sãrbãturi-ri/sãrbãturire (sãr-bã-tu-rí-ri) sf sãrbãturiri (sãr-bã-tu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-sãrbãtureashti unã dzuã; yiurtisiri, pãniyirsiri
{ro: acţiunea de a sărbători; sărbătorire}
{fr: action de fêter}
{en: action of celebrating, of keeping a holiday (saint’s day, name day); of entertaining}

§ sãrbãturescu2 (sãr-bã-tu-rés-cu) adg sãrbãtureascã (sãr-bã-tu-reás-cã), sãrbãtureshtsã (sãr-bã-tu-résh-tsã), sãrbãtureshti (sãr-bã-tu-résh-ti) – tsi ari s-facã cu-unã dzuã di sãrbãtoari; di sãrbãtoari
{ro: sărbătoresc}
{fr: festif, solennel}
{en: festive, solemn}

§ sãrbedz (sãr-bédzŭ) vb I sãrbai (sãr-báĭ), sãrbam (sãr-bámŭ), sãrbatã (sãr-bá-tã), sãrbari/sãrbare (sãr-bá-ri) – (unã cu sãrbãturescu1)
ex: casa-a lor sãrbeadzã Ayiu-Nicola, a noastrã Ayiu-Dimitri

§ sãrbat (sãr-bátŭ) adg sãrbatã (sãr-bá-tã), sãrbats (sãr-bátsĭ), sãrbati/sãrbate (sãr-bá-ti) – (unã cu sãrbãturit)

§ sãrbari/sãrbare (sãr-bá-ri) sf sãrberi (sãr-bérĭ) – (unã cu sãrbãturiri)
ex: mari sirbari au ti Stãmãrii

{en: action of sinning}

§ neamãrtipsit (nea-mãr-tip-sítŭ) adg neamãrtipsitã (nea-mãr-tip-sí-tã), neamãrtipsits (nea-mãr-tip-sítsĭ), neamãrtipsi-ti/neamãrtipsite (nea-mãr-tip-sí-ti) – tsi nu ari faptã amãrtii; tsi easti fãrã amãrtii
{ro: nepăcătuit}
{fr: qui n’a pas péché}
{en: who has not sinned}

§ neamãrtipsiri/neamãrtipsire (nea-mãr-tip-sí-ri) sf neamãrtipsiri (nea-mãr-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu fatsi amãrtii
{ro: acţiunea de a nu păcătui; nepăcătuire}
{fr: action de ne pas pécher}
{en: action of not sinning}

§ amãrtisescu (a-mãr-ti-sés-cu) vb IV amãrtisii (a-mãr-ti-síĭ), amãrtiseam (a-mãr-ti-seámŭ), amãrtisitã (a-mãr-ti-sí-tã), amãrtisi-ri/amãrtisire (a-mãr-ti-sí-ri) – (unã cu amãrtipsescu)
ex: amãrtisii cã mi purintai Vinirea Mari

§ amãrtisit (a-mãr-ti-sítŭ) adg amãrtisitã (a-mãr-ti-sí-tã), amãrtisits (a-mãr-ti-sítsĭ), amãrtisi-ti/amãrtisite (a-mãr-ti-sí-ti) – (unã cu amãrtipsit)

§ amãrtisi-ri/amãrtisire (a-mãr-ti-sí-ri) sf amãrtisiri (a-mãr-ti-sírĭ) – (unã cu amãrtipsiri)

§ mãrturisescu2 (mãr-tu-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrturisii (mãr-tu-ri-síĭ), mãrturiseam (mãr-tu-ri-seámŭ), mãrtu-risitã (mãr-tu-ri-sí-tã), mãrturisiri/mãrturisire (mãr-tu-ri-sí-ri) – nj-spun (pricunoscu) amãrtiili tsi-am faptã dinintea-a unui preftu (sh-caftu ljirtari-al Dumnidzã); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am faptã; exumuluyisescu, xumuluyisescu, ximulu-yisescu, ximistiripsescu, sulmuxescu
{ro: spovedi, mărturisi}
{fr: confesser}
{en: confess}
ex: nj-mãrturisescu (pricunoscu n fatsa-a unui preftu) amãrtiili; ti mãrturisish?; nu fu di cãbili s-mãrturiseascã (s-pricunoascã atseali tsi-ari faptã)

§ mãrturisit2 (mãr-tu-ri-sítŭ) adg mãrturisitã (mãr-tu-ri-sí-tã), mãrturisits (mãr-tu-ri-sítsĭ), mãrturisiti/mãrturisite (mãr-tu-ri-sí-ti) – (om) tsi ari pricunuscutã dinintea-a unui preftu amãrtiili tsi-ari faptã; (om) tsi ari pricunuscutã n fatsa-a unui atseali tsi-ari faptã; (lucru) tsi easti-aspus shi pricunuscut di cariva; exumuluyisit, xumuluyisit, ximu-luyisit, ximistiripsit, sulmuxit
{ro: spovedit, mărturisit}
{fr: confessé}
{en: confessed}
ex: tuti aesti suntu mãrturisiti (spusi sh-pricunuscuti) di nicuchiri

§ mãrturisiri2/mãrturisire (mãr-tu-ri-sí-ri) sf mãrturisiri (mãr-tu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mãrturiseashti tsi-ari faptã; exumuluyisiri, xumuluyisiri, ximuluyisiri, ximistiripsiri, sulmuxiri
{ro: acţiunea de a se spovedi, de a mărturisi; spovedire, mărturisire}
{fr: action de confesser}
{en: action of confessing}

{ro: împodobit, îmbrăcat frumos}
{fr: paré, bien habillé, équipé}
{en: adorned, dressed well, embellished}
ex: featili eara alãxiti, armãtusiti; alãxit sh-armãtusit ca-atselj tsi yin dit xeani; feati adãrati shi armãtusiti; primuveara armãtusitã cu lilici mushati; altã limbã-armãtusitã ca nãsã nu aflãm

§ armãtusi-ri2/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) sf armãtusiri (ar-mã-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-armãtuseashti; stulsiri, susuiri
{ro: acţiunea de a (se) împodobi, de a (se) îmbrăca frumos; împodobire}
{fr: action de (se) parer, de bien s’habiller, de (s’)équiper}
{en: action of adorning, of dressing well, of embellishing}

§ urãt2 (u-rắtŭ) adg urãtã (u-rắ-tã), urãts (u-rắtsĭ), urãti/urãte (u-rắ-ti) – (unã cu aurãt1);
ex: ãlj s-avea urãtã bana (avea bizirsitã, s-avea sãturatã di banã) fãrã hilj-su; cã-lj s-avea urãtã (s-avea sãturatã) di shidearea-a lui

§ urãri/urãre (u-rắ-ri) sf urãri (u-rắrĭ) – (unã cu aurãri)

§ urã (ú-rã) sf uri/ure (ú-ri) – sãmtsãrea vãrtoasã di dushmãnilji tsi u ari un om trã cariva; pizmã
{ro: ură}
{fr: haine}
{en: hate}
ex: cu oclj-arosh, turbats di urã

§ lãvrusit (lã-vru-sítŭ) adg lãvrusitã (lã-vru-sí-tã), lãvrusits (lã-vru-sítsĭ), lãvrusiti/lãvrusite (lã-vru-sí-ti) – (unã cu avursit)

§ lãvrusiri/lãvrusire (lã-vru-sí-ri) sf lãvrusiri (lã-vru-sírĭ) – (unã cu avursiri)

§ dizvursescu (diz-vur-sés-cu) (mi) vb IV dizvursii (diz-vur-síĭ), dizvurseam (diz-vur-seámŭ), dizvursitã (diz-vur-sí-tã), dizvursiri/dizvursire (diz-vur-sí-ri) – nj-ljau anasa shi-nj yini suflitlu la loc dupã tsi am avursitã multu shi am astãmãtsitã di la un copus greu tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu); stau di isihãsescu (cã mi aduchescu multu apustusit); discurmu, dispustusescu, arihãtip-sescu, apãnghisescu, arãpas, arãpãsedz, arãpãsescu, aripas, aripã-sedz, arupas, rãpas, rãpãsedz, rupas, rupusedz, ripas {(se) odihni}
{fr: (se) reposer, (se) délasser}
{en: rest}
ex: mi dizvursii (mi discurmai) sum paltin; aesti sãrbãtori ãnj dizvursirã bratsili; s-diz-vurseascã (s-isihãseascã) di munduiri; shidzãndalui, s-dizvur-seascã (si s-discurmã)

§ dizvursit (diz-vur-sítŭ) adg dizvursitã (diz-vur-sí-tã), dizvursits (diz-vur-sítsĭ), dizvursiti/dizvursite (diz-vur-sí-ti) – tsi ari astãmãtsitã copuslu faptu (lucru tsi-l avurseashti multu), tra s-poatã sã-sh lja anasa; tsi ari shidzutã tes tra s-isihãseascã; discurmat, dispustusit, arihãtipsit, apãnghisit, arã-pãsat, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat {odihnit}
{fr: reposé, délassé}
{en: rested}

§ dizvursi-ri/dizvursire (diz-vur-sí-ri) sf dizvursiri (diz-vur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dizvurseashti; discurmari, dispustusiri, arihã-tipsiri, apãnghisiri, arãpãsari, arãpãsiri, aripãsari, arupãsari, rãpãsari, rupusari, ripãsari; arãpas, aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas {acţiunea de a (se) odihni; odihnă}
{fr: action de (se) reposer, de (se) délasser; délassement, repos}
{en: action of resting; rest}

26: him oaminj tsi nu mutrim sum cali, stri cali = him oaminj bunj, tsi nã mutrim calea, nu him furi;
27: calea-a laptilui = multimea di steali din tser cunuscutã cu-aestã numã;
28: om, tsi s-nu lu-astalj ãn cali; s-nu ti scoatã Dumnidzã ãn cali-lj = om multu arãu, anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti; om, tsi s-dai shi s-fudz di el; etc.;
29: fãrã-cali = fãrã-di-leadzi, tsi calcã leadzea, fãrã-nom;
30: fãrã di cali = nu-ari misurã; multu, di primansus;
31: ficior di pri cãljuri = ficior tsi nu-ari casã, tsi nu lucreadzã, vagabondu, alagã locurli tuti;
32: nu-alasã calea s-ljai cãrarea = zborlu tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi-alasã calea bunã, tra s-lja unã cali tsi nu easti greauã sh-ahãntu bunã, tsi nu-l fatsi un lucru cum easti lishor s-lu facã, ma aleadzi unã cali ma greauã; etc.;
33: ne tu cali, ne n cãrari = zborlu tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi ni unã, ni altã, tsi nu va ni unã ni-alantã, etc.)
{ro: cale, drum, stradă}
{fr: chemin, voie, route, avenue}
{en: road, way, street}
ex: lungã, lungã, strãmbã, strãmbã, sh-tuts mi caftã (angucitoari: calea); di la noi pãnã la voi, blidi, blidi teasi (angucitoari: calea); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); calea din hoarã easti bunã; furlji loarã calea (drumlu) di cãtrã la Sãmtu; nu alasã calea (calea mari sh-bunã, sucachea) s-ljai cãrarea (pãrtica, calea-atsea njica, cãlica); calea tutã imnã sh-cãntã; oarã bunã sh-calea-ambar; calea mari
(expr: calea-a moartiljei); durnjits, cã mãni avem cali (avem trã dutseari iuva); tradzi-ts calea
(expr: du-ti iu ai trã dutseari), oaspe!; lo calea mari
(expr: tradzi s-moarã); s-nu ti scoatã Dumnidzã ãn cali-lj; furlji acãtsarã cãljurli
(expr: furlji s-ashtirnurã pri cali tra s-nu-alasã s-treacã i s-lj-acatsã oaminjlji); sh-lo sor-sa calea di gushi
(expr: nchisi si s-ducã calea) sh-imnã, imnã…; arcã nã cali
(expr: featsi nã cali cu purtarea di lucri); ficiorlu arucã nã cali, arucã doauã; aestã cali (fig: aestã oarã); s-lu-ascapã shi di calea-aestã (fig: sh-oara-aestã); di calea (fig: oara) aestã canda dãdea toaca; omlu a caliljei
(expr: ndreptu, bun), ãlj dzãsi pali; a omlui ndreptu, a caliljei
(expr: omlu a ndriptatiljei); omlu lã dzãsi a caliljei
(expr: atsea tsi eara dealihea); ori nj-aspunj a calealui
(expr: dealihea, averlu), i nu ai ascãpari di mini; avush parti di-un om a caliljei
(expr: om ndreptu); s-imnji a caliljei, s-imnji calea ndreptu; “cu cali, Doamne”
(expr: “Doamne cari eshti ndreptu!”), gri harlu; el zburashti cu cali
(expr: cu minti bunã); dupã cum sh-lu-adutsi calea
(expr: buna minti, buna giudicatã); calea (fig: urnimia, mintea) tsi-ts dau io, va ti scoatã naparti; nu suntu pri-unã cali
(expr: nu suntu sinfuni, nu suntu pi-unã minti); yini multu n cali
(expr: easti ghini, cum lipseashti); apoea sh-vinji n cali
(expr: tu aeari); aflash ficior s-badz di cali
(expr: s-lu cãndãrseshti); nu pot s-bag di cali
(expr: nu pot s-lu cãndãrsescu, s-li ndreg lucrili cu) bãrbat-nju; nu putu s-u-aducã n cali
(expr: s-u cãndãrseascã, s-u nduplicã, s-u facã s-lja unã apofasi); nu s-adutsi n cali ne cu-arãulu; lucrul easti ahãntu mintit cã vãr nu poati si-lj da di cali
(expr: s-lu dizleagã, s-lu discaci, s-lj-aflu cearei); lã deadirã cali a tutlor
(expr: ãlj sãlãghirã tuts) cãts eara ncljish; lj-deadirã cali
(expr: lu-alãsarã, l-sãlãghirã); vãrã nu putea si-lj da cali a lãngoarãljei
(expr: s-lu vindicã); pi tini ti calcã calea
(expr: a tsia tsã si caftã, tsã si cadi tra) s-ti duts cã eshti ma njica; di Avdelã pãnã Sãmãrinã easti ca trei ori cali
(expr: tra s-ti duts di-Avdelã pãnã Sãmãrinã, va fats ca trei ori di chiro); tu ducã sh-tu turnatã va fats ca optu ori cali; lom (featsim) calea di Ohrida pãnã Bituli tu-unã dzuã; Cola cãdzu di-unã cali (scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar: tu scriarea-a noastrã: dinãcali, cu noima di unãshunã, diunãoarã); di nã cali (dinãoarã) n hoarã-lj s-aflã; ficior di prit cãljuri
(expr: ficior a vãrnui, tsi nu-i bun trã tsiva); calea, calea
(expr: imnãndalui), agiumsi n hoarã; calea-calea iu s-dutsea, agiumsi la un shoput; calea-calea (imnãndalui), di om-om (ntribãndalui), lj-deadi di urmã shi agiumsi tu hoarã; cari ntreabã, calea u-aflã; itsi fats, fã-u n cali
(expr: fã-u cum lipseashti, bunã, ndreaptã); cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã; cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu

§ cãlishoarã (cã-li-shĭŭá-rã) sf cãlishoari/cãlishoare (cã-li-shĭŭá-ri) – cali njicã, strimtã, di-arada tu pãduri i munti, iu s-imnã mash pripadi i ncalar; cãlici, cãlitsã, cãrari, pãrticã, munupati
{ro: cărare, potecă}
{fr: petite rue, sentier}
{en: (foot) path}
ex: apucã pri-unã cãlishoarã (cali njicã shi strimtã); chirurã prit cãlishoari (pãrtits); lj-astalji calea prit nã cãlishoarã (pãrticã)

§ cãlitsã (cã-lí-tsã) sf cãlitsã (cã-lí-tsã) – (unã cu cãlishoarã)
ex: tu pãduri, tu cãlitsã; la poarta dit cãlitsã (calea-atsea njica)

§ cãlici3/cãlice (cã-lí-ci) sf cãlici/cãlice (cã-lí-ci) – (unã cu cãlishoarã)

§ cãlãtor (cã-lã-tórŭ) adg, sm, sf cãlãtoari/cãlãtoare (cã-lã-tŭá-ri), cãlãtori (cã-lã-tórĭ), cãlãtoari/cã-lãtoare (cã-lã-tŭá-ri) – (atsel) tsi fatsi unã cali (tra si s-ducã tu-un loc icã tra s-yinã dit un loc); cãlitor, taxidar
{ro: călător}
{fr: voyageur}
{en: traveler, voyager}
ex: nã u deadi un cãlãtor (taxidar); sh-arcã ocljilj la cãlãtor; poate didesh, cãlãtoare, n calea-a ta di patru gionj; adunatã di la lãitslji di cãlãtori tsi tritsea pi-aclo; adãrarã tu multi locuri, pit cãljuri, iu tritsea cãlãtori, fãntãnj multi; sta sh-uhteadzã cãlãtorlji; nits cãt pulj cãlãtori; lu-adrã pescul dis hertu, dis tigãnsit di mãcã cãlãtorlu; trãmbi cãlãtoari di pulj; lãitslji di cãlãtori!; tricu un cãlãtor; earam deadum multsã cãlãtori

§ cãlitor (cã-li-tórŭ) adg, sm, sf cãlitoari/cãlitoare (cã-li-tŭá-ri), cãlitori (cã-li-tórĭ), cãlitoari/cãlitoare (cã-li-tŭá-ri) – (unã cu cãlãtor)
ex: iu armãnea cãlitori; cãlitorlu shi lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori