DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bindisescu

bindisescu (bin-di-sés-cu) vb IV bindisii (bin-di-síĭ), bindiseam (bin-di-seámŭ), bindisitã (bin-di-sí-tã), bindisiri/bindisire (bin-di-sí-ri) – mi-arãseashti un lucru; lu-aflu pri cariva (tsiva) dupã gustul a meu; mi portu ghini, caldu cu cariva sh-lj-aspun uspitsãlji (filii) sh-tinjii; mi-arãseashti un lucru shi-l voi ma multu di-un altu; saidisescu, sãldisescu, l-dau di mãnear; l-dau di curauã, prutimsescu
{ro: plăcea; da atenţie; prefera}
{fr: plaire; avoir des attentions pour quelqu’un; préférer}
{en: like; prefer, show friendliness towards somebody}
ex: nu-nj bindisi (nu mi-arãsi) fustanea; u! laea, laea, nu mi bindisea (nu mi bãga di oarã, nu mi da di mãnear)

§ bindisit (bin-di-sítŭ) adg bindisitã (bin-di-sí-tã), bindisits (bin-di-sítsĭ), bindisiti/bindisite (bin-di-sí-ti) – tsi easti arãsit di cariva; tsi easti pri gustul a unui; tsi easti dat di mãnear; saidisit, sãldisit, prutimsit
{ro: plăcut, căruia i s-a dat atenţie; preferat}
{fr: plu; qui a reçu des attentions de quelqu’un; préféré}
{en: liked; preferred, who is shown friendliness}

§ bindisi-ri/bindisire (bin-di-sí-ri) sf bindisiri (bin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bindiseashti un lucru, cãndu s-poartã ghini shi caldu cu cariva; saidisiri, sãldisiri, prutimsiri
{ro: acţiunea de a plăcea; de a da atenţie; de a prefera}
{fr: action de plaire; d’avoir des attentions pour quelqu’un; de préférer}
{en: action of liking; of preferring, of showing friendliness towards somebody}

§ biindisescu (bi-in-di-sés-cu) vb IV biindisii (bi-in-di-síĭ), biindiseam (bi-in-di-seámŭ), biindisitã (bi-in-di-sí-tã), biindisi-ri/biindisire (bi-in-di-sí-ri) – (unã cu bindisescu)

§ biindisit (bi-in-di-sítŭ) adg biindisitã (bi-in-di-sí-tã), biindisits (bi-in-di-sítsĭ), biindisiti/biindisite (bi-in-di-sí-ti) – (unã cu bindisit)

§ biindisiri/biindisire (bi-in-di-sí-ri) sf biindisiri (bi-in-di-sírĭ) – (unã cu bindisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

binjisescu

binjisescu (bi-nji-sés-cu) (mi) vb IV binjisii (bi-nji-síĭ), binjiseam (bi-nji-seámŭ), binjisitã (bi-nji-sí-tã), binjisiri/binjisire (bi-nji-sí-ri) – mi-ariseashti s-fac tsiva cu vreari trã cariva (ma njic, ma slab, etc.); ascultu cu cãshtigã (tinjisescu, dau simasii la) atseali tsi mindueashti i dzãtsi cariva; dau di mãnear; cãtãdixescu, saidisescu, sãldisescu
{ro: binevoi, catadixi, lua în seamă}
{fr: bien vouloir; daigner}
{en: condescend to; be willing to; deign to}
ex: nu s-binjiseashti (nu para va, nu cãtãdixeashti) s-yinã la noi

§ binjisit (bi-nji-sítŭ) adg binjisitã (bi-nji-sí-tã), binjisits (bi-nji-sítsĭ), binjisiti/binjisite (bi-nji-sí-ti) – tsi-lj si featsi tsiva cu vreari; tsi easti loat di mãnear; cãtãdixit, saidisit, sãldisit
{ro: binevoit, catadixit, luat în seamă}
{fr: bien voulu; daigné}
{en: condescended to; been willing to; deigned to}

§ binjisi-ri/binjisire (bi-nji-sí-ri) sf binjisiri (bi-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-binjiseashti
{ro: acţiunea de a binevoi, de a catadixi, de a lua în seamă}
{fr: action de bien vouloir; de daigner}
{en: action of condescending to; of being willing to; of deigning to}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cad

cad (cádŭ) vb II cãdzui (cã-dzúĭ), cãdeam (cã-deámŭ), cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdeari/cadeare (cã-deá-ri) – mi min di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã mi tradzi greatsa sh-nu mata am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu acãtsat sh-mi min (cãtrã nghios); mi-arucutescu (cãtrã nghios); arunic sh-dau di padi; (casã, punti, etc.) si surpã, si survuljiseashti, s-arãvulseashti, etc.; chic; arãvulsescu, surpu, survuljisescu, dãrãm, aruvuescu, aruvul-sescu, etc.;
(expr:
1: nj-cadi; nj-si cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahãrzescu s-am tsiva, sã-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.;
2: zborlu-nj cadi mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti (sãldiseashti, ascultã) vãrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji vãrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vãrnu di mãnear;
3: cad niputut, lãndzit = lãndzidzãscu;
4: cad di... = escu azvimtu, nvinsu di...;
5: cad nafoarã = (i) lãndzidzãscu di-unã lãngoari greauã (ca, bunãoarã, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cãdearea mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini, cu heavrã mari, cu trimburãri di trup, etc.; (ii) nj-cher tutã avearea, fac falimentu, mufluzlãchi;
6: nu cad ma nghios di altsã = nu mi-alas s-mi-astreacã altsã;
7: cad pri dzinuclji (n fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu pãlãcãrsescu pri cariva, s-mi prudau, etc.;
8: cad pri minduiri = stau, mi minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.;
9: cad pri measã = yin tamam cãndu s-mãcã la measã;
10: (mãcarea) nj-cadi greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi aduchescu cu stumahea umflatã;
11: nj-cadi greu (milii) = (i) (un zbor) mi cãrteashti, nu mi-arãseashti, mi mvirineadzã; (ii) nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãn-goari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini lishin;
12: cad tufechi = s-avdu aminãri, plãscãnituri di tufechi;
13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva;
14: lj-cad (rigeai, cu pãlãcãrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra sã-nj facã un bun;
15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-aflã tsiva i cariva;
16: nu-nj cadi tu pãzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pãzari, u-aflu scumpu trã mini);
17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea;
18: (feata) nj-cãdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mi-arãseashti, u voi;
19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc piricljos iu s-aminã cu tufechea;
20: cãdzu (mortu) = muri, l-vãtãmarã;
21: cãdzu pri mintsã = sh-vinji tu aeari (di-aclo iu nu shtia tsi s-fatsi deavãrliga di el);
22: s-lu sufli, cadi = easti multu slab; etc., etc., etc.)
{ro: cădea; (se) prăbuşi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãbãrsescu

hãbãrsescu (hã-bãr-sés-cu) vb IV hãbãrsii (hã-bãr-síĭ), hãbãr-seam (hã-bãr-seámŭ), hãbãrsitã (hã-bãr-sí-tã), hãbãrsiri/hãbãrsire (hã-bãr-sí-ri) – ascultu cu cãshtigã (tinjisescu, nj-bag mintea, dau simasii la) atseali tsi mindueashti i tsi dzãtsi cariva; dau simasii la pãrearea-a unui; l-dau di mãnear; saidisescu, sãldisescu, lugursescu, ancunj, ncunj (fig:)
{ro: considera, lua în consideraţie}
{fr: considérer, tenir en considération}
{en: consider, take into account}
ex: nu-l hãbãrsescu ti tsiva (nu-l lugursescu, nu-l dau di mãnear, nu-l dau di curauã)

§ hãbãrsit (hã-bãr-sítŭ) adg hãbãrsitã (hã-bãr-sí-tã), hãbãrsits (hã-bãr-sítsĭ), hãbãrsiti/hãbãrsite (hã-bãr-sí-ti) – tsi easti ascultat cu cãshtigã, tsi-lj si da simasii la-atseali tsi dzãtsi, tsi mindueashti; tsi easti dat di mãnear; saidisit, sãldisit, ancunjat, ncunjat
{ro: considerat, care e luat în consideraţie}
{fr: avisé, considéré, tenu en considération}
{en: advised, considered, taken into account}

§ hãbãrsiri/hãbãrsire (hã-bãr-sí-ri) sf hãbãrsiri (hã-bãr-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi hãbãrseashti
{ro: acţiunea de a considera, de a lua în consideraţie}
{fr: action de considérer, de tenir en considération}
{en: action of considering, of taking into account}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pãrãtirsescu

pãrãtirsescu (pã-rã-tir-sés-cu) (mi) vb IV pãrãtirsii (pã-rã-tir-síĭ), pãrãtirseam (pã-rã-tir-seámŭ), pãrãtirsitã (pã-rã-tir-sí-tã), pãrãtirsi-ri/pãrãtirsire (pã-rã-tir-sí-ri) – lj-bag ghini oarã a unui lucru; mutrescu cu multu-angãtan un lucru (tra s-lu cunoscu, s-lu aduchescu ghini cum easti, tsi fatsi, etc.); bag oarã; nj-am cãshtigã; nj-bag mintea; nj-am mintea (patru); fac ocljilj patru; mutrescu, ved, saidisescu, sãldisescu
{ro: observa, băga de seamă}
{fr: observer, (s’)apercevoir, remarquer}
{en: observe, remark}

§ pãrãtirsit (pã-rã-tir-sítŭ) adg pãrãtirsitã (pã-rã-tir-sí-tã), pãrãtirsits (pã-rã-tir-sítsĭ), pãrãtirsiti/pãrãtirsite (pã-rã-tir-sí-ti) – tsi easti mutrit cu cãshtigã (tra s-hibã ghini vidzut, aduchit, etc.); tsi easti bãgat oarã; mutrit, vidzut, saidisit, sãldisit
{ro: observat}
{fr: observé, aperçu, remarqué}
{en: observed, remarked}

§ pãrãtirsiri/pãrãtirsire (pã-rã-tir-sí-ri) sf pãrãtirsiri (pã-rã-tir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãrãtirseashti (bagã oarã, sh-ari cãshtigã, fatsi ocljilj patru, etc.); paratirisi, paratirsi; saidisiri, sãldisiri
{ro: acţiunea de a observa}
{fr: action d’observer, de (s’)apercevoir, de remarquer}
{en: action of observing, of remarking}

§ paratirisi/paratirise (pa-ra-tí-ri-si) sf paratirisi (pa-ra-tí-risĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi pãrãtirseashti; atsea cu tsi-armãni atsel tsi pãrãtirseashti; paratirsi, pãrãtirsiri
{ro: observaţie, băgare de seamă}
{fr: observation, remarque}
{en: observation, remark}

§ paratirsi/paratirse (pa-ra-tír-si) sf paratirsi (pa-ra-tírsĭ) – (unã cu paratirisi)

§ nipãrãtirsit (ni-pã-rã-tir-sítŭ) adg nipãrãtirsitã (ni-pã-rã-tir-sí-tã), nipãrãtirsits (ni-pã-rã-tir-sítsĭ), nipãrãtirsiti/nipãrãtirsite (ni-pã-rã-tir-sí-ti) – tsi nu easti pãrãtirsit; tsi nu easti bãgat oarã
{ro: neobsevat}
{fr: inaperçu, inobservé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

saidisescu

saidisescu (saĭ-di-sés-cu) vb IV saidisii (saĭ-di-síĭ), saidiseam (saĭ-di-seámŭ), saidisitã (saĭ-di-sí-tã), saidisiri/saidisire (saĭ-di-sí-ri) – ascultu cu cãshtigã (tinjisescu, nj-bag mintea, dau simasii la) atseali tsi mindueashti i dzãtsi cariva; dau di mãnear; bag oarã, sãldisescu, pãrãstisescu, ancunj
{ro: lua în seamă}
{fr: prendre en considération}
{en: take into consideration}
ex: cãtse nu saidiseats (nu-l dats di mãnear) cãsenlu?; sh-taha tunusirea a mea u saidiseashti (u sãldisea, u da di mãnear) Hristolu?; nu saidisea (nu u dãdea di mãnear, nu u tinjisea) dimãndãciunea-al Dumnidzã

§ saidisit (saĭ-di-sítŭ) adg saidisitã (saĭ-di-sí-tã), saidisits (saĭ-di-sítsĭ), saidisiti/saidisite (saĭ-di-sí-ti) – (zbor, pãreari, minduiri) tsi-lj s-ari datã simasii; a curi zbor easti ascultat; tsi lu-ari datã di mãnear; tsi-lj s-ari bãgatã oarã; pãrãstisit, sãldisit, ancunjat
{ro: luat în seamă}
{fr: pris en considération}
{en: taken into conside-ration}

§ saidisiri/saidisire (saĭ-di-sí-ri) sf saidisiri (saĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva saidiseashti tsiva i pri cariva; sãldisiri, bãgari oarã; pãrãstisiri, ancunjari
{ro: acţiunea de a lua în seamă}
{fr: action de prendre en considération}
{en: action of taking into consideration}

§ nisaidisit (ni-saĭ-di-sítŭ) adg nisaidisitã (ni-saĭ-di-sí-tã), nisaidisits (ni-saĭ-di-sítsĭ), nisaidisi-ti/nisaidisite (ni-saĭ-di-sí-ti) – tsi nu-lj si da simasii; a curi zbor nu easti ascultat; tsi nu-lj s-ari bãgatã oarã; tsi nu-lj si da di mãnear; nipãrãstisit, nisãldisit
{ro: neluat în seamă}
{fr: qui n’est pas pris en considération}
{en: not taken into consideration}
ex: a ocljilor nisaidisits; nisaidisit sãndzi

§ nisaidisiri/nisaidisire (ni-saĭ-di-sí-ri) sf nisaidisiri (ni-saĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu saidiseashti tsiva i pri cariva; nisãldisiri, nibãgari oarã; nipãrãstisiri
{ro: acţiunea de a nu lua în seamă}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn