|
|
sumsoarã
sumsoarã (sum-sŭá-rã) sf, adv sumsori (sum-sórĭ) – loclu di sum clidusea (nodlu, ncljiitura) iu s-acatsã bratslu di umirlu-a omlui; sunsoarã, soarã;
(expr: doi piponj (peapinj) sumsoarã nu s-tsãn; nu s-poartã doi piponj sumsoarã = doauã lucri nu s-fac deadun, idyiul chiro)
{ro: subţiori}
{fr: dessous du bras}
{en: armpit; under arm}
ex: trãsh sumsoarã-lj vidzu un semnu cãt nã prunã mari; lo ficiorlu sumsoarã, pi sum peani, sh-lu dusi la mã-sa; ea s-giurã shi puljlu lu scoasi di sumsoarã; crutsi cãt nã prunã sum tsãtsa ndreaptã, sumsoarã; mutã-l di sumsoarã; nj-cãdzu di sumsoarã; mi doari multu sumsoarã; lu loai njiclu sumsoarã
§ sunsoarã (sun-sŭá-rã) sf, adv sunsori (sun-sórĭ) – (unã cu sumsoarã)
§ soarã (sŭá-rã) sf sori (sórĭ) – (unã cu sumsoarã)
anciup
anciup (an-cĭúpŭ) (mi) vb I anciupai (an-cĭu-páĭ), anciupam (an-cĭu-pámŭ), anciupatã (an-cĭu-pá-tã), anciupari/anciupare (an-cĭu-pá-ri) – lu-acats dinapandiha, ascur sh-cu puteari; mi-acats di peri (acats s-mi-alumtu) cu cariva; lu-ascalnu di gushi pri cariva; nciup, acats (fig: anciup = fur)
{ro: înhăţa, (se) încăiera}
{fr: saisir, (se) battre, en venir aux mains}
{en: grasp, seize, come to grips, start fighting}
ex: di zbor-zbor s-anciuparã (s-acãtsarã); di sumsoarã ma s-anciupã (s-acatsã); s-apruchearã s-lj-agiungã shi s-lj-anciupã di perci; vrea s-lu-anciupã di mãnicã; anciupã (acãtsã cu puteari) cucotlu di zvercã shi vru s-fugã; lo calea cãtrã n hoarã s-anciupã (fig: s-furã) vãrã gãljinã
§ anciupat (an-cĭu-pátŭ) adg anciupatã (an-cĭu-pá-tã), anciupats (an-cĭu-pátsĭ), anciupati/an-ciupate (an-cĭu-pá-ti) – tsi s-ari acãtsatã (di peri, di gushi) si s-alumtã cu cariva; nciupat, acãtsat
{ro: înhăţat, încăierat}
{fr: saisi, venu aux mains}
{en: grasped, seized, who came to grips, who started fighting}
§ anciupari/anciupare (an-cĭu-pá-ri) sf an-ciupãri (an-cĭu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anciupã dunjaua; nciupari, acãtsari
{ro: acţiunea de a înhăţa, de a se încăiera; înhăţare, încăierare}
{fr: action de saisir, de (se) battre, d’en venir aux mains}
{en: action of grasping, of seizing, of coming to grips, of starting to fight}
§ nciup (ncĭúpŭ) (mi) vb I nciupai (ncĭu-páĭ), nciupam (ncĭu-pámŭ), nciupatã (ncĭu-pá-tã), nciupari/nciupare (ncĭu-pá-ri) – (unã cu anciup)
ex: nciupã (arãchi, lo) nai ma marea filii; fratslji si nciuparã (acãtsarã si s-batã); li vidzui cum si nciuparã (s-acãtsarã di per) featili; li nciupã (li arãchi) ashitsili
§ nciupat (ncĭu-pátŭ) adg nciupatã (ncĭu-pá-tã), nciupats (ncĭu-pátsĭ), nciupati/nciupate (ncĭu-pá-ti) – (unã cu anciupat)
§ nciupari/nciupare (ncĭu-pá-ri) sf nciupãri (ncĭu-pắrĭ) – (unã cu anciupari)
bohci/bohce
bohci/bohce (bóh-ci) sf bohci/bohce (bóh-ci) – lucri (ma multu stranji) bãgati tu-un sac di pãndzã (carti) tsi omlu poati s-u poartã cu el cãndu nchiseashti calea; lucri (ma multu ti purtari) nviliti tu-unã carti (tu pãndzã, tu-unã cutii) sh-ligati, tsi un om poati s-li poartã cu el; saclu di pãndzã (icã cumata di pãndzã maxus faptã tr-aestu lucru) tu cari omlu poati sã-sh bagã stranjili cãndu nchiseashti calea; bocci, buhce, cãnãvatsã; (fig: bohci = unã bohci tsi-ari nuntru unã cãmeashi, unã pantaloni albã, unã preaclji di pãrpodz shi unã pishtamalã; expr:
2: fã-ts bohcea sh-fudz = lja-ts tuti lucrili di-aoa sh-fudz, s-nu ti ved, du-ti la draclu)
{ro: boccea}
{fr: étoffe à envelopper; paquet}
{en: package}
ex: cu unã bohci mari sumsoarã; s-featsi bohcea mari
§ bocci/bocce (bóc-ci) sf bocci/bocce (bóc-ci) – (unã cu bohci)
§ buhce1 (buh-cé) sm buhceadz (buh-cĭádzĭ) – (unã cu bohci)
§ buhcealãchi/buh-cealãche (buh-cĭa-lắ-chi) sf buhcealãchi (buh-cĭa-lắchĭ) – tuti lucrili tsi intrã tu-unã bohci
{ro: boccealâc}
{fr: tout qui est enveloppé dans une pièce d’étoffe}
{en: all clothes included in a package}
cafe
cafe (ca-fé) sm cafedz (ca-fédzĭ) shi cafeadz (ca-feádzĭ) shi cafadz (ca-fádzĭ) – arburic (arburili di cafe/cafei) dit locurli caldi, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 6-10m, cu frãndzã tsi sta daima verdzã, tsi fatsi (dauã ori tu an) lilici albi (cari crescu la sumsoara frãndzãlor), sh-cari da fructi aroshi ca cireashili (cu dauã simintsã); simintsa-a arburiclui di cafe, tsi easti nvãlitã cu unã coaji subtsãri sh-sãnãtoasã cari, dupã dizbiliri, agiungu gãrnutsãli di cafe tsi s-vindu tu ducheani; pulbirea lai, faptã dupã mãtsinarea-a gãrnutsãlor arsi di cafe; biutura adratã dit aestã pulbiri (multu cãftatã sh-biutã di dunjai, faptã dit aestã pulbiri heartã cu apã (tu cari s-adavgã, multi ori, zahari, lapti shi alti lugurii tsi va-lj da unã aromã sh-nustimadã vrutã); cafei, lai; (fig: cafei = bãhcishi)
{ro: cafea}
{fr: café}
{en: coffee}
ex: vidzutã ghighifteascã, namea-amirãreascã (angucitoari: cafelu); filgeani di cafe; lai easti cafelu, ma easti bun; cafe amar, cafe dultsi, bea-ts cafelu sh-fudz!
§ cafei/cafee (ca-fé-i) sf cafei (ca-féĭ) – (unã cu cafe)
ex: cafeea shi shicherlu scunchirã; nã deadi cãti unã cafei cu lapti; ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; lj-deadi unã cafei (fig: bãhcishi)
§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebritsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – vas njic (ibric) tu cari s-fatsi cafelu; gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, poci
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}
§ cafiniu (ca-fi-níŭ) adg cafinii (ca-fi-ní-i), cafinii (ca-fi-níĭ), cafinii (ca-fi-níĭ) – tsi ari unã hromã ca-atsea a cafelui; caferengiu
{ro: cafeniu}
{fr: café, brun, marron}
{en: coffee-colored, brown}
ex: nj-feci unã arobã cafinii (di hroma-a cafelui)
§ caferengiu (ca-fe-ren-gíŭ) adg caferen-gii/caferengie (ca-fe-ren-gí-i), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ) – (unã cu cafiniu)
§ cafigi (ca-fi-gí) sm, sf cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji), cafigeadz (ca-fi-gĭádzĭ), cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji) – omlu (muljarea) tsi fatsi cafelu; atsel tsi ari unã ducheani iu vindi cafelu; atsel tsi lu-ariseashti cafelu
gãdãlic
gãdãlic (gã-dã-lícŭ) (mi) vb I gãdãlicai (gã-dã-li-cáĭ), gãdãlicam (gã-dã-li-cámŭ), gãdãlicatã (gã-dã-li-cá-tã), gãdãlicari/gãdãlicare (gã-dã-li-cá-ri) – dau cu deadzitli, pusputescu lishor, pristi ndauã locuri di pi truplu-a omlui (ca sumsoarã, bunãoarã) tra s-lu fac s-aducheascã tsiva cari-l fatsi sã-lj cadã milii, s-nu poatã si s-curmã di-arãdeari, etc.; gãdilic, gãdic, gãdil;
(expr: mi gãdãlicã la inimã = mi-arãseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, unã mãcari, etc.)
{ro: gâdila}
{fr: (se) chatouiller}
{en: tickle}
ex: mi gãdãlicã; Ursu-Gheani l-gãdãlicã cãndu-avdzã cã-i zborlu di feati
§ gãdãlicat (gã-dã-li-cátŭ) adg gãdãlicatã (gã-dã-li-cá-tã), gãdãlicats (gã-dã-li-cátsĭ), gãdãlicati/gãdãlicate (gã-dã-li-cá-ti) – tsi easti faptu s-arãdã cu pusputirea lishoarã tsi lj-u fatsi cariva sumsoarã; gãdilicat, gãdicat, gãdilat
{ro: gâdilat}
{fr: chatouillé}
{en: tickled}
§ gã-dãlicari/gãdãlicare (gã-dã-li-cá-ri) sf gãdãlicãri (gã-dã-li-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gãdãlicã; gãdilicari, gãdicari, gãdilari
{ro: acţiunea de a gâdila}
{fr: action de (se) chatouiller}
{en: action of tickling}
§ gãdãlits (gã-dã-lítsŭ) adg gãdãlitsã (gã-dã-lí-tsã), gãdãlits (gã-dã-lítsĭ), gãdãlitsi/gãdãlitse (gã-dã-lí-tsi) – tsi s-gãdãlicã multu lishor
{ro: gădilicios}
{fr: chatouilleux}
{en: ticklish}
ex: atselj tsi suntu gãdãlits?
§ gãdilic (gã-di-lícŭ) (mi) vb I gãdilicai (gã-di-li-cáĭ), gãdilicam (gã-di-li-cámŭ), gãdilicatã (gã-di-li-cá-tã), gãdilicari/gãdilicare (gã-di-li-cá-ri) – (unã cu gãdãlic)
ex: ãl gãdilicã, cãndu avdzã, cã-i zborlu di feati; cãtu-l vidzu, acãtsã s-u gãdilicã tu inimã
(expr: acãtsã s-lu-ariseascã)
§ gãdi-licat (gã-di-li-cátŭ) adg gãdilicatã (gã-di-li-cá-tã), gãdilicats (gã-di-li-cátsĭ), gãdilicati/gãdilicate (gã-di-li-cá-ti) – (unã cu gãdãlicat)
giumcã
giumcã (gĭúm-cã) sf giumtsi/giumtse (gĭúm-tsi) –
1: umflãturã (tsi-ansari cãtrã nafoarã) di pi fatsa-a unui lucru; umflãturã faptã pi truplu-a omlui dupã unã goadã;
2: umflãturã tsi s-aflã nãuntru (tu truplu-a omlui) shi creashti multi ori fãrã misurã (hãrchinlu) di-adutsi moartea-a omlui; umflãturã, ciumã, ciumbã, shumbã, giumbã, jumbã, shutã, shushcã, cocoshurã, uimã, hãrchin
{ro: umflătură; tumoari}
{fr: enflure; excroissance; tumeur}
{en: swel-ling; excrescence, growth; tumour}
ex: caplu lji si featsi tut giumtsi (umflãturi)
§ giumbã (gĭúm-bã) sf giumbi/giumbe (gĭúm-bi) – (unã cu giumcã)
ex: lji si featsi giumbã (umflãtura) sum ureaclji; nu lj-asparsi nicã giumba
§ ciumbã (cĭúm-bã) sf ciumbi/ciumbe (cĭúm-bi) – (unã cu giumcã)
§ shumbã (shĭúm-bã) sf shumbi/shumbe (shĭúm-bi) – (unã cu giumcã)
§ jumbã (jĭúm-bã) sf jumbi/jumbe (jĭúm-bi) – (unã cu giumcã)
§ uimã (úĭ-mã) sf uimi/uime (úĭ-mi) – umflãturã tsi s-aflã nãuntru (tu truplu-a omlui) shi creashti multi ori fãrã misurã di-adutsi multi ori moartea-a omlui; umflãturã, ciumã, ciumbã, giumcã, giumbã, jumbã, shumbã, cocoshurã
{ro: umflătură; tumoari, abces}
{fr: enflure; excroissance; tumeur, abcès}
{en: swelling; excrescence, growth; tumour, abscess}
ex: nj-ari ishitã unã uimã (umflãturã) sumsoarã
§ ciumã3 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – umflãturã di pi fatsa-a unui lucru; gãrnuts tsi easi pi truplu i fatsa-a omlui; umflãturã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, cocoshurã, shushcã, uimã
{ro: coş (pe faţă), umflătură}
{fr: bouton, enflure}
{en: pimple, swelling (of cheek, limbs, etc.)}
ex: cu unã ciumã pisti cap
§ shushcã2 (shĭúsh-cã) sf shushti/shushte (shĭúsh-ti) – umflãturã faptã pi truplu-a omlui dupã unã goadã; umflãturã tsi s-aflã tu truplu-a omlui shi creashti multi ori fãrã misurã (hãrchin); umflãturã, ciumã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, cocoshurã
mãnã
mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;
mprostu1
mprostu1 (mprós-tu) adg mproastã (mprŭás-tã), mproshtsã (mprósh-tsã) shi mproshti (mprósh-ti), mproasti/mproaste (mprŭás-ti) – (omlu) tsi nu shadi mpadi (pi scamnu i culcat) ma sta ndreptu sh-pri cicioari; (lucru) tsi sta ndreptu ca omlu tsi sta n cicioari; ãmprostu, n cicioari; (fig:
1: (om) mprostu = (om) aplo, ageamit, prostu; expr:
2: oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi) cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga;
3: nj-apir mprostu = nu durnjii tutã noaptã, nu shidzui mpadi, shidzui di lucrai sh-ashi mi-acãtsã hãryia;
4: va ti beau mprostu = va ti-arãd, va ti aspargu, va ti vatãm;
5: nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã = easti tut surpat, survuljusit, azvãrnuit;
6: mi scol mprostu dinintea-a unui = lj-aspun multã tinjii; l-tinjisescu multu;
7: doarmi (di) mprostu = (i) doarmi pi cicioari; (ii) lj-easti multu somnu, cã nu-ari durnjitã di multu chiro)
{ro: în picioari, drept}
{fr: debout, droit}
{en: standing, straight}
ex: mprostu (ndreptu, pi cicioari) ti-alãsãm; om mprostu (ndreptu, pri cicioari); si-ts shadã mproshti (pri cicioari) tuts anghiljlji; ti videai prit nãsã, cu di-ayia s-tsãnea mproastã! (pri cicioari); nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã
(expr: easti tut surpatã); s-mãrmurisi di mprostu (ashi cum sta pi cicioari); shidea mproastã (pi cicioari, ndreaptã) unã nveastã; bãgã doauã dedz shi mproasti; di mprostu doarmi, ca palju-cal; di mproasti (di cum shed pi cicioari) s-tuchescu; dzua tutã pri cicior, sh-noaptea nj-apir mproastã
(expr: nu-nj dormu tutã noaptea, lucredz); shidzui mprostu (pi cicioari) dauã dzãli; scoalã-ti mprostu
(expr: aspuni-lj tinjii) cãndu treatsi un aush; oauã mproasti
(expr: oauã tu tigani cu gãlbinuslu neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga), s-nu ti saturi!; l-bag mprostu (sã sta ndreptu, nsus), ma cadi; bufa di ursã, frate, s-ti-aflã aoa, va ti bea di mprostu
(expr: va ti mãcã), cã-lj cãlcash loclu
§ ãmprostu (ãm-prós-tu) adg ãmproastã (ãm-prŭás-tã), ãmproshtsã (ãm-prósh-tsã) shi ãmproshti (ãm-prósh-ti), ãmproasti/ãmproaste (ãm-prŭás-ti) – (unã cu mprostu)
ex: hãngilu arsãri ãmprostu (pri cicioari); nã njilji di tiniri, tuts ãmproshtsã (ndreptsã, pri cicioari); nj-apir ãmproastã
(expr: mi-acãtsã hãryia dupã unã noapti nidurnjitã)
pãtãritsã
pãtãritsã (pã-tã-rí-tsã) sf pãtãritsã (pã-tã-rí-tsã) – unã soi di shcop tsi ari tu-un capit unã soi di furcã cu dauã bratsi, tra si s-bagã sumsoarã di omlu tsi easti sãcat di-un cicior, shi s-lu-agiutã s-imnã; soi di bãstuni purtatã di dispoti; pãtiritsã, pãtãrici;
(expr: hiu pi pãtãritsã = hiu ulog)
{ro: cârje}
{fr: béquille, crosse}
{en: crutch}
ex: iguminlu cu pãtãritsa
§ pãtiritsã (pã-ti-rí-tsã) sf pãtiritsã (pã-ti-rí-tsã) – (unã cu pãtãritsã)
ex: pãtiritsa ipiscupeascã; dispoti poartã nã pãtiritsã di-asimi; mi agudi cu pãtiritsa
§ pãtãrici/pãtãrice (pã-tã-rí-ci) sf pãtãrici/pãtãrice (pã-tã-rí-ci) – (unã cu pãtãritsã)
ex: unã pãtãrici cu cari, s-dãdea unã mpadi, troarã isha pãlati, bisearicã, itsi vrea; puni cãciula n cap sh-lja pãtãricea n mãnã; lj-arachi cãciula, chilimea, pãtãricea shi-l scoati afoarã diznou
piponj
piponj (pi-pónjĭŭ) sm piponj (pi-pónjĭ) – soi di plantã, cu truplu tsi s-tradzi azvarna pristi loc (dit fumealja-a curcubetiljei shi a hiu-municlui), cu frãndzã mãri tsi au videarea-a unei palmã di om, cu lilici njits galbini sh-yimishi dultsi sh-mãri (cãtivãrãoarã, cãt caplu di om) tsi s-mãcã, cu coaja galbinã-veardi sh-tu mesi cu multi simintsã njits tsi pot sh-eali si s-mãcã; peapini, puponj, gãlbonj, chirchira;
(expr: doi piponj (peapinj) sumsoarã nu s-tsãn; nu s-poartã doi piponj sumsoarã = doauã lucri nu s-fac deadun, idyiul chiro)
{ro: pepene galben}
{fr: melon jaune}
{en: melon}
ex: el adusi piponjlu tsi-l mãcãm la measã; lj-ari nãs cu tsupãticea unã dupã ureaclji shi shaptili capiti s-arucutirã ca piponjlji
§ puponj1 (pu-pónjĭŭ) sm puponj (pu-pónjĭ) – (unã cu piponj)
§ peapi-ni/peapine (peá-pi-ni) sm peapinj (peá-pinjĭ) – (unã cu piponj)
(expr: gioni di giuneapini, curlu-ts ca di peapini = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã cã easti gioni ma curlu-lj treamburã di fricã)
§ gãlbonj (gãl-bónjĭŭ) sm gãlbonj (gãl-bónjĭ) – (unã cu piponj)
ex: mãcai gãlbonj
prun
prun (prúnŭ) sm prunj (prúnjĭ) – pom tsi nu creashti sh-multu analtu, cu frãndzãli uvali (ca oulu), cari fatsi primuveara lilici albi-verdzã shi veara yimishi cãrnoasi cu unã oasã nuntru, cu hroma ca vinitã, aroshi i galbinã, buni tu mãcari; purnu, damaschin, gãrchin
{ro: prun, corcoduş}
{fr: prunier}
{en: plum tree}
ex: ascuturãm prunjlji; suntu pãduri di prunj
§ prunic (pru-nícŭ) sm prunits (pru-nítsĭ) – prun njic
{ro: prun mic}
{fr: petit prunier}
{en: small plum tree}
§ prunã (prú-nã) sf pruni/prune (prú-ni) – yimisha faptã di prun, arucutoasã sh-mari cãt nuca, vinitã, aroshi i galbinã, dultsi i acrã sh-bunã tu mãcari; purnã, damaschinã;
(expr:
1: pruni gumãreshti = unã soi di pruni mãri sh-arucutoasi;
2: prunã di Bosna = prunã vinitã, damaschinã)
{ro: prună, corcoduşă}
{fr: prune}
{en: plum (fruit)}
ex: plãndzea cu lãcrinjli ca pruna (mãri ca pruna), lji spusi tuti unã cãti unã; prunili nicoapti suntu acri; featsim unã arãchii bunã di pruni; trãsh sumsoarã, ãlj vidzu un semnu cãt nã prunã mari; crutsi cãt nã prunã sum tsãtsa ndreaptã, sumsoarã
§ prunami/pruname (pru-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di pruni
{ro: mulţime de prune}
{fr: quantité de prunes}
{en: quantity of plums}
§ purnu1 (púr-nu) sm purnji (púr-nji) – (unã cu prun)
ex: cai-i sum purnu, mãcã purni
§ purnã1 (púr-nã) sf purni/purne (púr-ni) – (unã cu prunã)
ex: nji s-acrirã dintsãlj di purni
§ agruprun (a-ghru-prúnŭ) sm agruprunj (a-ghru-prúnjĭ) (scriat shi agru-prun) – arburi cu boea njicã tsi creashti agru tu pãduri, cu frãndzãli tsi au unã mardzini dintsatã, cu fructi njits, arucutoasi sh-acri; agrupurnu
{ro: prun pădureţ}