|
|
susta2
susta2 (sús-ta) adv – zbor tsi s-greashti di-aradã a unui cãni tra s-lu facã si sta mprostu pi cicioarili di dinãpoi, sh-cu cicioarili di dininti anãltsati nsus tu vimtu; mprostu!, cu cicioarili nsus!
{ro: sus!, în picioare!}
{fr: debout, les pattes levées!}
{en: stand up!}
ex: cãnili aestu sta susta (mprostu, pi cicioarili di dinãpoi); susta! (mprostu!)
sustã
sustã (sús-tã) sf susti/suste (sús-ti) –
1: lucrul cu cari si-acoapirã un tengiri (unã cutii, unã guvã, etc.); cãpachi tsi s-dishcljidi cãtã nsus; cãpachi;
2: unã soi di dushechi maxutarcã faptã di arcuri di metal acupiriti di pãndzã, pri cari s-bagã dushechea di-aradã, pri cari doarmi omlu
{ro: capac; saltea pe arcuri}
{fr: couvercle; sommier élastique}
{en: lid, cover; spring mattress}
ex: s-acupirea cu susta (cu cãpachea); el muta susta (cãpachea) shi isha nafoarã
acumsescu
acumsescu (mi) (a-cum-sés-cu) vb IV acumsii (a-cum-síĭ), acum-seam (a-cum-seámŭ), acumsitã (a-cum-sí-tã), acumsiri/acumsire (a-cum-sí-ri) – (tra s-nu cadã, un lucru) lu ndrupãscu di-un aradzim; acumbusescu, ndrupãscu, ndoapir, aradzim
{ro: rezema}
{fr: appuyer}
{en: support, sustain}
ex: alaturi, cu pãltarea di pom el si-acumsi (si ndrupã)
§ acumsit (a-cum-sítŭ) adg acumsitã (a-cum-sí-tã), acumsits (a-cum-sítsĭ), acumsiti/acumsite (a-cum-sí-ti) – ashi cum easti un tsi s-aradzimã di tsiva; acumbusit, ndrupãt, arãdzimat, ndupirat
{ro: rezemat}
{fr: appuyé}
{en: supported, sustained}
§ acumsiri/acumsire (a-cum-sí-ri) sf acumsiri (a-cum-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cari s-aradzimã; acumbusiri, ndrupãri, ndupirari, arãdzimari
{ro: acţiunea de a rezema; rezemare}
{fr: action de s’appuyer}
{en: action of supporting, of sustaining}
§ acumbusescu (mi) (a-cum-bu-sés-cu) vb IV acumbusii (a-cum-bu-síĭ), acumbuseam (a-cum-bu-seámŭ), acumbusitã (a-cum-bu-sí-tã), acumbusiri/acumbusire (a-cum-bu-sí-ri) – (unã cu acumsescu)
§ acumbusit (a-cum-bu-sítŭ) adg acumbusitã (a-cum-bu-sí-tã), acumbusits (a-cum-bu-sítsĭ), acumbusiti/acumbusite (a-cum-bu-sí-ti) – (unã cu acumsit)
§ acumbusiri/acumbusire (a-cum-bu-sí-ri) sf acumbusiri (a-cum-bu-sírĭ) – (unã cu acumsiri)
anacshu
anacshu (a-nác-shĭu) adg anacshi/anacshe (a-nác-shi), anacshi (a-nác-shi), anacshi/anacshe (a-nác-shi) shi anacsi/anacse (a-nác-si) – tsi nu poati s-lu facã un lucru; tsi nu easti n stari s-facã tsiva; tsi nu axizeashti s-adarã un lucru; anaxiu, niaxu, naxu, anican, anesustu
{ro: incapabil}
{fr: incapable}
{en: incapable}
§ anaxiu (a-nác-sĭu) adg anaxi/anaxe (a-nác-si), anacshi (a-nác-shi), anaxi/anaxe (a-nác-si) – (unã cu anacshu)
§ niaxu (ni-ác-su) adg niaxã/niaxã (ni-ác-sã), niacshi (ni-ác-shi), niaxi/niaxe (ni-ác-si) – (unã cu anacshu)
§ naxu (nác-su) adg naxã (nác-sã), nacshi (nác-shi), naxi/naxe (nác-si) – (unã cu anacshu)
ex: huzmichearlji cari suntu arãi, nãhusets, nacshi
§ anican (a-ní-canŭ) adg anicanã (a-ní-ca-nã), anicanj (a-ní-canjĭ), anicani/anicane (a-ní-ca-ni) – (unã cu anacshu)
§ anesustu (a-né-sus-tu) adg anesustã (a-né-sus-tã), anesushtsã (a-né-sush-tsã), anesusti/anesuste (a-né-sus-ti) – (unã cu anacshu)
anilea
anilea (a-ní-lea) adv – tsi lu-aspuni un lucru dip ashi cum easti; tam, tamam, tamama, tamamana, giusta, giustu, susta, naltu, analtu, sai, tãsh, trãsh, dip, isea
{ro: exact, tocmai}
{fr: exactement, tout à fait}
{en: exactly}
ex: anilea (dip, tamam) ca ursa cãndu gioacã; s-cutrimbura, dicara fratili anilea (dip, tamam) ca mortu lj-anjurzea
aradzim1
aradzim1 (a-rá-dzimŭ) sn aradzimi/aradzime (a-rá-dzi-mi) shi aradzimuri (a-rá-dzi-murĭ) – lucrul pri (di) cari si ndoapirã un; aradzãm, radzãm, readzãm, ndrupãturã, apãndoahã, andoapir, ndoapir, durec
{ro: reazem}
{fr: appui}
{en: support)}
ex: tini hii nãdia shi aradzimlu (ndoapirlu) a aushaticlui a nostru
§ aradzãm1 (a-rá-dzãmŭ) sn aradzãmi/aradzãme (a-rá-dzã-mi) shi aradzãmuri (a-rá-dzã-murĭ) – (unã cu aradzim1)
§ razãm1 (rá-zãmŭ) sn razãmi/razãme (rá-zã-mi) shi razãmuri (rá-zã-murĭ) – (unã cu aradzim1)
ex: pi nãs lu-ari razãmlu (ndoapirlu) tu aushatic
§ readzãm (reá-dzãmŭ) sn readzãmi/readzãme (reá-dzã-mi) – (unã cu aradzim1)
ex: crishtinãtatea readzãm ari pri vãnghelj
§ aradzim2 (a-rá-dzimŭ) (mi) vb I arãdzimai (a-rã-dzi-máĭ), arãdzimam (a-rã-dzi-mámŭ), arãdzimatã (a-rã-dzi-má-tã), arãdzimari/arãdzimare (a-rã-dzi-má-ri) – tra s-nu cadã un lucru lu ndrupãscu di-un andoapir; aradzãm, acumsescu, acumbusescu, ndrupãscu, ndoapir, ndoapãr
{ro: rezema, propti}
{fr: appuyer}
{en: support, sustain}
ex: di nãsã s-aradzimã gardul; s-arãdzimã (si ndrupã) tserlu pri tãmpili a muntsãlor; atsel sãcat tsi s-aradzãmã; aclo iu s-arãdzãmã
§ arãdzimat (a-rã-dzi-mátŭ) adg arãdzimatã (a-rã-dzi-má-tã), arãdzimats (a-rã-dzi-mátsĭ), arãdzimati/arã-dzimate (a-rã-dzi-má-ti) – ashi cum easti un tsi si ndrupashti; arãdzãmat, rãdzãmat, acumsit, acumbusit, ndrupãt, ndupirat, ndu-pãrat
{ro: rezemat}
{fr: appuyé}
{en: supported, sustained}
§ arãdzimari/arãdzimare (a-rã-dzi-má-ri) sf arãdzimãri (a-rã-dzi-mắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi s-aradzimã; arãdzãmari, rãdzãmari, acumsiri, acumbusiri, ndrupãri, ndupirari, ndupãrari
{ro: acţiunea de a rezema; rezemare}
{fr: action de s’appuyer}
{en: action of supporting (sustaining)}
cãpachi/cãpache
cãpachi/cãpache (cã-pá-chi) sf cãpãchi (cã-pắchĭ) – lucrul cu cari si-acoapirã un tengiri (unã cutii, unã guvã, etc.); sustã;
(expr:
1: cãpachea di oclji = chealea (cu peri tu mardzinea di nghios) cu cari s-acoapirã ocljul cãndu omlu va s-lu ncljidã (tra s-doarmã, s-nu veadã tsiva, etc.); peana di oclji; dzeana di oclji;
2: lj-aflu cãpachea = (i) aflu (easti) un tsi-lj si uidiseashti multu; (ii) lj-aflu ceareea, calea, cum s-lu fac lucrul;
3: bagã-lj cãpachea = bitisea ipotisea, agãrsha-u;
4: dzãc cãpãchi = dzãc chirturi, papardeli, glãrinj, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, lãpãrdii, mandzali, papardeli, pufchi, shahlamari, etc.)
{ro: capac}
{fr: couvercle}
{en: lid, cover}
ex: bagã cãpachea pri tengiri; moartea lã bagã cãpachi la tuti
(expr: li bitiseashti tuti); dupã tsi biu, sãrglji cãpachea pristi gura di puts; va lj-aflã cãpachea
(expr: va lj-aflã ceareea, calea) sh-a-aishtei lugurii; bagã-lj cãpachea a ipotisiljei
(expr: bitisea-u, alasã-u, nu mata zbura di-aestu lucru); s-bãgãm cãpachi la
(expr: s-agãrshim) atseali tsi furã; poartã mã-nits cu cãpãchi (susti); sh-aflã tengirili cãpachea
(expr: sh-aflã un tsi-lj si uidiseashti); s-arucuti tengirli shi sh-aflã cãpachea; spuni unã cãpachi
(expr: dzãtsi nã glãrimi, papardelã, chirturã); eara vrut tri cãpãchili
(expr: trã chirturli, glãrinjli, papardelili) a lui shi cu cãpãchili bãna
§ cãpãchisescu (cã-pã-chi-sés-cu) vb IV cãpãchisii (cã-pã-chi-síĭ), cãpãchiseam (cã-pã-chi-seámŭ), cãpãchisitã (cã-pã-chi-sí-tã), cãpãchisiri/cãpãchisire (cã-pã-chi-sí-ri) – lj-bag cãpachi a unui lucru (tingire, cutii, etc.); lu-acoapir un lucru cu-unã cãpachi;
(expr: u cãpãchisescu unã ipotisi, un lucru = u bitisescu ipotisea; u ndreg, u-ascundu i u-acoapir ipotisea tra s-nu u veadã lumea cãt arushinoasã sh-arauã easti)
{ro: pune capac; muşamaliza}
{fr: couvrir avec un couvercle; étouffer une affaire}
{en: put the cover on; cover up (hush) a matter}
ex: cãpãchisea tengirli (bagã-lj cãpachea-a tengirlui); li cãpãchisim tuti
(expr: li ndreapsim tuti tra s-nu s-veadã pãrtsãli arali i arushinoasi)
giusta
giusta (gĭús-ta) adv – tsi lu-aspuni un lucru dip ashi cum easti (cum lipseashti); giustu, susta, anilea, tam, tamam, tamama, tama-mana, naltu, analtu, sai, tãsh, trãsh, dip, isea
{ro: exact, tocmai}
{fr: juste, exactement, précisément}
{en: exactly, precisely}
ex: la shasea oarã giusta (isea, tamam, susta, analtu); oara spunea orli giusta (tamam)
§ giustu (gĭús-tu) adv – (unã cu giusta)
ex: giustu (tamam) tu-aestã oarã deadi soarili; giusta (cãt; icã: tamam cãt lipseashti) ti plãtii
§ susta1 (sus-tá) adv – (unã cu giusta)
ex: zburashti susta (giusta, tamam cum easti); agiumsi susta (ntreg, tamam cum easti)
ndrupãscu
ndrupãscu (ndru-pắs-cu) (mi) vb IV ndrupãi (ndru-pắĭ), ndrupam (ndru-pámŭ), ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) – tra s-nu cadã un lucru, l-fac si s-areadzimã di-un altu lucru (andoapir, stur, durec, etc.); ndoapir, ndoapãr, ndoapur, andoapir, andoapãr, ãndoapir, ãndoapãr, acumsescu, acumbusescu
{ro: rezema, propti}
{fr: appuyer, soutenir}
{en: support, sustain}
ex: si ndrupã di un bucium; si ndrupã putsãn di nãs; andrupa-ti di fag; ndrupãts-vã di noi; vrem si ndrupãm gardul
§ ndrupãt (ndru-pắtŭ) adg ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãts (ndru-pắtsĭ), ndrupã-ti/ndrupãte (ndru-pắ-ti) – tsi s-areadzimã (si ndrupashti) di tsiva; ndupirat, ndupãrat, ndupurat, andupirat, andupãrat, ãndupirat, ãndupãrat, acumsit, acumbusit
{ro: rezemat}
{fr: appuyé, soutenu}
{en: supported, sustained}
§ ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) sf ndrupãri (ndru-pắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi s-areadzimã; ndupirari, ndupãrari, ndupurari, andupirari, andupãrari, ãndupirari, ãndupã-rari, acumsiri, acumbusiri
{ro: acţiunea de a rezema, de a propti; rezemare, proptire}
{fr: action de s’appuyer, de soutenir}
{en: action of supporting, of sustaining}
§ andrupãscu (an-dru-pắs-cu) (mi) vb IV andrupãi (an-dru-pắĭ), andrupam (an-dru-pámŭ), andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)
ex: mi-andrupãi di nãs
§ andrupãt (an-dru-pắtŭ) adg andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãts (an-dru-pắtsĭ), andrupãti/andrupãte (an-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)
§ andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) sf andrupãri (an-dru-pắrĭ) – (unã cu ndrupãri)
§ ãndrupãscu (ãn-dru-pắs-cu) (mi) vb IV ãndrupãi (ãn-dru-pắĭ), ãndrupam (ãn-dru-pámŭ), ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãri/ãndrupãre (ãn-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)
§ ãndrupãt (ãn-dru-pắtŭ) adg ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãts (ãn-dru-pắtsĭ), ãndrupãti/ãndrupãte (ãn-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)
saicu
saicu (sáĭ-cu) adg saicã (sáĭ-cã), saitsi (sáĭ-tsi), saitsi/saitse (sáĭ-tsi) – tsi easti sigur di-un lucru; saglam, saglamcu, sigur, siguripsit, aslã, gnisiu
{ro: sigur}
{fr: sûr, certain, positif}
{en: certain, true}
ex: oaminj saitsi, cu minti coaptã
§ sai2 (sa-í) adv invar – anilea, tamam, susta
{ro: exact}
{fr: exact, exactement}
{en: accurate, exactly}
tamam
tamam (ta-mámŭ) adv – tsi lu-aspuni un lucru dip ashi cum easti; tam, tamama, tamamana, anilea, giusta, giustu, susta, sai, naltu, analtu, tãsh, trãsh, dip, isea
{ro: exact, tocmai}
{fr: exactement, précisément}
{en: exactly, precisely}
ex: tamam (dip) tu oara cãndu sh-chiptina perlu; tamam (dip tu oara) cãndu cãnta; tamam (cãt, isea tsi) avea vinjitã; sh-fãtsea isapea-lã tamam (isea cum lipsea); tamam (analtu, dip) pi aesti zboarã; ashi u voi s-nj-u fats tamam; s-aushascã tamam pi tinireatsã (pi tinireatsã analtu)
§ tam (támŭ) adv – (unã cu tamam)
ex: easti tam (tamam) njadzã-vearã
§ tamama (ta-ma-má) adv – (unã cu tamam)
ex: fur di tamama (fur di tamam, dealihea fur)
§ tamamana (ta-ma-ma-ná) adv – (unã cu tamam)
ex: mumãnj tamamana (tamam, deaghinealui); eshti tamamana crishtin; avea oasi tamamana (tamam, deaghinealui)
tsãn
tsãn (tsắnŭ) vb II tsãnui (tsã-núĭ), tsãneam (tsã-neámŭ), tsãnutã (tsã-nú-tã), tsãneari/tsãneare (tsã-neá-ri) –
1: am un lucru (tu mãnã, tu dintsã, ãn casã, etc.) sh-fac tra s-armãnã cu mini (s-nu cadã, s-nu nj-ascapã, s-nu nj-ul lja cariva, etc.); lu-andoapir un lucru sh-nu lu-alas tra s-cadã mpadi; nu mi-aspargu sh-dãnãsescu multu chiro; astãmãtsescu cariva n cali; (mi) curmu di la mãcari (beari, lucru, etc.); hiu di partea-a unui; l-voi multu, lj-am mari mirachi; mi duc (mi ljau) dupã cariva i tsiva; etc.;
(expr:
1: nu mi tsãni loclu = nu pot s-aravdu, s-ashteptu, nu-am arihati sã stau isih tu-un loc; mizi ashteptu si s-facã tsiva;
2: tsãn minti = nu-agãrshescu atseali tsi ved (avdu, fac, etc.), nj-bag tu aminti, nj-aduc aminti, thimsescu;
3: nj-u tsãni = nu nj-easti fricã, cutedz s-fac tsiva;
4: l-tsãn ca pri palmi = l-mutrescu ghini, nu-ari ananghi di tsiva, lj-dau tut tsi-nj caftã;
5: tsãn cheptu = dãnãsescu tu-alumtã, dãinsescu, vãstãxescu;
6: mi tsãn di zbor = li fac atseali tsi-am tãxitã, trã cari ded zbor;
7: tsãn preasinj = nu mi purintu trã dzãlili di preasinj
{ro: ţine; susţine; rezista}
{fr: tenir, entretenir; soutenir; durer, résister}
{en: hold, maintain, take care of; sustain, support; last, resist}
ex: tsãni-ti ghini; tsãni ghini s-nu ts-ascapã; tsãn cu mãnj sh-cu cicioari; cari va-nj ti tsãnã? (va-nj ti mutreascã, va ts-adunã gailelu?); l-tsãn la shcoalã (l-pitrec la shcoalã shi-lj plãtescu tuti exudili); s-tsãn (s-vor un pri-alantu) ca uvreilji; tsãni (caftã-lj, ngreacã-ti tra) s-tsã plãteascã; tsãni la (u va) casa-a noastrã; ma tsãnj (vrei) s-ti duts; tsãnea (dzãtsea) cã nãsã-i ma mari; casa a moashiljei nu tsãnea (dãnãsea) ahãntu multu; mash cãt tsãnea (dãnãsea s-cadã) grindina; tsãnets-vã (curmats-vã) di beari niscãnti dzãli; lj-u tsãn mãcarea (nu-lj mata dau s-mãcã); lj-tsãn calea = lu-astãmãtsescu n cali; aclo iu bãtea s-aflã lemnu cama bun s-tsãnã foc; nu lã tsãnea s-easã
(expr: nu cutidza, lã eara fricã); sh-ca lj-u fricã, sh-ca lj-u tsãni
(expr: sh-ca nu lj-easti fricã); ma-lj tsãni
(expr: ma s-cuteadzã, ma s-nu-lj hibã fricã) a gionilui; s-tsãnu cãt s-tsãnu di-arãdeari
(expr: dãnãsi cãt dãnãsi, arãvdã cãt arãvdã ta s-nu tsiva di-arãdi); ficiorlji nu shtiu si-lj tsãnã loclu
(expr: sã sta isihi tu-un loc); nu s-tsãnu di zbor
(expr: nu featsi atseali tsi avea tãxitã, trã cari avea datã zbor); tsãn s-nu mãc
nicurmatŭ
RO:neîncetat; neobosit
EN:tireless, sustained
FR:sans cesse; infatigable
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015