{ro: acţiunea de a afla; de a găsi, de a întâlni; aflare; găsire; descoperire; întâlnire; naştere}
{fr: action de trouver, de découvrir; d’apprendre; de rencontrer; de naître}
{en: action of finding, of discovering; of learning; of meeting; of being born}
ex: ma tr-aflari, nu lu-aflãm

§ aflãtor (a-flã-tórŭ) adg aflãtoari/aflãtoare (a-flã-tŭá-ri), aflãtori (a-flã-tórĭ), aflãtoari/aflãtoare (a-flã-tŭá-ri) – atsel tsi aflã
{ro: acel care află, găseşte, descoperă, etc.}
{fr: celui qui trouve, découvre, apprends, etc.}
{en: the one who finds, discovers, learns, meets, etc.}

ex: nãpoi va nã ndãmusim (va n-adunãm, va nã videm) s-vrure Dumnidzã

§ ndãmusit (ndã-mu-sítŭ) adg ndãmusitã (ndã-mu-sí-tã), ndãmusits (ndã-mu-sítsĭ), ndãmusiti/ndãmusite (ndã-mu-sí-ti) – (unã cu andãmusit)

§ ndãmusiri/ndãmusire (ndã-mu-sí-ri) sf ndãmusiri (ndã-mu-sírĭ) – (unã cu andãmusiri)
ex: ndã-musirea-a noastrã fu cãtrã Sãn-Chetru

§ aspartu (as-pár-tu) adg aspartã (as-pár-tã), aspartsi (as-pár-tsi), asparti/asparte (as-pár-ti) –
1: tsi s-ari faptã cumãts (tsivali; tsi ari cripatã (plãscãnitã, stricatã, zdãngãnitã, etc.); tsi nu mata easti bun;
2: tsi s-ari bitisitã (adunari, numtã, cor, bi-searicã, etc.) sh-lumea ari vgatã (s-ari arãspãnditã, arãitã, scrup-sitã, etc.);
3: (paradz) tsi s-au datã trã lucri acumpãrati (tsi s-au xudipsitã, hãrgiuitã, etc.);
4: (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tsi s-ari surpatã (azvãrnuitã, bãstisitã, prãpãditã, cãtãstrãpsitã, afãnisitã, etc.);
5: (om, pravdã, yeatsã, etc.) tsi fu vãtãmat (tãljat, spãstrit, etc.);
6: (paradz) cu tinjii ma mari (liri) alãxits trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: (lucru bun trã mãcari ca, bunãoarã, lapti, carni, ghelã, etc.) tsi s-ari faptã nibun trã mãcari (s-ari astãljatã, aludzãtã, etc.);
8: (purtarea-a unui om) tsi s-ari alãxitã shi s-ari faptã (di bunã tsi eara) lai (arushinoasã, di purnilji, etc.); palju-om, fatigei, dizmãlat, dizmãlãrat;
9: tsi sh-ari chirutã mintea, tsi ari glãritã;
10: tsi s-ari alãxitã la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.) shi sh-ari chirutã hroma (tsi featsi sufri, ari aushitã, ari vishtidzãtã, ari mãrãnghisitã, etc.)
{ro: spart, stricat, terminat, dispersat, cheltuit, distrus, omorât, schimbat, corupt, înnebunit, ofilit}
{fr: cassé, brisé, dispersé, achevé, dépensé, détruit, tué, échangé, corrompu, toqué, fané}
{en: broken, finished, ended, dispersed, spent, distroyed, killed, exchanged, corrupted, who has lost his mind, faded, withered}
ex: casa-atsea asparta easti armasã di la pãrintsã; gardul eara aspartu (surpat); da di nã moarã aspartã, apãrghisitã; vedz un mãnãstir aspartu (surpat, azvãrnuit); aspartu om ishi (urut, dizmãlat, cu purtari arushinoasã); capra fu aspartã (vãtãmatã, disicatã) di ursã; sh-prit crãpiturã, s-ts-azboairi, aspartã gurã

§ aspardziri/aspardzire (as-pár-dzi-ri) sf aspardziri (as-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi tsiva i cariva; cripari, plãscãniri, stricari, zdãngãniri; arãspãndiri, arãiri, scrupsiri; xudipsiri (paradz), hãrgiuiri (paradz); surpari (casã, gardu), azvãrnuiri (hoarã), bãstisiri, prãpãdiri, cãtãstrãpsiri, afãnisiri; vãtãmari (om), tãljari (om), spãstriri (om); alãxiri (di paradz), astãljari (di lapti), aludzãri (di carni); chireari (di minti), glãriri; aushiri, vishtidzãri (la fatsã), mãrãnghisiri (la fatsã), etc.
{ro: acţiunea de a sparge, de a strica, de a termina, de a dispersa, de a cheltui, de a distruge, de a omorî, de a schimba, de a corupe, de a înnebuni, de a ofili}
{fr: action de casser, de briser, de disperser, d’achever, de dépenser, de détruire, de tuer, d’échanger, de corrompre, de se toquer, de se faner}
{en: action of breaking, of finishing, of ending, of dispersing, of spending, of distroying, of killing, of exchanging, of corrupting, of losing one’s mind, of fading, of withering}
ex: tu-aspardzirea (bitisirea) a beariljei tsi-amintã un ciuciu nveasta noauã, ca un pilister

§ aspãrdzeari/as-pãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) sf aspãrdzeri (as-pãr-dzérĭ – (unã cu aspardziri)

§ aspartã (as-pár-tã) sf fãrã pl – spartã, stricatã, bitisitã (pãzarea), etc.
{ro: spart, spart (de târg)}
{fr: fin, terminaison (d’un marché)}
{en: end, end (of the market)}
ex: tu asparta (ishita) a pãzariljei fudzim acasã

§ aspãrgãciuni/aspãr-gãciune (as-pãr-gã-cĭú-ni) sf aspãrgãciunj (as-pãr-gã-cĭúnjĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi, s-azvãrnueashti tsiva; aspãrgã-mintu, azvãrnuiri, aspãrdzeari, aspardziri, cãtãstrãpsiri, afãnsiri, prãpãdiri, etc.
{ro: distrugere; dezastru}
{fr: action de détruire; désastre}
{en: destruction; disaster}
ex: oaminj faptsã ti arãu shi aspãrgãciuni (aspãrdzeari, cãtãstrãpsiri); itsi aspãrgãciuni s-fãtsea n casã

§ neaspartu (neas-pár-tu) adg neaspartã (neas-pár-tã), neaspartsi (neas-pár-tsi), neasparti/neasparte (neas-pár-ti) –
1: tsi nu easti aspartu; tsi nu s-ari aspartã
{ro: nespart, nestricat, etc.}
{fr: qui n’est pas cassé, qui n’est pas détruit, etc.}
{en: which is not broken, distroyed, etc.}

§ neaspardziri/neaspardzire (neas-pár-dzi-ri) sf neaspardziri (neas-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aspardzi tsiva
{ro: acţiunea de a nu sparge, de a nu strica, etc.}
{fr: action de ne pas casser, de ne pas détruire, etc.}
{en: action of not breaking, of not distroying}

§ neaspãrdzea-ri/neaspãrdzeare (neas-pãr-dzeá-ri) sf neaspãrdzeri (neas-pãr-dzérĭ – (unã cu neaspardziri)

§ neaspartã (neas-pár-tã) sf fãrã pl – tsi nu easti aspartã, nibitisitã (pãzarea), etc.
{ro: nespart, nespart (de târg)}
{fr: qui n’est pas fini}
{en: that has not ended}
ex: tu asparta (ishita) a pãzariljei fudzim acasã

§ neaspãrgã-ciuni/neaspãrgãciune (neas-pãr-gã-cĭú-ni) sf neaspãrgãciunj (neas-pãr-gã-cĭúnjĭ) – (unã cu neaspardziri)

§ aspãrgãturã (as-pãr-gã-tú-rã) sf aspãrgãturi (as-pãr-gã-túrĭ) – loclu iu un lucru easti aspartu (aruptu, tãljat, stricat, frãmtu, etc.); cumatã dit un lucru aspartu
{ro: spargere}
{fr: brisure, rupture, débris}
{en: break, crack, fragment}

§ aspãrgãtor (as-pãr-gã-tór) adg aspãrgãtoari/aspãrgãtoare (as-pãr-gã-tŭá-ri), aspãrgãtori (as-pãr-gã-tórĭ), aspãrgãtoari/aspãrgãtoare (as-pãr-gã-tŭá-ri) – atsel tsi-aspardzi un lucru; atsea cu cari s-aspardzi un lucru
{ro: spărgător}
{fr: briseur, destructeur, corrupteur}
{en: breaker, cracker, destroyer}

§ spargu (spár-gu) (mi) vb III shi II sparshu (spár-shĭu), spãrdzeam (spãr-dzeámŭ), spartã (spár-tã), spardzi-ri/spardzire (spár-dzi-ri) shi spãrdzeari/spãrdzeare (spãr-dzeá-ri) – (unã cu aspargu)
ex: va s-u spardzi

§ spartu (spár-tu) adg spartã (spár-tã), spartsi (spár-tsi), sparti/sparte (spár-ti) – (unã cu aspartu)
ex: canda easti spartã, ashi mãcã

§ spardzi-ri/spardzire (spár-dzi-ri) sf spardziri (spár-dzirĭ) – (unã cu aspardziri)

§ spãrdzeari/spãrdzeare (spãr-dzeá-ri) sf spãr-dzeri (spãr-dzérĭ – (unã cu aspardziri)

§ spãrgãmintu (spãr-gã-mín-tu) sn spãrgãmintu (spãr-gã-mín-turĭ) – (unã cu aspãrgã-ciuni)

§ spãrturã (spãr-tú-rã) sf spãrturi (spãr-túrĭ) – loclu iu s-ari aspartã un lucru
{ro: spărtură}
{fr: brèche}
{en: breach}
ex: tricum pit spãrtura-a murlui

§ apuaspargu (a-pŭas-pár-gu) (mi) vb III shi II apuasparshu (a-pŭas-pár-shĭu), apuaspãrdzeam (a-pŭas-pãr-dzeámŭ), apuaspartã (a-pŭas-pár-tã), apuaspardzi-ri/apuaspardzire (a-pŭas-pár-dzi-ri) shi apuaspãrdzeari/apuas-pãrdzeare (a-pŭas-pãr-dzeá-ri) – lu-aspargu (l-frãngu) lucrul aproapea ntreg
{ro: sparge aproape de tot}
{fr: briser (presque) intégralement}
{en: break (almost) entirely}

§ apuaspartu (a-pŭas-pár-tu) adg apuaspartã (a-pŭas-pár-tã), apuaspartsi (a-pŭas-pár-tsi), apuasparti/apuasparte (a-pŭas-pár-ti) – tsi easti dip aspartu (frãmtu)
{ro: spart aproape de tot}
{fr: brisé (presque) intégralement}
{en: broken (almost) entirely}

§ apuaspardzi-ri/apuaspardzire (a-pŭas-pár-dzi-ri) sf apuaspardziri (a-pŭas-pár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aspardzi (s-frãndzi) aproapea ntreg
{ro: acţiunea de a sparge aproape integral}
{fr: action de briser (presque) intégralement}
{en: action of breaking (almost) entirely}

§ apuaspãrdzeari/apuaspãrdzeare (a-pŭas-pãr-dzeá-ri) sf apuaspãrdzeri (a-pŭas-pãr-dzérĭ – (unã cu apuaspardziri)

2: tsi ari tricutã naparti di tsiva i cariva; tsi ari shcurtatã (calea); nãstricut, artisit, shcurtat, njicshurat, etc.;
3: tsi s-ari nãiritã; tsi-lj pari-arãu di tsi-lj s-ari dzãsã; chicusit, cãrtit, etc.;
4: (lapti, supã, etc.) tsi s-ari aspartã, acãtsatã, etc.
{ro: întâlnit, încrucişat; depăşit, scurtat; supărat, certat; stricat}
{fr: rencontré, entrecroisé; dépassé, passé au delà, raccourci; fâché; gâté, caillé}
{en: met, intersected, crossed; passed beyond, shortened; angry; spoiled, curdled}
ex: tu-astãljati (ncrutsiljati) cãljuri; aflu sotslji astãljats (cãrtits, chicusits); supa eara astãljatã (aspartã)

§ astãljari/astãljare (as-tã-ljĭá-ri) sf astãljeri (as-tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-astalji; andãmusiri, alãhãiri, astãhisiri, stãvrusiri, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari; tritseari di, nãstritseari, stãljari, shcurtari (calea); artisiri, njicshurari; cãrtiri, chicusiri, etc. etc. etc.
{ro: acţiunea de a întâlni, de a încrucişa; de a depăşi, de a scurta; de a supăra, de a se certa; de a strica}
{fr: action de rencontrer, de entrecroiser; de dépasser, de passer au delà, de raccourcir; de se fâcher; de gâter, de cailler}
{en: action of meeting, of intersecting, of crossing; of passing beyond, of shortening; of getting angry; of spoiling, of curdling}
ex: lu-aflai la astãljarea (stãvrusirea) a cãljurlor

§ neastãljat (neas-tã-ljĭátŭ) adg neastãljatã (neas-tã-ljĭá-tã), neastãljats (neas-tã-ljĭátsĭ), neastãljati/neastãljate (neas-tã-ljĭá-ti) – tsi nu easti astãljat
{ro: întâlnit, încrucişat, stricat, etc.}
{fr: qui n’est pas rencontré, entrecroisé, dépassé, caillé, etc.}
{en: who is not met, not intersected, not spoiled, etc.}
ex: calu-aesti neastãljat (nintricut) di vãrnu dit cãrvani

§ neastãljari/neastãljare (neas-tã-ljĭá-ri) sf neastãljeri (neas-tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-astalji
{ro: acţiunea de a nu întâlni, de a nu încrucişa; de a nu se strica, etc.}
{fr: action de ne pas rencontrer, de ne pas entrecroiser; de ne pas dépasser, de ne pas se cailler, etc.}
{en: action of not meeting, of not intersecting, of not spoiling, etc.}

§ astãljiturã (as-tã-lji-tú-rã) sf astãljituri (as-tã-lji-túrĭ) – atsea tsi au atselj tsi s-adunã; andamusi, adunari, ncrutsiljari; chicusiri, etc.
{ro: întâlnire, încrucişare, supărare}
{fr: rencontre, carrefour, entrecroisement}
{en: meeting, intersection, crossing}

§ stalj (stáljĭŭ) vb I stãljai (stã-ljĭáĭ), stãljam (stã-ljĭámŭ), stãljatã (stã-ljĭá-tã), stãljari/stãljare (stã-ljĭá-ri) – (unã cu astalj)
ex: lji stãlje calea (lj-inshi ninti) a featãljei

§ stãljat (stã-ljĭátŭ) adg stãljatã (stã-ljĭá-tã), stãljats (stã-ljĭátsĭ), stãljati/stãljate (stã-ljĭá-ti) – (unã cu astãljat)
ex: avem mash lapti stãljat; pita stãljatã (cu peturli frimintati cu umtu) tsi-u mãcai aseara mi-arisi

§ stãljari/stãljare (stã-ljĭá-ri) sf stãljeri (stã-ljĭérĭ) – (unã cu astãljari)

§ stãljiturã (stã-lji-tú-rã) sf stãljituri (stã-lji-túrĭ) – (unã cu astãljiturã)

{ro: ciocnire}
{fr: collision}
{en: knocking}
ex: featsirã ciocuta; avea faptã ciocuta cu oauãli (agudirã oauãli cap ãn cap); s-fatsim doilji ciocuta (s-ciucutim chelchili, oauãli, etc.)

§ ciucutescu1 (cĭu-cu-tés-cu) (mi) vb IV ciucutii (cĭu-cu-tíĭ), ciucuteam (cĭu-cu-teámŭ), ciucutitã (cĭu-cu-tí-tã), ciucutiri/ciucutire (cĭu-cu-tí-ri) –
1: agudescu (bat) cu cioclu; cicãtescu, agudescu, asun;
2: lu-agudescu un lucru di un altu cu un vrondu tsi s-avdi ghini; cingãrshescu, cingrãshescu, cingrishescu;
3: mi-alumtu (mi ncaci, mi bat, etc.) cu cariva;
4: (inimã, tãmplã, etc.) nj-bati agonja shi cu puteari; bat, cicãnescu;
5: nj-da ciocuti unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj);
6: mi-aflu cu cariva n cali; mi-astalj, mi-andãmusescu, etc.;
(expr:
1: ãnj ciucutescu mintea = ãnj bat caplu, minduescu greu, nj-frimintu mintea;
2: ciucutescu (scafa, pãradzlji, etc.) = beau sh-mãc multu; lj-aspargu pãradzlji pri mãcari sh-beari mash;
3: l-ciucutescu pi cariva = l-bat, lj-dau un shcop)
{ro: ciocni, ciocăni, (se) lovi, ciorovăi, frământa mintea, bea, cheltui, etc.}
{fr: choquer, (se) heurter, frapper; s’ingénier, se mettre martel en tête; battre fortement, palpiter; boire (des boissons spiritueuses), boire et manger}
{en: strike, hit, run into, fight, torment oneself, beat, palpitate, drink (alcoholic beverages), eat and drink}
ex: ciucutea (agudea) pri un tengiri shi dzãtsea; ciucuti (agudi) scafa di cheatrã shi s-frãmsi; lj-ciucutea; s-ciucutea (sã ncãcea, s-alumta) cu Tihea; ciucutea (bati) penurli!; eataganili s-ciucutescu (s-agudescu un cu-alantu); va vã ciucutits (alumtats) cu nãsh; sta ficiorlu shi-sh ciucuteashti mintea
(expr: sh-bati caplu, s-mindueashti multu, sh-frimintã mintea); ciucutits-vã
(expr: frimintats-vã) ghini mintea;
(expr: minduea ahãndos, sh-friminta mintea); sta ficiorlu shi-sh ciucuteashti caplu cari sã ntreabã; sh-ciucutirã sh-frãmsirã mintea tsi s-mãcã; inima lã ciucuteashti (lã bati vãrtos, lã cicãneashti); ciucutirã (cingãrshirã sh-biurã) scafili; multi ori sh-ciucutea vãrtos capitli; ciucuteashti
(expr: mãcã sh-bea) la hani; ciucutii
(expr: mãcai sh-biui) ghini asãndzã; ciucutea
(expr: bea) sh-tats!; ciucuteashti
(expr: bea) doi ucadz di arãchii cati dzuã; lirili li ciucuti
(expr: li asparsi, li mãcã sh-li biu); l-ciucutii
(expr: l-bãtui) ghini ficiorlu

§ ciucutit1 (cĭu-cu-títŭ) adg ciucutitã (cĭu-cu-tí-tã), ciucutits (cĭu-cu-títsĭ), ciucutiti/ciucutite (cĭu-cu-tí-ti) –
1: tsi s-ari aguditã cu cioclu; cicãtit, agudit, asunat;
2: tsi s-ari aguditã (un lucru cu-un altu cu un vrondu tsi s-avdi ghini); cingãrshit, cingrãshit, cingrishit;
3: tsi s-ari alumtatã (ncãceatã, bãtutã, etc.) cu cariva;
4: (inimã, tãmplã, etc.) tsi ari bãtutã agonja shi cu puteari; bãtut, cicãnit;
5: tsi ari datã ciocuti unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj);
6: tsi s-ari aflatã (adunatã, astãljatã) n cali cu cariva
{ro: ciocnit, ciocănit, lovit, ciorovăit, frământat (mintea), băut, cheltuit, etc.}
{fr: choqué, heurté, frappé; battu fortement, palpité; bu (des boissons spiritueuses), ivre, bu et mangé}
{en: striken, hit, runned into, fought, tormented oneself, beaten, palpitated, drunk (alcoholic beverages), drunkard, eaten and drunk}
ex: vinjirã ciucutits (mbitats) di la hani; scafili asunã ciucutiti (cingãrshiti)

§ ciucuti-ri1/ciucutire (cĭu-cu-tí-ri) sf ciucutiri (cĭu-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciucuteashti tsiva; agudiri (cu cioclu); cicãtiri, asunari, cingãrshiri, cingrãshiri, cingrishiri, bãteari, cicãniri, andãmusiri, mbitari, beari sh-mãcari multã; frimintari (mintea); etc.
{ro: acţiunea de a ciocni, de a ciocăni, de a (se) lovi, de a se ciorovăi, de a-şi frământa mintea, de a bea, de a cheltui, etc.; ciocnire, ciocănire, lovire, ciorovăire, etc.}
{fr: action de choquer, de (se) heurter, de frapper; de s’ingénier, de se mettre martel en tête; de battre fortement, de palpiter; de boire (des boissons spiritueuses), de boire et manger}
{en: action of striking, of hitting, of running into, of fighting, of tormenting oneself, of beating, of palpitating, of drinking (alcoholic beverages), of eating and drinking}
ex: s-avdzã nã ciucutiri (ciocut) di cari s-dishtiptarã

§ nciucutescu (ncĭu-cu-tés-cu) (mi) vb IV nciucutii (ncĭu-cu-tíĭ), nciucuteam (ncĭu-cu-teámŭ), nciucutitã (ncĭu-cu-tí-tã), nciucuti-ri/nciucutire (ncĭu-cu-tí-ri) – (unã cu ciucutescu)
ex: cãdzu shi si nciucuti (agudi) di cheatrã; nã nciucutim (n-astãljem, n-andãmusim) tu pãzari, nãs yinea mini njirdzeam cãtrã pãzarea di yiptu

§ nciucutit (ncĭu-cu-títŭ) adg nciucutitã (ncĭu-cu-tí-tã), nciucutits (ncĭu-cu-títsĭ), nciucutiti/nciucutite (ncĭu-cu-tí-ti) – (unã cu ciucutit)

§ nciucutiri/nciucutire (ncĭu-cu-tí-ri) sf nciucutiri (ncĭu-cu-tírĭ) – (unã cu ciucutiri)

§ cicutescu (ci-cu-tés-cu) (mi) vb IV cicutii (ci-cu-tíĭ), cicuteam (ci-cu-teámŭ), cicutitã (ci-cu-tí-tã), cicutiri/cicutire (ci-cu-tí-ri) – (unã cu ciucutescu)

§ cicutit (ci-cu-títŭ) adg cicutitã (ci-cu-tí-tã), cicutits (ci-cu-títsĭ), cicutiti/cicutite (ci-cu-tí-ti) – (unã cu ciucutit)
ex: di ursã cicutit
(expr: mãcat)

§ cicutiri/cicutire (ci-cu-tí-ri) sf cicutiri (ci-cu-tírĭ) – (unã cu ciucutiri)

§ cicãtescu (ci-cã-tés-cu) (mi) vb IV cicãtii (ci-cã-tíĭ), cicãteam (ci-cã-teámŭ), cicãtitã (ci-cã-tí-tã), cicãtiri/cicãtire (ci-cã-tí-ri) – (unã cu ciucutescu1)

§ cicãtit (ci-cã-títŭ) adg cicãtitã (ci-cã-tí-tã), cicãtits (ci-cã-títsĭ), cicãtiti/cicãtite (ci-cã-tí-ti) – (unã cu ciucutit1)

§ cicãtiri/cicãtire (ci-cã-tí-ri) sf cicãtiri (ci-cã-tírĭ) – (unã cu ciucutiri1)

§ ciucutonj (cĭu-cu-tónjĭŭ) adg ciucutoanji/ciucutoanje (cĭu-cu-tŭá-njĭ), ciucutonj (cĭu-cu-tónjĭ), ciucutoanji/ciucutoanje (cĭu-cu-tŭá-njĭ) – un tsi agudeashti cu cioclu;
(expr: ciucutonj = un tsi lu-arãseashti multu s-bea, shi multi ori, bea fãrã aradã, sã mbeatã, s-fatsi dzadã; biutor)
{ro: beţiv}
{fr: ivrogne}
{en: drunkard}
ex: Miha easti ciucutonj
(expr: biutor)

§ cicãnescu1 (ci-cã-nés-cu) (mi) vb IV cicãnii (ci-cã-níĭ), cicãneam (ci-cã-neámŭ), cicãnitã (ci-cã-ní-tã), cicãniri/cicãnire (ci-cã-ní-ri) – aduchescu unã dureari yii, mari; (trã inimã, tãmplã, etc.) bat agonja shi cu puteari; bat, ciucutescu
{ro: avea dureri mari; zvâcni, palpita}
{fr: avoir des grandes douleurs; battre fortement, palpiter}
{en: have sharp pain; throb, beat}
ex: arana-nj cicãneashti (ciucuteashti)

§ cicãnit1 (ci-cã-nítŭ) adg cicãnitã (ci-cã-ní-tã), cicãnits (ci-cã-nítsĭ), cicãniti/cicãnite (ci-cã-ní-ti) – tsi doari multu; tsi ari bãtutã agonja shi vãrtos; bãtut, ciucutit
{ro: zvâcnit}
{fr: battu fortement, palpité}
{en: throbbed, beaten}

§ cicãniri1/cicãnire (ci-cã-ní-ri) sf cicãniri (ci-cã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu aducheashti unã mari dureari, icã inima, tãmpla-lj bati agonja shi cu puteari; bãteari, ciucutiri
{ro: acţiunea de a zvâcni; zvâcnire}
{fr: action de battre fortement, de palpiter}
{en: action of throbbing, of beating}

§ cicnescu1 (cic-nés-cu) (mi) vb IV cicnii (cic-níĭ), cicneam (cic-neámŭ), cicnitã (cic-ní-tã), cicniri/cicnire (cic-ní-ri) – (unã cu cicãnescu1)
ex: nj-cicneashti (doari, nj-ciucuteashti) ciciorlu; nj-cicneashti inima (nj-bati inima vãrtos sh-agonja)

§ cicnit1 (cic-nítŭ) adg cicnitã (cic-ní-tã), cicnits (cic-nítsĭ), cicniti/cicnite (cic-ní-ti) – (unã cu cicãnit1)

§ cicniri1/cicnire (cic-ní-ri) sf cicniri (cic-nírĭ) – (unã cu cicãniri1)

§ ciucãtoari/ciucãtoare (cĭu-cã-tŭá-ri) sf ciucãtori (cĭu-cã-tórĭ) – pulj di pãduri cu unã dintanã sãnãtoasã tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s-aflã sum ea bubulitslji (insectili) cu cari s-hrãneashti; ciucutoari, ciplitoari, carabeu, chetru
{ro: ciocănitoare}
{fr: picvert, (grand) pic (noir)}
{en: woodpecker}
ex: cara ciucãtoarea caftã cu dintana furnits pit coaja-a ponjlor, s-dzãtsi cã mãcã lemnu

§ ciucutoari/ciucutoare (cĭu-cu-tŭá-ri) sf ciucutori (cĭu-cu-tórĭ) – (unã cu ciucãtoari)

§ ciplitoari/ciplitoare (ci-pli-tŭá-ri) sf ciplitori (ci-pli-tórĭ) shi ciplitoari/ciplitoare (ci-pli-tŭá-ri) – (unã cu ciucãtoari)
ex: peagalea voi s-nji murmurats, mushati ciplitoari

§ cioca! (cĭó-ca) inter – zbor tsi undzeashti cu vrondul tsi s-avdi cãndu doauã yilii s-ciucutescu (trã sãnãtatea-a unui); zbor tsi va s-dzãcã: “s-bãnedz”, “sãnãtati”, “banã lungã”, etc.; toca!, cioc!, ceac, ciuc!, viva!
{ro: cioc!}
{fr: mot prononcé par quelqu’un de ceux qui boivent et qui choquent leurs verres; choc de verre}
{en: imitating the noise made by two touching glasses}
ex: nãinti s-bea, tuts featsirã cioca! (ciucutirã yiliili)

§ toca! (tó-ca) inter – (unã cu cioca!)
ex: featsim toca! (ciucutim yiliili); toca! (sãnãtati, s-bãnedz) dascale!

ex: bunlu-aestu va-lj lu aibã trã cunushteari (pricunushteari, ifhãrãstisiri) pãnã s-bãneadzã

§ nicunuscut (ni-cu-nus-cútŭ) adg nicunuscutã (ni-cu-nus-cú-tã), nicunuscuts (ni-cu-nus-cútsĭ), nicunuscuti/nicunuscute (ni-cu-nus-cú-ti) – (om i lucru) tsi nu easti cunuscut
{ro: necunoscut}
{fr: inconnu}
{en: unknown}
ex: cuscrimi nicunuscutã (tsi nu u cunushtem, tsi nu easti cunuscutã); s-u da feata vrutã njadzãnoptsã, la nividzut, nicunuscut di vãrnoarã

§ nicunoashtiri/nicunoashtire (ni-cu-nŭásh-ti-ri) sf nicunoashtiri (ni-cu-nŭásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu cunoshti pri cariva
{ro: acţiunea de a nu cunoaşte; necunoaştere}
{fr: action de ne pas connaître}
{en: action of not knowning}

§ nicunushteari/nicunushteare (nicu-nush-teá-ri) sf nicunushteri (nicu-nush-térĭ) – (unã cu nicunoashtiri)

§ cunuscutor (cu-nus-cu-tórŭ) adg cunuscutoari/cunuscutoare (cu-nus-cu-tŭá-ri), cunuscutori (cu-nus-cu-tórĭ), cunuscutoari/cu-nuscutoare (cu-nus-cu-tŭá-ri) – (atsel) tsi cunoashti ghini un lucru; (atsel) tsi ari unã cunushteari ma bunã di multsã altsã; cunãscãtor, shtiutor, pricunuscutor
{ro: cunoscător}
{fr: connaisseur}
{en: knowledgeable}
ex: va s-hibã atsel, vãrtos cunuscutor, la atsel tsi-aveaglji poarta

§ cunuscãtor (cu-nus-cã-tórŭ) adg cunuscãtoari/cunuscãtoare (cu-nus-cã-tŭá-ri), cunus-cãtori (cu-nus-cã-tórĭ), cunuscãtoari/cunuscãtoare (cu-nus-cã-tŭá-ri) – (unã cu cunuscutor)

§ cunãscãtor (cu-nãs-cã-tórŭ) adg cunãscãtoari/cunãscãtoare (cu-nãs-cã-tŭá-ri), cunãscãtori (cu-nãs-cã-tórĭ), cunãscãtoari/cunãscãtoare (cu-nãs-cã-tŭá-ri) – (unã cu cunuscutor)

§ cunushmai/cunushmae (cu-nush-má-i) sf cunushmãi (cu-nush-mắĭ) – un tsi easti cunuscut cu cariva (cã s-ari adunatã i astãljatã cu el); cunushtearea bunã tsi u ari cariva trã un lucru; cunuscut
{ro: cunoştinţă}
{fr: connaissance}
{en: knowledge, acquaintance}
ex: feci cunushmai (mi cunuscui) cu nãs nicã di-antsãrtsu; avem bunã cunushmai (bunã cunoashtiri; him ghini cunuscuts un cu-alantu); mini-lj ded cunushmai (lj-dzãsh cã-l cunoscu), el nu mi cunuscu; feci cunushmai (mi cunuscui) cu multsã misirladz

§ paracunoscu (paracu-nós-cu) (mi) vb III shi II paracunuscui (pá-ra-cu-nus-cúĭ), paracunush-team (pá-ra-cu-nush-teámŭ), paracunuscutã (pá-ra-cu-nus-cú-tã), paracunoashtiri/paracunoashtire (pá-ra-cu-nŭásh-ti-ri) shi para-cunushteari/paracunushteare (pá-ra-cu-nush-teá-ri) – cunoscu ma multu dicãt lipseashti; l-cunoscu un lucru farsi (safi, ghini)
{ro: cunoaşte prea mult (bine); cunoaşte perfect}
{fr: connaître trop, connaître parfaitement}
{en: know too much; know perfectly}
ex: nu mi paracunuscu (nu mi cunuscu ghini)

§ paracunuscut (pá-ra-cu-nus-cútŭ) adg paracunuscutã (pá-ra-cu-nus-cú-tã), para-cunuscuts (pá-ra-cu-nus-cútsĭ), paracunuscuti/paracunuscute (pá-ra-cu-nus-cú-ti) – tsi easti cunuscut ma multu dicãt lipseashti; tsi easti cunuscut multu ghini (farsi, safi)
{ro: cunoscut prea mult (bine); cunoscut perfect}
{fr: connu trop, connu parfaitement}
{en: known too much; known perfectly}

§ paracunoashtiri/para-cunoashtire (pá-ra-cu-nŭásh-ti-ri) sf paracunoashtiri (pá-ra-cu-nŭásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) easti paracu-nuscut
{ro: acţiunea de a cunoaşte prea mult (bine); de a cunoaşte perfect}
{fr: action de connaître trop, de connaître parfaitement}
{en: action of knowing too much; of knowing perfectly}

§ paracunushteari/paracunushteare (pá-ra-cu-nush-teá-ri) sf paracunushteri (pá-ra-cu-nush-térĭ) – (unã cu paracunoashtiri)

§ pricunoscu (pri-cu-nós-cu) (mi) vb III shi II pricunuscui (pri-cu-nus-cúĭ), pricunushteam (pri-cu-nush-teámŭ), pricunuscutã (pri-cu-nus-cú-tã), pricunoashtiri/pri-cunoashtire (pri-cu-nŭásh-ti-ri) shi pricunushteari/pricunushteare (pri-cu-nush-teá-ri) –
1: lj-aspun ihãristisirea tsi u am trã bunlu tsi nj-ari faptã; u spun dishcljis (cu ifhãristisiri, sh-ta s-u shtibã tuts) faptul cã cariva ari adratã un lucru tr-alãvdari; u cunoscu cã s-ari faptã dealihea; cunoscu
2: u spun (u pistipsescu) cã un lucru easti dealihea; nj-aduc aminti cã un lucru s-ari faptã ma ninti, cã un om lu-am adunatã ma ninti, etc.; l-cunoscu di nãinti (un lucru i pri cariva)
{ro: recunoaşte, cunoaşte dinainte}
{fr: reconnaître; connaître d’avant}
{en: show gratitude; be grateful; know from before}
ex: pricunuscurã (u cunoscu, u pistipsescu cã easti dealihea) putearea dumnidzãeascã; atumtsea s-pricunushtea (s-cunushtea, si shtia) cã unã muljari bãna ghini cu sotslu-a ljei; cumu-l vidzui, l-pricunuscui (aduchii cã lu-aveam cunuscutã ma ninti)

§ pricunuscut (pri-cu-nus-cútŭ) adg pricunuscutã (pri-cu-nus-cú-tã), pricunuscuts (pri-cu-nus-cútsĭ), pricunuscuti/pri-cunuscute (pri-cu-nus-cú-ti) –
1: (ifhãrãstisirea, cunushtearea) tsi easti spusã trã buneatsa tsi s-ari faptã;
2: tsi easti shtiut (cunuscut) di nãinti
{ro: recunoscut, cunoscut dinainte}
{fr: reconnu; connu d’avant}
{en: shown gratitude; been grateful; known from before}

§ pricunoashtiri/pricunoashtire (pri-cu-nŭásh-ti-ri) sf pricunoashtiri (pri-cu-nŭásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pricu-noashti un lucru; pricunushteari, cunoashtiri, cunushteari
{ro: acţiunea de a recunoaşte}
{fr: action de reconnaître; de connaître d’avant}
{en: action of showing gratitude; of being grateful; of knowing from before}

§ pricunushteari/pricunushteare (pri-cu-nush-teá-ri) sf pricunushteri (pri-cu-nush-térĭ) – (unã cu pri-cunoashtiri)