§ asurdzãt (a-sur-dzắtŭ) adg asurdzãtã (a-sur-dzắ-tã), asurdzãts (a-sur-dzắtsĭ), asurdzãti/asurdzãte (a-sur-dzắ-ti) – tsi sh-ari chirutã avdzãrea; surdzãt, shurduit, cufusit, cufit
{ro: asurzit}
{fr: assourdi}
{en: deafened, made deaf}

§ asurdzã-ri/asurdzãre (a-sur-dzắ-ri) sf asurdzãri (a-sur-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-cheari (harea) putearea tsi-l fatsi s-avdã; surdzãri, shurduiri, cufusiri, cufiri
{ro: acţiunea de a asurzi}
{fr: action d’assourdir}
{en: action of deafening, of becoming deaf}

§ surdzãscu (sur-dzắs-cu) vb IV surdzãi (sur-dzắĭ), surdzam (sur-dzámŭ), surdzãtã (sur-dzắ-tã), surdzãri/surdzãre (sur-dzắ-ri) – (unã cu asurdzãscu)
ex: mi surdzã (cufusi) cu grairli; surdzã (cufusi) di-unã ureaclji di-anda fu lãndzit

§ surdzãt (sur-dzắtŭ) adg surdzãtã (sur-dzắ-tã), surdzãts (sur-dzắtsĭ), surdzãti/surdzãte (sur-dzắ-ti) – (unã cu asurdzãt)

§ surdzãri/surdzãre (sur-dzắ-ri) sf surdzãri (sur-dzắrĭ) – (unã cu asurdzãri)

§ nsurdzãscu (nsur-dzắs-cu) (mi) vb IV nsurdzãi (nsur-dzắĭ), nsurdzam (nsur-dzámŭ), nsurdzãtã (nsur-dzắ-tã), nsurdzãri/nsurdzãre (nsur-dzắ-ri) – (unã cu asurdzãscu)
ex: nsurdzã di-unã ureaclji; nsurdzã mãratlu

§ nsurdzãt (nsur-dzắtŭ) adg nsurdzãtã (nsur-dzắ-tã), nsurdzãts (nsur-dzắtsĭ), nsurdzãti/nsurdzãte (nsur-dzắ-ti) – (unã cu asurdzãt)

§ nsurdzãri/nsurdzãre (nsur-dzắ-ri) sf nsurdzãri (nsur-dzắrĭ) – (unã cu asurdzãri)
ex: lu-agudi nsurdzãrea doi anj ca tora

§ disurdzãscu (di-sur-dzắs-cu) (mi) vb IV disurdzãi (di-sur-dzắĭ), disurdzam (di-sur-dzámŭ), disurdzãtã (di-sur-dzắ-tã), disurdzãri/disurdzãre (di-sur-dzắ-ri) – mi vindic di hala tsi-aveam tra s-nu pot s-avdu; di-aclo iu nu-ascultam tsiva, avdu (nj-bag mintea la) tsi si zburashti
{ro: a-şi căpăta (din nou) auzul; da atenţie la ce se vorbeşte}
{fr: gagner de nouveau sa ouïe; entendre (faire attention à) ce qu’on parle}
{en: get back his hearing; hear (pay attention to) what is being said}
ex: mi disurdzãi cãndu nj-avdzãi numa

§ disurdzãt (di-sur-dzắtŭ) adg disurdzãtã (di-sur-dzắ-tã), disurdzãts (di-sur-dzắtsĭ), disurdzãti/disurdzãte (di-sur-dzắ-ti) – tsi s-vindicã di lãngoarea tsi-avea tra s-nu poatã s-avdã; tsi poati s-ascultã tora tsi si zburashti (di-aclo iu nu asculta)
{ro: care şi-a căpătat auzul; care dă atenţie la ce se vorbeşte}
{fr: qui peut entendre de nouveau; qui a entendu (fait attention à) ce qu’on parle}
{en: who got back his hearing; who has heard (paid attention to) what is being said}

§ disurdzãri/disurdzãre (di-sur-dzắ-ri) sf disurdzãri (di-sur-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva disurdzashti
{ro: acţiunea de a-şi căpăta auzul din nou; acţiunea de a da atenţie la ce se vorbeşte}
{fr: action de gagner de nouveau sa ouïe; d’entendre (de faire attention à) ce qu’on parle}
{en: action of getting back his hearing; of hearing (paying attention to) what is being said}

§ shurduescu (shĭur-du-ĭés-cu) vb IV shurduii (shĭur-du-íĭ), shurdueam (shĭur-du-ĭámŭ), shurduitã (shĭur-du-í-tã), shurduiri/shurduire (shĭur-du-í-ri) – (unã cu asurdzãscu)
(expr: lj-shurduescu unã = lj-trag unã pliscutã sãnãtoasã di-asurdzashti cu ea)
ex: shurduish (asurdzãsh, cufusish) di unã ureaclji; shurduea-lj unã
(expr: dã-lj, ardi-lj, suflã-lj unã pliscutã sãnãtoasã tra s-asurdzascã!)

§ shurduit (shĭur-du-ítŭ) adg shurduitã (shĭur-du-í-tã), shurduits (shĭur-du-ítsĭ), shurduiti/shurduite (shĭur-du-í-ti) – (unã cu asurdzãt)

§ shurduiri/shurduire (shĭur-du-í-ri) sf shurduiri (shĭur-du-írĭ) – (unã cu asurdzãri)

22: nj-acats ureaclja (urecljili) = (i) nu voi s-avdu, nu-nj yini s-pistipsescu atseali tsi avdu, mi-apurisescu, mi ciudisescu, mi-acatsã lãhtara; (ii) ahiurhescu s-cãntu;
23: li dipun (li-aplec) urecljili = nj-pari-arãu di tsiva (tsi-nj s-ari dzãsã i faptã, tsi-am pãtsãtã, etc.); mi tãpinusescu, cãtãdixescu, isihãsescu, dipun (apun, aplec) nãrli, lu-aspindzur caplu, etc.;
24: mi ncalicã pri ureclji = mi stãpueashti, fac cum ãnj si dzãtsi ta s-fac;
25: nj-si dutsi gura la ureclji = nj-easti multã foami; crep di foami; nj-gurleadzã matsãli; am unã foami di lup; nj-intrã luplu tu matsã; nj-aurlã luplu tu pãnticã; nji s-alãcheashti buriclu di foami, etc.;
26: lj-agiumshu la ureaclji = avdzã di mini;
27: lj-intrã prit unã ureaclji sh-lji easi pri-alantã = cum avdi tsiva, cum u-agãrshashti; nu va s-ascultã di urminia tsi-lj si da;
28: ascap ca prit urecljili-a aclui = mizi ascãpai dit unã catastasi greauã;
29: s-ts-u dzãcã preftul dupã ureaclji = s-mori, tra s-tsã dghivãseascã la cap preftul;
30: lu-avea mplin trastul, nica ureclji di gumar tsi nu-avea = s-dzãtsi tr-atsel tsi ari multi lucri tu trastu shi nu shtii tsi ari;
31: ureclj-azvarna = s-dzãtsi tr-astel tsi easti shpion, cari va s-aflã misticadz ascumtsà tra s-li spunã la dushman;
32: gura la ureaclji s-tsã yinã = blãstem: s-tsã si strãmbã gura di dãmblã, s-ti-agudeascã chicuta;
33: cãndu va-nj ved ureaclja = vãrãoarã;
34: (am borgi) pãnã di ureclji = (am borgi) multu mari, nu s-poati ma mari;
35: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
36: lu-acats luplu di ureclji = mi aflu tu-unã catastasi greauã mplinã di piriclji, iu pot s-pat nipãtsãtili;
37: tu zori sh-luplu acats di ureclji = cãndu nu pots s-fats altã soi, sh-ai mari ananghi di tsiva, va fats itsido tra s-tsã ndredz huzmetea)
{ro: ureche}
{fr: oreille}
{en: ear}
ex: cu ocljilj nu s-veadi, cu ureaclja s-avdi (angucitoari: vimtul); amirãlu ari ureclji di caprã; furlji-lj tãljarã unã ureaclji; bagã ordzul tu-unã ureaclji di disagã
(expr: tu-unã giumitati di disagã); saricã cu ureclji; va ti-adar ca ureclji di saricã!
(expr: va ti am ca un di cari nu-am ananghi, tsi nu nj-adutsi vãrã hãiri); vrãndalui cãmila coarni, pãnã sh-di ureclji shutã armasi; yinits ca s-lom di ureclji
(expr: s-ascultãm tsi s-dzãtsi); crishtinj, s-loats di ureclji
(expr: s-ascultats!); nu sh-loa di ureclji un cu-alantu
(expr: nu s-aduchea); s-nu-lj mãts urecljili
(expr: s-lu-alash isih) dzua tutã; arãurli gurleadzã di-ts lja urecljili
(expr: di ti asurdzãscu); easti fudul di ureclji
(expr: easti surdu, nu avdi ghini); lu shtiu, easti fudul di ureclji
(expr: easti surdu); sh-acãtsã urecljili
(expr: sta ciudisit, icã lãhtãrsit); adi, Costa, lu-avdu n cali cum sh-acãtsã urecljili
(expr: nchisi s-cãntã); draclu ti-alasã di ureclji
(expr: isihãseshti, arihãtipseshti); li dipusi urecljili
(expr: tãpinusi, cãtãdixi); ti ncãlicarã dratslji pri ureclji
(expr: intrarã dratslji tu tini, ti stãpuescu, fats cum vor dratslji); s-lu ncalicã pri ureclji
(expr: s-lu facã s-adarã cum vor nãsh); a lor nu lã si bati ureaclja
(expr: nu-lj mealã, nu lã easti fricã); a noauã nu nã si bati ureaclja
(expr: nu nã mealã); nu-nj si bati ureaclja
(expr: nu mi mealã, nu mi siclitsescu, nu-nj mãc inima); nã si dusi gura la ureaclji
(expr: cripãm) di foami; nã teasim s-lu lom di ureaclji
(expr: s-durnjim, s-lu furãm somnul); s-tsã u dzãcã dupã ureaclji
(expr: s-mori); nu li bagã di ureaclji tuti
(expr: nu li-aducheashti tuti, nu li tsãni minti tuti); nu ljau di ureaclji limba aestã
(expr: nu u-aduchescu, nu u cunoscu, nu u zburãscu limba); cai lja di urea-clji minciunjli a lui? (cari ascultã, cai lã bagã oarã, cari sh-bagã mintea la minciunjli a lui?)

§ uricljushi/uricljushe (u-ri-cljĭú-shi) sf uricljush (u-ri-cljĭushĭ) – ureaclji njicã
{ro: urechiuşă}
{fr: petite oreille}
{en: small ear}

§ uricljedz (u-ri-cljĭédzŭ) (mi) vb I uricljai (u-ri-cljĭáĭ), uricljam (u-ri-cljĭámŭ), uricljatã (u-ri-cljĭá-tã), uricljari/uricljare (u-ri-cljĭá-ri) – lu-acats di ureclji, lji li frec icã lu trag cãtrã nsus; l-trag di ureclji; l-fac sã-lj creascã urecljili, si s-facã ma mãri
{ro: trage de urechi; creşte urechile}
{fr: tirer les oreilles; accroître les oreilles}
{en: pull somebody’s ears; grow, enlarge one’s ears}
ex: uriclje (lj-criscurã urecljili mãri) ca un gumar; lu uricljai (l-trapshu di ureclji), lj-arupshu urecljili

§ uricljat1 (u-ri-cljĭátŭ) adg uricljatã (u-ri-cljĭá-tã), uricljats (u-ri-cljĭátsĭ), uricljati/uricljate (u-ri-cljĭá-ti) –
1: tsi easti traptu di ureaclji; tsi lj-ari cricutã urecljili; tsi ari ureclji mãri;
2: tsi ari ureclji (mãri) ca di gumar; dãngljat, dãngljinat
{ro: tras de urechi; cu urechile crescute, mari}
{fr: qui s’est fait tirer les oreilles; avec les oreilles accrues}
{en: with pulled ears; with grown, enlarged ears}
ex: easti uricljat (cu ureclji mãri); nu eshti uricljatã (nu tsã s-au traptã urecljili) di multu, ti-atsea azdisish ahãt

§ uricljari/uri-cljare (u-ri-cljĭá-ri) sf uricljeri (u-ri-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu crescu urecljili; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti traptu di ureclji
{ro: acţiunea de a trage de urechi; de a-i creşte urechile}
{fr: action de tirer les oreilles; d’accroître les oreilles}
{en: action of pulling somebody’s ears; of growing, of enlarging ears}

§ uricljat2 (u-ri-cljĭátŭ) sm, sf uricljatã (u-ri-cljĭá-tã), uricljats (u-ri-cljĭátsĭ), uricljati/uricljate (u-ri-cljĭá-ti) – pravdã (om) cu ureclji mãri; pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; urincljat, gumar, mulã, tar, cãci, shonj, uci, tãronj, dãngã, dãnglãrã (fig: uricljat = un tsi ari ureclji multu mãri)
{ro: măgar; cineva cu urechi mari}
{fr: âne; bête (homme) avec des longues oreilles}
{en: donkey; someone with large ears}
ex: sh-u bãgã s-nu lj-ascapã uricljatlu (gumarlu); va ti mãc, uricljate (gumare)!; aduc gãletsli pri huilidzlji uricljats

§ urincljat (u-rin-cljĭátŭ) sm, sf urincljatã (u-rin-cljĭá-tã), urincljats (u-rin-cljĭátsĭ), urincljati/urincljate (u-rin-cljĭá-ti) – (unã cu uricljat2)
ex: urincljatlu (gumarlu) s-lu-acumpãrãm