DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

suvalnitsã

suvalnitsã (su-vál-ni-tsã) sf suvalnitsã (su-vál-ni-tsã) – hãlati njicã di lemnu cu cari s-treatsi hirlu di tramã prit hirili di urdzãturã cãndu muljarea tsasi la arãzboi; suvanitsã, suvalitsã, suvaltsã; zvaltsã, zvalindzã;
(expr: lj-njardzi gura suvalnitsã = zburashti multi sh-agonja fãrã s-astãmãtseascã dip)
{ro: suveică}
{fr: navette de tisserand}
{en: shuttle}
ex: treatsi, shutsã, ancljagã amari (angucitoari: suvalnitsa); suvalnitsa-lj cãdzu dit mãnj

§ suvaltsã (su-vál-tsã) sf suvaltsã (su-vál-tsã) – (unã cu suvalnitsã)

§ zvaltsã (zvál-tsã) sf zvaltsã (zvál-tsã) – (unã cu suvalnitsã)

§ zvalendzã (zva-lén-dzã) sf zvalendzã (zva-lén-dzã) – (unã cu suvalnitsã)
ex: zvalendza nã easti agiutor la tsãseari

§ zvalindzã (zvá-lin-dzã) sf zvalindzã (zvá-lin-dzã) – (unã cu suvalnitsã)
ex: treatsi, shutsã, ncljagã-amari (angucitoari: zvalindza)

§ suvanitsã (su-vá-ni-tsã) sf suvanitsã (su-vá-ni-tsã) – (unã cu suvalnitsã)

§ suvalitsã (su-vá-li-tsã) sf suvalitsã (su-vá-li-tsã) – (unã cu suvalnitsã)

§ suvalindzã (su-vá-lin-dzã) sf suvalindzã (su-vá-lin-dzã) – (unã cu suvalnitsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arostu

arostu (a-rós-tu) sf aroasti/aroaste (a-rŭás-ti) –
1: guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); arostru, gurã, muts, mutsã, mutscã, zurnã; (fig: arostu = (i) mãcari; (ii) loclu tsi s-fatsi la tsãsearea di la arãzboi (namisa di hirili di urdzãturã di nsus shi di nghios a tsãsãturiljei) prit cari treatsi suvalnitsa cu hirlu)
{ro: gură; rost}
{fr: bouche; angle formé par les fils de la chaîne et dans lequel on lance la navette}
{en: mouth}
ex: tuti dzãlili carni, carni, asãndzã va mãcãm urdzãts hearti ca s-alãxim arostul (fig: s-alãxim mãcarea); disfeci un arostu la arãzboi

§ arostru (a-rós-tru) sf aroastri/aroastre (a-rŭás-tri) – (unã cu arostu)
ex: ca arãzboilu la aroastri; tsãsui patru arostruri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

peanã

peanã (peá-nã) sf peani/peane (peá-ni) –
1: mãdular tsi lu-au puljlji (mushtili, bubulitslji, fliturlji, etc.) tra s-l-agiutã tu-azbuirari; areapitã, arapitã, arepitã, areptã, aripitã, arpitã, aripã, arpã;
2: luguria cu cari easti acupirit truplu-a puljlor (tsi sh-u-adutsi cu un cheaptini di-unã parti sh-di-alantã di-un trup tsi sh-u-adutsi cu un sul lungu sh-moali); puhlu tsi-acoapirã truplu-a puljlor; (fig:
1: peanã = hãlati suptsãri shi lungã cu cari si ngrãpseashti; apeanã, cundilj; expr:
2: peanã di neauã = fulgu, spitã, ciomburã;
3: peanã di oclju = perlji njits tsi s-aflã la mardzinea-a cãpachiljei di oclju; cãpachea di oclju; dzeana di oclju;
4: nj-am peana = bag oarã, nj-am cãshtiga, nj-bag mintea, nj-am mintea;
5: l-pãli peana = (i) lj-pãru arãu, lj-intrã frica; (ii) ducheashti, lj-yini unã noimã slabã; intrã tu ergu;
6: nu-nj si bati peana = (i) nu mi mealã; (ii) nu nj-easti fricã;
7: scot (fac) peani = crescu, ntinirescu, nu mata hiu njic sh-ageamit, mi-adar gioni;
8: am bunã (mushatã) peanã = ngrãpsescu ghini, mushat; am mushat cundilj)
{ro: aripă, pană (pasăre), fulg, geană}
{fr: aile, plume, flocon de neige, cil}
{en: wing, feather, snow flake, eye lash}
ex: cu peani (arichi) mushati; ari mushatã peanã
(expr: scrii ghini, mushat); dormu cu-un cãpitãnj di peani (puh); vedz-nji peanili (areapitili) zmãryiti; shi-ts deadi soarili peani (areapiti); peana-a mea (cundiljlu-a meu) nu scrii; ts-alghirã peanili di la oclji
(expr: dzeanili); carti scriatã cu peanã di corbu (fig: cu cundilj faptu dit-unã peanã di corbu); va scot eu peani
(expr: va crescu, va ntinirescu); nu lj-au criscutã ninga peanili
(expr: nu criscu ninga); scoasi furnica peani!; canda-lj si bati peana-a picurarlui?
(expr: canda-l mealã picurarlu?); s-nu-lj si batã dip peana di oclju
(expr: s-nu-lj hibã fricã); fãrã sã-lj si batã dip peana di oclju
(expr: fãrã sã-lj hibã dip fricã)

§ apeanã (a-peá-nã) sf apeani/apeane (a-peá-ni) – (unã cu peanã)
ex: dãm apeana (fig: cundiljlu) ca s-vã scrii

§ pen (pénŭ) sm pl(?) – cumãtici dit peana di gãljinã tsi s-bagã la unã suvalnitsã dit arãzboi
{ro: bucăţică dintr-o aripă de găină care se pune la suveica de la războiul de ţesut}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsai/tsae

tsai/tsae (tsá-i) sf tsãi (tsắĭ) – njic mãsur cu hiri di lãnã i bumbac tsi s-treatsi tu suvalnitsa ditu-arãzboilu di tsãseari;
(expr: mi-adar (mi fac) tsai = mãc i beau multu, mi satur, nj-umplu pãntica, mi-adar ciufleacã (ciuflecã, ciuflicã), mi pristãnescu, etc.)
{ro: ţevie, mosorel de la războiul de ţesut}
{fr: canette du métier à tisser}
{en: small spool for the loom}
ex: tsãyili li-adrãm cu cicrichea, apoea li tritsem tu zvalintsã sh-cu nãsi tsãsem; u-adarã tsai
(expr: sh-umpli) pãntica; tsai s-featsi
(expr: s-nãfãti, sh-umplu pãntica di mãcari i beari)

§ tsayi/tsaye (tsá-yi) sf tsãyi (tsắyĭ) – (unã cu tsai)
ex: mini-lj feci multi tsãyi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tsas

tsas (tsásŭ) vb III shi II tsãsui (tsã-súĭ), tsãseam (tsã-seámŭ), tsãsutã (tsã-sú-tã), tsasiri/tsasire (tsá-si-ri) shi tsãseari (tsã-seá-ri) – trec cu suvalnitsa unã multimi di hiri (di tramã) prit altã multimi di hiri (di urdzãturã, di usturã) tra s-fac tu-arãzboi unã pãndzã (veshtu, adimtu, pustavi, etc.);
(expr:
1: tsi s-tsasi = tsi si zburashti, tsi s-fatsi, tsi sã ndreadzi, etc.;
2: s-tsasi multu pri-aoatsi = si-anvãrteashti multu lumea pri-aoatsi, yini sh-fudzi, tut alagã)
{ro: ţese}
{fr: tisser, ourdir}
{en: weave, warp}
ex: si shtibã s-tsasã; lãna dã-nj-u s-u tsas tu-arãzboi doauã vilendzã flucati; muljarea-aestã tsasi troarã sh-ghini; eara un arãzboi tsi tsãsea sin-gur; aclo iu tsãsea, na iu intrã n casã un mostru; bãgarã arãzboi, tsãsurã, cusurã cãmeasha cu hir ninudat; s-cãntã cãntic din tser shi s-tsasã nã pãndzã di ljin; tsãs unã chilimi tru patru litsã; tsi s-tsasi n hoarã, nu shtim
(expr: tsi shi zburashti lumea, tsi mindueashti s-facã; tsi s-fatsi n hoarã, tsi sã ndreadzi, etc.)

§ tsãsut (tsã-sútŭ) adg tsãsutã (tsã-sú-tã), tsãsuts (tsã-sútsĭ), tsãsuti/tsãsute (tsã-sú-ti) – (multimi di hiri, tramã) tsi easti tricutã cu suvalnitsa prit altã multimi di hiri (usturã); (pãndzã) tsi s-ari faptã la arãzboi
{ro: ţesut}
{fr: tissé, ourdi}
{en: woven, warped}
ex: eara tsãsutã cu buringicã; ninviscut tru cãmeasha tsãsutã di nauãli surãri

§ tsasi-ri/tsasire (tsá-si-ri) sf tsasiri (tsá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu mujarea tsasi la-arãzboi; tsãseari
{ro: acţiunea de a ţese}
{fr: action de tisser, d’ourdir}
{en: action of weaving, of warping}

§ tsãseari/tsãseare (tsã-seá-ri) sf tsãseri (tsã-sérĭ) – (unã cu tsasiri)
ex: bitisish di tsãseari?

§ tsãsãtor (tsã-sã-tórŭ) adg tsãsãtoari/tsãsãtoare (tsã-sã-tŭá-ri), tsãsãtori (tsã-sã-tórĭ), tsãsãtoa-ri/tsãsãtoare (tsã-sã-tŭá-ri) – (omlu, muljari i bãrbat) tsi tsasi la arãzboi
{ro: ţesător}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn