DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

spalã

spalã (spá-lã) sf spali/spale (spá-li) – partea di dinãpoi a truplui di om tsi nchiseashti la umiri shi dipuni nghios cãtrã tu mesi; un di dauãli oasi lãrdzi shi suptsãri (cu trei cohiuri) tsi s-aflã dinãpoi sum umiri, di-unã parti sh-di-alantã a truplui di om; plãtari, pãltari, pultari, spatã
{ro: spate, omoplat}
{fr: épaule, omoplate, éclanche}
{en: shoulder, shoulder blade}

§ spatã2 (spá-tã) sf spati/spate (spá-ti) – (unã cu spalã) [s-aflã mash tu zborlu “lasã-spatã” dit un agioc di ficiurits cãndu un easti loat angrãshca]

§ spãtat (spã-thátŭ) adg spãtatã (spã-thá-tã), spãtats (spã-thátsĭ), spãtati/spãtate (spã-thá-ti) – (om, pravdã) tsi ari truplu zveltu (livendu, suptsãrac, shi canda s-frãndzi cãndu imnã); zveltu, ascuturat, scuturat, suptsãrac, subtsãrac
{ro: zvelt}
{fr: svelte}
{en: slender, slim}
ex: ficiorlu-ts eara analtu, spãtat (zveltu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

suptsãri/suptsãre

suptsãri/suptsãre (sup-tsắ-ri) adg suptsãri (sup-tsắrĭ) – tsi easti multu lungu (trã lãrdzimea tsi-u ari lucrul); tsi nu easti gros (fatsã di lundzimea shi lãrdzimea tsi-u ari un lucru multu tes); (om) tsi easti analtu shi slab (zveltu); nsuptsãri, subtsãri, suptsãrac, subtsãrac, minut, fin, ndilicat;
(expr:
1: nj-fac apa-atsea suptsãri = mi chish, nj-fac apa-atsea minutã;
2: boatsi suptsãri = boatsi minutã, ca-atsea di njic; boatsi tsi nu easti groasã;
3: dzamã suptsãri = mãcari tsi ari multã apã sh-putsãnã carni i zãrzãvãts;
4: limbã suptsãri = limbã finã, ndilicatã, “grãtseascã”)
{ro: subţire}
{fr: mince, grêle, subtil}
{en: thin, slender, slim}
ex: leamnili tsi adutsi suntu suptsãri (nu suntu groasi); bots suptsãri di chipuri; aushaticlu ari sãndzili suptsãri (tsi nu easti gros) tr-atsea lãndzidzãscu ntroarã; acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cu un ca nior

§ subtsãri/subtsãre (sub-tsắ-ri) adg subtsãri (sub-tsắrĭ) – (unã cu suptsãri)
ex: suflãndalui un vimtu subtsãri shi caldu

§ nsuptsãri/nsuptsãre (nsup-tsắ-ri) adg nsuptsãri (nsup-tsắrĭ) – (unã cu suptsãri)
ex: featã cu mesi nsuptsãri; tsãnea tu mãnã un lemnu nsuptsãri

§ suptsãrac (sup-tsã-rácŭ) adg suptsã-racã (sup-tsã-rá-cã), suptsãrats (sup-tsã-rátsĭ), suptsãratsi/sup-tsãratse (sup-tsã-rá-tsi) – (unã cu suptsãri)
ex: ficiorlu atsel suptsãraclu (slab, zveltu) eara hiljlu a frati-sui; suptsãraca atsea (feata-atsea zveltã) s-mãrtã

§ subtsãrac (sub-tsã-rácŭ) adg subtsãracã (sub-tsã-rá-cã), subtsãrats (sub-tsã-rátsĭ), subtsãra-tsi/subtsãratse (sub-tsã-rá-tsi) – (unã cu suptsãri)
ex: tinir, subtsãrac (slab, zveltu) shi arus

§ suptsãrimi/suptsãrime (sup-tsã-rí-mi) sf pl(?) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã suptsãri
{ro: subţirime}
{fr: minceur}
{en: thinness, slenderness}
ex: mi ciudi-seam di suptsãrimea-a hirlui, eara ca perlu din cap

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zveltu

zveltu (zvél-tu) adg zveltã (zvél-tã), zveltsã (zvél-tsã), zvelti/zvelte (zvél-ti) – (om, pravdã) tsi ari truplu livendu (spãtat, suptsãrac, shi canda s-frãndzi cãndu imnã); spãtat, ascuturat, scuturat, suptsãrac, subtsãrac
{ro: zvelt}
{fr: svelte}
{en: slender, slim}
ex: zvelti feati shi mushati; easti zveltã ca nã fidanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã