DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abanozi

abanozi (a-ba-nó-zi) sf fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
{ro: abanos}
{fr: ébène}
{en: ebony}
ex: bãstuni di abanozi

§ abãnos (a-bã-nósŭ) sm abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
ex: u miscu cu-unã crutsi di abãnos

§ banozi (ba-nó-zi) sf fãrã pl – (unã cu abanozi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bashur

bashur (ba-shĭúrŭ) adg bashurã (ba-shĭú-rã), bashuri (ba-shĭúrĭ), bashuri/bashure (ba-shĭú-ri) – tsi s-ari ncãrcatã sh-nu mata easti curat; tsi easti mplin di lãvushilji; cu fatsa nilatã; bashurcu, murdar, lãvos, liros, lãturos, lãvushit, lãvãshit, ncãrcat, pishliros, atsal, troc, ntroc, cãrnjidã, birbati, puvunjos, mãscãrã; (fig: bashur = (i) tsi ari fatsa sumulai; (ii) albu cu dãmtsã lãi; (iii) (om) tsi fatsi lumea s-arãdã; (om) di cari sh-arãdi shi sh-fatsi pezã lumea; caraghios, paljaci)
{ro: murdar (la faţă)}
{fr: sale, malpropre}
{en: dirty}
ex: hii bashur (murdar) tu fatsã; avem un cãni bashur (fig: cu caplu lai); oai bashurã (fig: albã cu mutsca lai); agiumsish bashurlu (fig: caraghioslu, paljacilu) a hoarãljei

§ bashurcu (ba-shĭúr-cu) adg bashurcã (ba-shĭúr-cã), bashurtsi (ba-shĭúrtsi), bashurtsi/bashurtse (ba-shĭúr-tsi) – (unã cu bashur)
ex: ficiorlji-ts suntu bashurtsi (fig: murdari la fatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

calesh

calesh (ca-léshĭŭ) adg caleshi/caleshe (ca-lé-shi), calesh (ca-léshĭ), caleshi/caleshe (ca-lé-shi) – (om) cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-perlu, dzeanili sh-ocljilj lãi; (oai, caprã, etc.) albã cu dãmtsi lãi pi cap, ma multu deavãrliga di oclji; calish; oacljish, bushcu
{ro: (om) oacheş; (oaie, capră, etc.) albă cu pete negre pe cap}
{fr: brun, brunet; (mouton, chèvre, etc.) blanc avec des taches noires sur la tête et, surtout, autour des yeux}
{en: (man) brown; (sheep, goat, etc.) white with black spots on its head}
ex: am un mãnar calesh

§ calish (cá-lishĭŭ) adg calishi/calishe (cá-li-shi), calish (cá-lishĭ), calishi/calishe (cá-li-shi) – (unã cu calesh)
ex: tsi gioni-aleptu! birbec calish!

§ oacljish (ŭá-cljishĭŭ) adg oacljishi/oacljishe (ŭá-clji-shi), oacljish (ŭá-cljishĭ), oacljishi/oacljishe (ŭá-clji-shi) – (om) cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-perlu, dzeanili sh-ocljilj lãi; calesh, calish, sumulai; bushcu
{ro: oacheş, brunet}
{fr: brun, brunet}
{en: brown}
ex: vidzui nã featã oacljishi sh-mushatã; nveasta oacljishi, nishani!; gioni oacljish

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrã

cãrã (cã-rắ) adg (mash masculin) cãradz (cã-rádzĭ) – hromã tsi da ca pi lai-arosh; murgu, caramuz, mulj, sumulai
{ro: murg, negricios}
{fr: noirâtre}
{en: blackish, darkish}
ex: un cal cãrã

§ caramuz (ca-ra-múzŭ) adg caramuzã (ca-ra-mú-zã), caramuji (ca-ra-mújĭ), caramuzi/caramuze (ca-ra-mú-zi) – hromã tsi da ca pi lai; lãit di soari; cãrã, sumulai, mulj
{ro: negricios}
{fr: noirâtre; hâlé, brûlé}
{en: blackish, darkish; sunburned}
ex: fatsa-lj caramuzã (sumulai, arsã di soari)

§ mulj (múljĭŭ) adg mulji/mulje (mú-lji), mulj (múljĭ), mulji/mulje (mú-lji) – hromã tsi da ca pi lai; sumulai, cãrã, caramuz
{ro: negricios}
{fr: noirâtre; noiraud}
{en: blackish, darkish; swarthy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrbuni/cãrbune

cãrbuni/cãrbune (cãr-bú-ni) sm cãrbunj (cãr-búnjĭ) – lucru, ca unã soi di cheatrã, sumulai sh-tsi s-frãndzi lishor, cari s-aflã tu loc shi ardi cãndu-lj dai foc; ashi cum s-fatsi jarlu cãndu lu-astindzi cu apã sh-arãtseashti; chiumuri;
(expr:
1: (lai) ca cãrbunili; cãrbuni = tsi easti lai tu fatsã, trup i suflit;
2: stau (shed) ca pi cãrbunj = nu pot si stau isih; mizi ashteptu si s-facã un lucru; nu mi tsãni (nu mi-ari, nu mi-acatsã, nu mi-aflã) loclu;
3: s-fatsi cãrbuni = ardi multu pãnã s-fatsi cãrbuni;
4: cãrbuni nvilit; cãrbuni astimtu = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã, jar acupirit)
{ro: cărbune}
{fr: charbon}
{en: coal}
ex: avum cãrbunj tutã earna; cãrbunjlji di cupaci tsãn multu; eara earnã greauã shi el nu-avea cãrbunj ãn foc; ghiftul sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; nã urdii ntreagã di drats, lãi ca cãrbunili
(expr: lãi tu trup sh-tu fatsã); lã-i inima cãrbuni
(expr: cu suflitlu lai, arãi); afirea-ti di el cã easti cãrbuni nvilit
(expr: ipucrit); easti lai ca cãrbunili

§ cãrbunami/cãrbuname (cãr-bu-ná-mi) sf fãrã pl – stog (mari) di cãrbunj
{ro: cărbuni mulţi}
{fr: grande quantité de charbon}
{en: large quantity of coal}

§ cãrbunar (cãr-bu-nárŭ) sm, sf, adg cãrbunarã (cãr-bu-ná-rã), cãrbunari (cãr-bu-nárĭ), cãrbunari/cãrbunare (cãr-bu-ná-ri) – omlu tsi-adarã cãrbunjlji tu pãduri; omlu tsi scoati cãrbunjlji dit loc; omlu tsi fatsi emburlichi cu cãrbunjlji; chiumurgi
{ro: cărbunar}
{fr: marchand de charbon}
{en: coal maker, coal miner, coal vendor}

§ cãrvãnar2 (cãr-vã-nárŭ) sm cãrvãnari (cãr-vã-nárĭ) – (unã cu cãrbunar)

§ cãrbunãrlichi/cãrbunãrliche (cãr-bu-nãr-lí-chi) sf cãrbunãrlichi (cãr-bu-nãr-líchĭ) – tehnea di-adrari cãrbuni; fãtseari emburlichi cu cãrbunjlji; ducheanea iu s-vindu cãrbunjlji; cãrbunãrii, chiumurgirii
{ro: meseria de cărbunar, cărbunărie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chipit2

chipit2 (chí-pitŭ) (mi) vb I chipitai (chi-pi-táĭ), chipitam (chi-pi-támŭ), chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitari/chipitare (chi-pi-tá-ri) – lãndzidzãscu di (acats) mãltseadzã; fac seamni pri fatsã di la mãltseadzã; nchipitedz, mãltsidzãscu
{ro: (se) îmbolnăvi de vărsat, a rămâne cu ciupituri pe faţă de la vărsat}
{fr: devenir malade de (avoir la) variole, la petite vérole}
{en: get smallpox}
ex: mi chipitai (feci seamni pri fatsã di mãltseadzã)

§ chipitat2 (chi-pi-tátŭ) adg chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitats (chi-pi-tátsĭ), chipita-ti/chipitate (chi-pi-tá-ti) – tsi ari lãndzidzãtã di mãltseadzã; cu seamni pri fatsa armasi di la mãltseadzã; nchipitat, multsidzos, mãltsidzat, mãltsidzãt
{ro: îmbolnăvit de vărsat, cu ciupituri rămase de la vărsat}
{fr: devenu malade de petite verole}
{en: with (who got) smallpox}

§ chipitari2/chipitare (chi-pi-tá-ri) sf chipitãri (chi-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãndzidzashti icã fatsi seamni pri fatsã di mãltseadzã; nchipitari, mãltsidzãri
{ro: acţiunea de a se îmbolnăvi (de a fi ciupit la faţă) de vărsat}
{fr: action de devenir malade de petite verole}
{en: action of getting smallpox}

§ chipitos2 (chi-pi-tósŭ) adg chipitoasã (chi-pi-tŭá-sã), chipitosh (chi-pi-tóshĭ), chipitoasi/chipitoase (chi-pi-tŭá-si) – cu fatsa mplinã di seamni alãsati di mãltseadzã; multsidzos, mãltsidzat; (fig: chipitos = tsi easti cu seamni ca di mãltseadzã)
{ro: ciupit la faţă (de vărsat)}
{fr: couvert de marques de petite verole}
{en: covered by pock-marks (from smallpox)}
ex: nj-inshi nãinti un om analtu, chipitos (multsidzos), sumulai; gãljinã chipitoasã (fig: cu seamni ca di mãltseadzã)

§ nchipitedz (nchi-pi-tédzŭ) (mi) vb I nchipitai (nchi-pi-táĭ), nchipitam (nchi-pi-támŭ), nchipitatã (nchi-pi-tá-tã), nchipitari/nchipitare (nchi-pi-tá-ri) – (unã cu chipit2)
ex: cãndu fu lãndzitã di mãltseadzã, si nchipitã

§ nchipitat (nchi-pi-tátŭ) adg nchipitatã (nchi-pi-tá-tã), nchipitats (nchi-pi-tátsĭ), nchipitati/nchipitate (nchi-pi-tá-ti) – (unã cu chipitat2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chiumuri/chiumure

chiumuri/chiumure (chĭu-mú-ri) sf fãrã pl – lucru, ca unã soi di cheatrã, sumulai, tsi s-frãndzi lishor, sh-cari s-aflã tu loc shi ardi cãndu-lj dai foc; ashi cum s-fatsi jarlu cãndu lu-astindzi cu apã sh-arãtseashti; cãrbuni
{ro: cărbune}
{fr: charbon}
{en: coal}
ex: nj-adusi nã furtii di chiumuri (cãrbunj)

§ chiumurgi (chĭu-mur-gí) sm chiumurgeadz (chĭu-mur-gĭádzĭ) – omlu tsi-adarã cãrbunjlji tu pãduri; omlu tsi scoati cãrbunjlji dit loc; omlu tsi fatsi emburlichi cu cãrbunjlji; cãrbunar
{ro: cărbunar}
{fr: marchand de charbon}
{en: coal maker, coal miner, coal vendor}
ex: tricu un chiumurgi dinintea-a casãljei

§ chiumurgirii/chiumurgirie (chĭu-mur-gi-rí-i) sf chiumurgirii (chĭu-mur-gi-ríĭ) – loclu iu s-aflã i iu s-fac cãrbunjlji; ducheanea iu s-vindu cãrbunj; cãrbunãrii, cãrbunãrlichi
{ro: cărbunărie}
{fr: place où on fait, on vend des charbons}
{en: place where the coal is made or sold}
ex: dishcljisi-unã chiumurgirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cil

cil (cílŭ) adg cilã (cí-lã), cilj (cíljĭ) cili/cile (cí-li) – unã hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea a laptilui murdar; albu; (calu) tsi ari perlji arosh-alghi-galbinj pi trup shi ca sumulai pri hiotã; murgu
{ro: alb, şarg}
{fr: blanc, gris, aubère clair}
{en: white, grey}
ex: unã bisearicã mplinã cu calj cilj (angucitoari: gura cu dintsãlj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gai/gae

gai/gae (gá-i) sf gãi (gắĭ) – ma multi turlii di agru-pulj, cu peanili lãi (murni, ca cinusha), cu dintana vãrtoasã, ma njic di corbu (cu cari sh-u-adutsi multu) sh-ma mari di cionã (harabelj, etc.); cioarã, hashcã;
(expr:
1: gai, ca gaea = (i) bãrbat (muljari) sumulai la fatsã, lai ca gaea; ghiftu (ghiftã); (ii) (muljari) tsi zghileasti, tsi-lj fudzi gura ca unã gai;
2: va mi lja gaea = va s-mor;
3: cap di gai = tsi nu para-lj talji caplu; tsi easti ca glar sh-nu-aducheashti lishor;
4: lj-lo gaea mintea; lj-azbuirã gaea = nu shtii tsi fatsi; glãri di minti; nu easti cu tutã mintea;
5: mi-alghish ca ocljul ali gai = mi prucupsish;
6: gai cu gai nu-sh scoati ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi tsãni parti, nu-lj fats arãu a unui tsi lj-easti soi, oaspi, tsi lj-undzeashti tu haractir)
{ro: cioară}
{fr: corneille}
{en: crow}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); yin gãili di va tsã scoatã ocljilj; cãndu vinjirã gãili di tsã scoasirã a tsia ocljul giuf; ficiuramea cãfta cuibari di gai, tra s-lji nveatsã puljlji s-yinã dupã nãsh; ne gaea s-nu-nj lu-aducã oslu…; cãndu nu-ai di gãljinã, shi di gai-i bunã; s-featsi nã gai shi s-hiumusi s-acatsã lãndura; sh-tini, bre gae
(expr: cap di gai, lishor di minti), hii fur?; ved cã va s-ti lja gaea
(expr: cã va s-mori); tsi, nj-lo gaea mintea?
(expr: tsi, glãrii di minti?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gal

gal (gálŭ) adg galã (gá-lã), galj (gáljĭ), gali/gale (gá-li) – cari ari un hromã tsi s-aproachi tu lai (tsi da cãtã tu lai); sumulai; numã tsi s-da cãtivãroarã a unei pravdã (mulã, gumar) sumulai; (fig: gal = mãrat, corbu)
{ro: negricios, nume dat unui catâr negricios}
{fr: noirâtre; nom qu’on donne aux mulets noirâtres}
{en: blackish, darkish; name given to blackish mules}
ex: am nã mulã galã (sumulai); Gala (mula sumulai cu numa Galã) nchiseashti, nu s-agioacã; iu njerdzi, lai gale (fig: mãrate)?

§ galan2 (ga-lánŭ) sm galanj (ga-lánjĭ) – cãni sumulai
{ro: câine negricios la culoare}
{fr: chien noirâtre}
{en: blackish dog}

§ gãlãits (gã-lã-ítsŭ) adg gãlãitsã (gã-lã-í-tsã), gãlãits (gã-lã-ítsĭ), gãlãitsã (gã-lã-í-tsã) – cari ari un hromã ncljisã tsi s-aproachi tu lai-lutsitã
{ro: neguriu}
{fr: noir foncé et luisant}
{en: black and shining}
ex: cireashi coapti, lãi gãlãitsã; iu creashti masina gãlãitsã; ocljilj gãlãits ca masina; cu dzeana lai gãlãitsã; mearili, gortsãli, cireashili gãlãitsã-l gãdila

§ gãili/gãile (gã-í-li) invar –
1: tsi ari unã hromã lai-cãrbuni shi nyilicioasã;
2: tsi ari unã hromã ashtearsã, salbitã
{ro: spălăcit; negru şi lucitor}
{fr: pâle; tout à fait noir et luisant}
{en: pale; very black and shiny}
ex: ocljilj nj-si featsirã gãili (di-unã hromã salbitã); niveasti cu oclji lãi-gãili (lãi-cãrbuni shi nyiliciosh)

§ ngãledz (ngã-lédzŭ) vb I ngãlai (ngã-láĭ), ngãlam (ngã-lámŭ), ngãlatã (ngã-lá-tã), ngãlari/ngãlare (ngã-lá-ri) – (cu lãvushirea) l-fac un lucru s-lja unã hromã ca sumulai (galã); murdãripsescu, ncarcu, lirusescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn