ex: cur pi cheatrã, cap di cur, dzatsi strãngu, dauã plãngu (angucitoari: omlu tsi muldzi capra); shidea n cur-shu (ncurshi, pi curlu-a lui) ningã sobã; curlu-i ma mari shi di amirã; curlu scoalã sh-amirãlu di mpadi; bati-l la cur, sã-lj yinã mintea la cap; pri lucru nu-lj si-ashtirnea curlu
(expr: nu shi sta pri lucru, nu s-tsãnea di lucru sh-lu-alãsa); nu-lj si-ashtirnea curlu
(expr: nu cilistisea) pi tehni; albu ca curlu di i (lai ca fundul ali i); cur di cãzani (fig: fundul a cãzaniljei); curlu eara di tiniche; tãljai faglu di la cur (fig: di la partea dip di nghios); suflu prit curlu-a trumbetãljei; cingãrshim oauã aroshi cur cu cur (fig: partea di nghios, ma umflatã); s-deadi cap cu cur (featsi unã culutumbã) sh-amintã; tini nu shtii tsi-i zorea cã nu shidzush cu curlu tu neauã
(expr: u-avush bana lishoarã pãnã tora); sh-lã draclu curlu cu nãs
(expr: ari moartã); astãndzã ti sculash cu curlu nsus
(expr: nu ti sculash cu bunili); curlu-ts trã lapti nihertu easti!
(expr: nu va pots s-tsãnj! s-aravdzã!); gioni di giuneapini, curlu-ts ca di peapini
(expr: ti-alavdzã mash cã eshti gioni ma nu fats tsiva); curlu-ts seaminã arov
(expr: treamburi di fricã); nu-ts tsãni curlu
(expr: nu cutedz, tsã easti fricã) s-ti duts tu pãduri; s-dutsi ca curlu tsi beasi
(expr: zburashti multi glãrini, dzãtsi mash papardeli)

§ ncurshi (ncúr-shi) adv – (shadi, sta) n cur-shu, pi curlu-a lui
{ro: (a sta) aşezat, pe curul lui}
{fr: assis, posé}
{en: sitting}

§ cureci (cu-récĭŭ) sn cureci/curece (cu-ré-ci) – cur njic (tu zborlu a njitslor)
{ro: curişor}
{fr: petit cul}
{en: small arse}
ex: si-lj mãts curecilu

§ ncurshi (ncúr-shi) adv – (shadi, sta) n cur-shu, pi curlu-a lui
{ro: (a sta) aşezat, pe curul lui}
{fr: assis, posé}
{en: sitting}
ex: shedz pi cur-tsã (stai pi curlu-a tãu, stai isih sh-nu fã tsiva)

33: nj-ljau cãshtiga; nj-ljau curatili = nj-cher nãdia, umutea;
34: lj-ljau cu bunlu (arãulu) = caftu s-lu cãndãrsescu cu zboarã buni (arali);
35: lj-ljau sum aumbra-a mea = lu-apãnghisescu (?), lu-apãr (lu-afirescu) di dushmanj;
36: lj-ljau ca di diparti = nu-lj dzãc un lucru pri fatsã, diunãoarã, ma caftu s-lj-aduc ca pri deavãrliga unã hãbari arauã;
37: lj-u ljau ninti = mi duc nãintea-a lui, lu-astrec;
38: ljau anyii = aduchescu lishor sh-agonja;
39: mi ljau dupã = mi duc dupã;
40: ljau pri mini; ljau trã nãinti = escu ma ghini (cu sãnãtatea), mi mprustedz, nsãnedz, sãnãtushedz, mi ngrash;
41: nj-u ljau pri mini = adixescu s-lu fac mini lucrul;
42: nj-u ljau pri el = ãlj fac besã, am ncreadiri la el;
43: sã-nj lja sh-a njia lupata apã = si-nj s-alãxea lucrili tri ma ghini shi sã-nj njargã lucrili-ambar;
44: ljau loc multu = mi ndipãrtedz multu
{ro: lua; primi; începe; etc.}
{fr: prendre; recevoir; commencer; etc.}
{en: take; receive; start; etc.}
ex: sh-lo mirazea di la pãrintsã; lja-ts cãrãndiili sh-fudz di-aoa; lu-avea loatã (acãtsatã shi faptã) furlji sclav; s-nji loare lupata apã
(expr: s-alãxeare lucrili shi s-nji neagã-ambar); lo Budash (apruche, adixi, lj-vinj-al Budash) nã carti laie; aidi featã s-nã lom
(expr: s-nã ncurunãm); loai
(expr: mi nsurai cu unã) muljari di Bituli; hoara-a noastrã u loash tini
(expr: u bãgash tu mãnã, u cãlcash tini); tuti exudili sh-li lo pri el
(expr: sh-lo sartsina s-li plãteascã el exudili); loarã (nchisirã, acãtsarã) tuti ca s-afeatã; lja nyii
(expr: aducheashti lishor, agonja); s-lom di ureaclji
(expr: s-ascultãm); ni preftsãlj nu lja di ureclji
(expr: nu-aduchescu); doilji frats gupishanj lja di ureclji
(expr: achicãsescu) cum sta luguria; yinits tra s-lom di ureclji
(expr: s-ascultãm); crishtinj! s-loats di ureclji!
(expr: s-ascultats!); nu-sh loa di ureclji
(expr: nu-asculta, nu s-aduchea) un cu-alantu; lj-loa ocljul la tuti
(expr: aduchea, achicãsea); niscãntsã loarã (nchisirã, apucarã tri) Codurli; poarca lo (nchisi cãtrã, apucã) pãdurea; s-loarã di (nchisirã, acãtsarã s-ducã la) munti armãnjlji; s-loarã di giug (apucarã s-alinã ndzeanã); sculats-vã cã va nã lja
(expr: n-acatsã durnjindalui) dzua; cãtrã iu lja pãni?
(expr: cãtrã iu sh-amintã bana, cãtrã iu bãneadzã, psunsescu pãni sh-alti lucri tri mãcari); shtii cãtrã iu lja pãni
(expr: iu bãneadzã) atsel cãni di Barbã-Cot?; alasã caljlji s-lja anasã
(expr: s-dizvurseascã); ishirã s-lja vimtu
(expr: s-adilji vimtu curat, s-avreadzã); nu lja pri elj
(expr: nu mprusteadzã, nu easti ma ghini cu sãnãtatea, nu si ngrashi); lo trã nãinti, lo pri nãs; sh-u loarã pri nãsh
(expr: lã dãdea besã a lor); shi-l lo
(expr: sh-lu-agudi, l-pligui) trãsh tu injoarã; a hoarãljei ãlj deadirã foc shi pãdurea lo foc
(expr: s-apreasi); tufechea nu lo foc
(expr: nu s-discãrcã); lu-avea loatã di oclju
(expr: l-diuclje); ti ljai
(expr: dãmluseshti) di mãnã i di cicior; loari di lunã
(expr: agudiri di chicutã, di dãmblã); s-loarã di per
(expr: si nciuparã, si ncãcearã) trã tsiva dip; sh-au loatã perlu di-aoa
(expr: fudzirã, li cãrtsãnirã di-aoa); sh-lo ocljilj di-aclo
(expr: fudzi); lo-lj tatã-su tsi li-ari
(expr: s-lu lja neclu, draclu); lã lom torlu
(expr: fãtsem ca elj, nã dutsem dupã urma tsi u-alãsarã); va-lj lja n cicioari
(expr: va s-ducã dupã el); oili s-loarã di lapti
(expr: astrãchirã, astãmãtsirã s-da lapti); lji si loarã ocljilj
(expr: lj-acãtsarã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsi); s-lo (dusi, fudzi) dupã caprã; s-mi loari trã nveastã
(expr: si nsurari cu mini); oili ahurhirã s-lja plailu
(expr: s-ducã pri plai); u lo seatea
(expr: u-acãtsã, ãlj si featsi seati); s-lja xeanili
(expr: s-fugã tu xeani); cãt loa
(expr: cum acãtsa, cãt eara) s-easã; lo pulitiili (dusi pri pulitii) unã cãti unã; nica nu-avea loatã (nchisitã) ghini cãnticlu; sh-loarã ahãntã vreari
(expr: s-vrea ahãntu multu); lutsea, di-ts loa ocljilj
(expr: di ti urghea); tradzi apala shi-lj lja
(expr: si-lj talji) caplu; sh-loarã perlu
(expr: fudzirã) di-aclo; veadi aclo lãludz njilji, s-tsã si lja mintea
(expr: s-glãreshti di minti); loarã di hãbari
(expr: nvitsarã, aflarã) iu lja pãni
(expr: bãneadzã) amirãlu; ahurhirã s-lja plailu (si s-ducã pri plai) nsus tu muntsã; nu mi loats pri gushi
(expr: s-nu mi stuhinats, s-nu-nj fãtsets bana amarã, s-nu mi vãtãmats); va-nj ljai fumealja pri zvercã
(expr: va-nj fãtsets fumealja s-tragã multi cripãri); sh-lo mintea la cicioari
(expr: vdzi cãtrã iu-lj videa ocljilj) sh-lj-u deadi nãpoi ãnsus; s-nã lom ocljilj
(expr: s-fudzim) di-aoatsi; bitisi polimlu shi-sh lo ocljilj nãpoi
(expr: fudzi nãpoi) ãnsus tu xeani; si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi, li cãrtsãni Mara); lja-ts curatili
(expr: s-nu-ai vãrã nãdii) sh-tini gione; di multu sh-loarã curatili
(expr: di multu sh-chirurã umutea tsi u-avea) tra s-veadã lumea; nã lom cãshtigã
(expr: chirum umutea) sh-di la voi; sh-loarã cãshtiga
(expr: chirurã nãdia) sh-nu ma scriarã

§ loat (lŭátŭ) adg loatã (lŭá-tã), loats (lŭátsĭ), loati/loate (lŭá-ti) –
1: (lucru) tsi easti acãtsat tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-ul da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag altu iuva icã s-lu dau la cariva);
2: (lucru) tsi-lj s-ari datã i pitricutã di cariva shi easti aprucheat; aprucheat, adixit, dixit, etc.;
3: tsi easti acãtsat tra s-facã tsiva, ahiursit, nchisit, apucat, etc.;
(expr:
1: loat di vimtu = glar di minti;
2: loat di lunã = tsi-l lja cu arcoari, tsi ari diarei, tsi-l talji cufoarea; etc., etc.)
{ro: luat; primit; început; etc.}
{fr: pris; reçu; commencé; etc.}
{en: taken; received; started; etc.}
ex: fu loat di furi; u vidzu loatã
(expr: traptã, slabã) la fatsã; suntu loats
(expr: ncrunats) di estan; eara loat di vimtu
(expr: glar di minti); alea, loatã di vimtu
(expr: glarã); loat
(expr: dãmlusit) di mãnj shi di cicioari

§ loari/loare (lŭá-ri) sf lori (lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lja tsiva; loatã, aprucheari, adixiri, dixiri, acãtsari, ahiursiri, nchisiri, apucari, etc.
{ro: acţiunea de a lua; de a primi; de a începe; etc.; luare; primire; începere, etc.}
{fr: action de prendre; de recevoir; de commencer; etc.}
{en: action of taking; of receiving; of starting; etc.}
ex: dupã isapi, nãsh isha trã dari, nu trã loari; streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; ndreptu ai, ma nu-ai trã loari (dixiri) tsiva; loarea-aestã di doi cusurinj
(expr: ncrunari di cusurinj) nu easti cu ncherdu; cu loarea
(expr: ncrunarea) a noastrã; di loari afoarã
(expr: dãmlusiri)

§ paraljau (pá-ra-ljĭáŭ) (mi) vb I paraloai (pá-ra-lŭáĭ), paraloam (pá-ra-lŭámŭ), paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) –
1: ljau ma multu dicãt lipseashti (easti-ananghi, easti ghini);
2: aurlu pri cariva; vãryescu, ncaci, cãtigursescu,
3: mi-arãd, fac alatusi; alãtipsescu, alutusescu, stipsescu, ftisescu
{ro: lua prea mult; certa; se înşela; greşi}
{fr: trop prendre; reprimender, gronder, traiter rudement, rabrouer; se tromper, fauter}
{en: take too much; reprimand, scold, treat hard; err, make a mistake}
ex: nj-easti fricã s-nu mi paraljai (s-nu mi ncaci, aurli, cãtigurseshti); nu paralja (nu lj-aurlã) cãnjlji; mi paraloai (stipsii, feci unã alatusi)

§ paraloat (pá-ra-lŭátŭ) adg paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloats (pá-ra-lŭátsĭ), paraloati/paraloate (pá-ra-lŭá-ti) – tsi easti multu loat; tsi s-ari loatã multu; tsi easti aurlat (ncãceat, cãtigursit, etc.); tsi s-ari arãsã; tsi ari stipsitã (ftisitã, etc.); aurlat, vãryit, ncãceat, cãtigursit,
3: arãs, alãtipsit, alutusit, stipsit, ftisit
{ro: luat prea mult; certat; înşelat; greşit}
{fr: trop pris; reprimendé, grondé, traité rudement, rabroué; trompé, fauter}
{en: taken too much; reprimanded, scolded, treated hard; erred, made a mistake}

§ paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) sf paralori (pá-ra-lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-paralja
{ro: acţiunea de a lua prea mult; de a certa; de a se înşela; de a greşi}
{fr: action de trop prendre; de reprimender, de gronder, de traiter rudement, de rabrouer; de se tromper, de fauter}
{en: action of taking too much; ofreprimanding, of scolding, of treating hard; of erring, of making a mistake}

§ loatã (lŭá-tã) sf fãrã pl – (unã cu loari)
ex: unã loatã (loari) tsi-lj featsi shi-lj dzãsi

§ lundalui (lún-da-luĭ) partitsiplu prizentu (girundziul) di la verbul ljau – lunda
{ro: luând, primind, íncepând, etc.}
{fr: en prenant, en recevant, en commençant, etc.}
{en: taking, receiving, starting, etc.}

§ lunda (lún-da) – (unã cu lundalui)
ex: lunda-sh
(expr: dãnda-sh) mãna cu aushlu, ãlj dzãsi

28: escu cu mãnjli ligati = easti tsiva tsi mi ncheadicã di nu-nj easti tu puteari s-lu fac un lucru;
29: lj-talj mãnjli; ãl leg di mãnj sh-di cicioari = cu-atseali tsi pot s-lj-adar, ãl fac pri cariva s-nu poatã s-facã un lucru tsi altã soi va putea s-lu facã lishor;
30: nj-treamburã mãna (cãndu dau tsiva) = hiu scljinciu;
31: pri-atsea mãnã mi bag; mi culcu pri mãna-atsea ndreapta = stau isih; pistipsescu cã lucrili va s-njargã-ambar; nu mi-aspar, tuti va-nj easã ghini [zbor dzãs tr-arãdeari, multi ori, cãndu lucrili nu par s-njargã-ambar];
32: nu nã dãm mãna = him cãrtits, ncãceats, nu nã zburãm un cu-alantu;
33: ljau cu-unã mãnã sh-dau cu-alantã (cu doauã) = hiu multu spatal; cum amintu un pãrã, nu-l bag di-unã parti ma lu-aspargu dinãcali;
34: di la mãnã pãn la gurã = multu-agonja, diunãoarã, unãshunã, trã shcurtu chiro;
35: di mãnã-mãnã = tsi treatsi di la om la om, dit unã mãnã tu altã;
36: bag mãna pi aranã = (i) shtiu trã tsi easti zborlu; (ii) bag mãna aclo iu doari);
37: dau cu dauãli mãni; dau cu mãnã mplinã = escu multu cuvãrdã; dau multu, cu multã vreari, cu tutã inima; dau cu artirsiri, cu biricheti;
38: scol mãna pri cariva = lj-adau unã pliscutã, dau pri cariva, lu-agudescu, l-bat;
39: lj-bash mãna sh-di-unã parti sh-di-alantã = lj-fac tut tsi-nj caftã, lu-ascultu, lj-mi ncljin;
40: s-priimnã cu cumbuloyea tu mãnã; s-priimnã cu mãnjli dinãpoi = dutsi banã di om avut;
41: di prota mãnã; di mãna ntãnja = di ma aleptsãlj, di ma bunjlji, ma mãrlji, ma mushatslji, etc.;
42: am mãna streasã = hiu scljinciu, nu mi-arãseashti s-aspargu paradzlji amintats;
43: am mãnã-aspartã, mãnã spatalã = hiu spatal, sac aruptu, tsi spãtãljusescu paradzlji trã chirãturi; tsi aspargu pãradz multsã fãrã s-minduescu ma s-ahãrzeascã aspãrdzearea-a lor;
44: am mãna shcurtã = nu hiu putut, nu pot s-fac multi;
45: am mãna lungã = (i) escu cuvãrdã, filotim, mi-arãseashti s-agiut lumea; (ii) escu multu gioni, pot s-fac multi; (iii) hiu fur;
46: am mãna teasã = (i) ashteptu sã-nj si da tsiva, nu mi-arãseashti s-dau, mash tra s-ljau, hiu scljinciu; (ii) escu cuvãrdã, filotim, mi-arãseashti s-agiut lumea;
47: am mãna largã (teasã, lungã) = escu cuvãrdã, filotim, mi-arãseashti s-agiut lumea;
48: hiu mãnã largã, sãlghitã = hiu cuvãrdã, mi-arãseashti s-u-agiut lumea, s-lã fac doarã;
49: am mãna bunã, mãna mbarã = lucrili tsi li fac es tuti ghini, neg tuti-ambar;
50: (cad pri, ded di, hiu tu) mãnj buni = (cad pri, ded di, hiu cu cariva) tsi easti acshu s-mi-agiutã, s-mi mutreascã ghini, s-mi-afireascã di piriclju, etc.;
51: am mãna-arauã, slabã = lucrili tsi li fac nu es ghini, nu neg ambar;
52: hiu mãnã mutatã = totna hiu etim s-mi ncaci, s-fac cãvgadz, s-mi bat;
53: am mãna seacã; nj-seacã mãna; nj-agudeashti mãna = nj-acatsã mãna la furari, fur multu, tut tsi ved i mi-arãseashti;
54: lj-easti mãna ndreaptã = easti atsel tsi lu-agiutã ma multu, tsi easti lipsit;
55: mãna-astãnga, mãna-a curlui = mãna nu nj-easti bunã trã tsiva, nu easti ca-atsea ndreapta;
56: am mãna lishoarã = fac lucrili lishor sh-cu chischineatsã;
57: yin (fug, mi duc) cu mãna goalã = yin (fug, mi duc) fãrã s-aduc (s-ljau) tsiva;
58: am mãnjli tãljati; nj-si tãljarã mãnjli = nu-am atseali tsi-nj lipsescu tra s-fac un lucru;
59: acats foclu cu mãna = mi-ameastic tu-un lucru piricljos, intru tu mari piriclju)
{ro: mână}
{fr: main}
{en: hand}
ex: mãna ari tsintsi dzeadziti; lj-dutsea calu di mãnã; mãna ndreaptã s-nj-alãsats; s-ti ved cu mãnjli sumsoarã; cãt, cãt trapsi nã mãnã di (mãnatã di, putsãnã) tsearã; nã tãlje mãnjli
(expr: nã featsi di nu mata putem s-adrãm tsiva); avuts di prota mãnã
(expr: di nai ma avutslji); s-dusi s-lja mãna
(expr: izinea, volja) a amirãlui; lj-dau mãnã di agiutor
(expr: s-lu-agiut niheamã); arucã-lj nã mãnã di earbã
(expr: niheamã, unã mnatã di earbã); lj-gioacã mãna la tuti
(expr: lj-lja ocljul la tuti, easti chischin sh-li fatsi tuti lucrili ghini sh-lishor); nj-acatsã mãna la tuti
(expr: hiu mastur tu tuti lucrili tsi fac); easti mãnã-aspartã
(expr: spatal, sac aruptu); greashti tu mãnã
(expr: greashti cãndu hiu acãtsat tra s-mi-arãdã); lj-da di mãnã
(expr: poati); nj-da di mãnã
(expr: mi-arãseashti, nji sã ndreadzi huzmetea), ma-i ashitsi; lj-bãgã mãnã lãngoarea
(expr: lu-azvimsi lãngoarea, lj-u putu); l-tricu pri sun mãnã
(expr: lu-azvimsi, l-cãtãfronisi, lj-freadzi nãrli); cari u dãdea di mãnã?
(expr: nu-lj dãdeam nitsiunã simasii); nu-nj da di mãnã ahãntu
(expr: nu para mi-arãseashti sh-ahãntu; nu-nj si ndreadzi lucrulu); di ducã, mãnã nu trapsi
(expr: trã dutseari, tut du-si, nu s-alãsã); io trag mãnã di nãs
(expr: mi-alas di el, nu-l voi); mi scoasi nã mãnã
(expr: ishii nafoarã, mi cãcai unãoarã), mi scoasi trei mãnj
(expr: ishii nafoarã, mi cãcai trei ori); tsã da di mãnã s-fãtsem trampã
(expr: ti-arãseashti, vrei, tsã si ndreadzi huzmetea); s-nu bagã mãna di ea
(expr: s-nu da di ea, s-nu u-ahuleascã, s-nu u cãrteascã); nu putu si-lj bagã mãnã
(expr: s-lu-azvingã, s-lj-u poatã); nu va-nj ti bãgarim tu mãnã
(expr: nu va-nj ti-acãtsam); s-bagã vãr tu mãnã
(expr: s-acatsã vãr); s-bagã mãna pri fur
(expr: s-lu-acatsã furlu); s-bagã Dumnidzãlu mãna pri nãsã
(expr: s-aibã Dumnidzã cãshtiga-a ljei); nu bãga mãna pute pi lucru
(expr: nu lucra pute); nu s-toarnã cu mãna goalã acasã
(expr: adutsi tsiva, unã doarã, cãti ori s-toarnã acasã); mash di piscar s-tragã mãnã
(expr: mash piscar s-nu s-facã); tradzi mãna di
(expr: alasã-u) ipotisea-aestã; vã am tu mãnã
(expr: am i shtiu tsiva slab, arã trã voi, di pot s-vã ipuhriusescu s-fãtsets tsi voi mini); deadi Dumnidzã cu doauãli expr: deadi multu); amirãrilja-a lor cãdzu tu alti mãnj
(expr: u loarã altsã domnji tsi va u urseascã); nu-i tu mãna-a noastrã
(expr: nu-i tu putearea-a noastrã; nu tsãni di noi); him cu mãnjli ligati
(expr: nu putem, nu nã easti tu puteari); nu shidea cu mãnjli n gepi
(expr: nu shidea ta s-nu facã tsiva); cu mãnjli n gepi nu s-bitiseashti lucrul; pot s-mi culcu pri mãna-atsea ndreapta
(expr: pot sã stau isih); ãl lo si-lj hibã mãna ndreaptã
(expr: s-hibã-atsel tsi va lu-agiutã multu); di doi anj nu-sh da mãna (suntu ncãceats); cu mãna-lj lo lãngoarea
(expr: nu shtiu tsi featsi ma-l featsi si s-aducheascã ghini, l-vindicã); sh-nuca sh-cheatra tu mãna-a lui easti; streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; pri-iu treatsi arbineslu, lj-seacã mãna
(expr: furã); cari-sh bagã mãna tu njari, dzeaditlu va sh-alingã; cari acatsã foclu cu mãna, s-ardi; di la mãnã pãn la gurã
(expr: ti putsãn chiro), multi-ts yin niscãnti ori; agãrshashti di la mãnã pãnã la gurã
(expr: unãshunã); lj-treamburã mãna cãndu da pindara
(expr: nu para-lj si da; easti multu scljinciu); cari scoalã mãna (lu-agudeashti, da) pi pãrinti, ãlj seacã; tsi easti tu mãnã, nu easti minciunã; cum ti scarchinj cu-a ta mãnã, nu ti scarchinã vãrnã; mãna aspealã soatsa shi dauãli aspealã fatsa; s-lu fac si-nj bashi mãna, shi di-unã parti shi di-alantã
(expr: s-lu fac si-nj si ncljinã, s-mi-ascultã); cu-unã mãnã ti apãrã, sh-cu-alantã ti deapirã; cu-unã mãnã da, cu-alantã (cu doauã) lja; iu suntu multi mãnj, lucurlu custã

§ mãnshotã (mãn-shĭó-tã) sf mãnshoti/mãnshote (mãn-shĭó-ti) – numã tsi s-da a mãniljei cãndu dada zburashti cu-un njic; mãnã njicã; mãnu-shotã, mãnuciotã, ciotã, mãnushcã, mãjotã, mãshotã, mãshitsã
{ro: mânuţă}
{fr: petite main}
{en: little hand}
ex: ficiorlu s-aspindzurã cu dauãli mãnshoti

§ mãnushotã (mã-nu-shĭó-tã) sf mãnusho-ti/mãnushote (mã-nu-shĭó-ti) – (unã cu mãnshotã)

§ mãnu-ciotã (mã-nu-cĭó-tã) sf mãnucioti/mãnuciote (mã-nu-cĭó-ti) – (unã cu mãnshotã)

§ ciotã (cĭó-tã) sf cioti/ciote (cĭó-ti) – (unã cu mãnshotã)

§ mãnushcã (mã-nush-cã) sf mãnushci (mã-nush-ci) shi mãnushti/mãnushte (mã-nush-ti) – (unã cu mãn-shotã)

§ mãshotã (mã-shĭó-tã) sf mãshoti/mãshote (mã-shĭó-ti) – (unã cu mãnshotã)

§ mãjotã (mã-jĭó-tã) sf mãjoti/mãjote (mã-jĭó-ti) – (unã cu mãnshotã)

§ mãshitsã (mã-shí-tsã) sf mãshitsã (mã-shí-tsã) – (unã cu mãnshotã)
ex: adãratã cu mãshitsãli a ljei; a curi mãshitsã strãndzi el?; s-tsã cadã mãshitsãli!

§ mãnicã (mắ-ni-cã) sf mãnits (mắ-nitsĭ) – partea dit un stranj (cãmeashi, paltu, arochi, etc.) tsi acoapirã bratslu-a omlui (unã parti mash, i ntreg); (fig:
1: mãnicã = soea di lumi dit cari s-tradzi i cu cari bãneadzã cariva; scara (nãltsãmea) tu cari s-aflã omlu (fumealja) tu lumi, fatsã di altsã; ugeachi, poartã; expr:
2: nu-l fac mãnicã di tãmbari = nu-l saidisescu, nu-l sãldisescu, nu lu-ancunj, nu dau simasii la pãrearea-a lui; nu-l dau di mãnear;
3: l-bag tu mãnica di la tãmbari = l-fur; zborlu yini di-aclo cã picurarlji tsãn lucri tu mãnica di la tãmbari;
4: mãnits di tãmbari (pl) = lucruri di njicã tinjii tsi (shi s-li cheri) nu ahãrzescu multu; zboarã goali; bãrcudii, curcufexali, cãpãchi, lãpãrdii, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamari, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, bishinj di cuc, etc.;
5: mãnicã di-arãu = brats di-arãu;
6: l-trag di mãnicã = l-fac s-aibã cãshtigã la-atseali tsi dzãtsi;
7: nu ts-arup mãnica = nu mi ngrec, nu ti pãlãcãrsescu)
{ro: mânecă; clasă socială; nimicuri}
{fr: manche; rang, classe sociale; bagatelles}
{en: sleeve; social status; trifles}
ex: mãnica lj-easti niheamã ca largã; mãnitsli sh-ascumbusea; tricui unã mãnicã a arãului
(expr: brats a arãului); apoea l-bagã tu mãnica di tãmbari
(expr: apoea l-furã); va-l fac mãnicã di tãmbari?
(expr: va-l dau di mãnear?); oaminj di mãnica a lor
(expr: soea, ugeachea, scara, poarta); tsi hãbãri? mãnits di tãmbari
(expr: papardeli); nu va s-ts-arup mãnica
(expr: nu va ti pãlãcãrsescu)

§ mãnichetã (mã-ni-chĭé-tã) sf mãnicheti/mãnichete (mã-ni-chĭé-ti) – partea nduplusitã di nghios di la unã mãnicã di cãmeashi; partea nduplusitã di nghios di la ciciorlu di pantaloni bãrbãteascã; cipchen (cipcheni) di la mãnicã di cãmeashi
{ro: manşetă}
{fr: manchette}
{en: cuff}

§ mãnicoaci/mãnicoace (mã-ni-cŭá-ci) sf mãnicoaci/mãnicoace (mã-ni-cŭá-ci) – mãnicã scumbusitã di cãmeashi
{ro: mânecă sumeasă}
{fr: manche retroussée}
{en: rolled up sleeve}

§ mãnatã (mã-ná-tã) sf mãnãts (mã-nắtsĭ) – atsea tsi putem s-tsãnem tu-unã mãnã (palmã) cãndu u fãtsem ca unã cupã; hiri di palji (di earbã, di lilici, etc.) tsi putem s-li acãtsãm shi s-li tsãnem cu-unã ncljideari di mãnã; mnatã, mãnã, pulmu, huftã;
(expr:
1: Dumnidzã da cu mãnata = Dumnidzã da multu, da cu bunluchi, di primansus;
2: cu mãnata li mãcã gramatli = nveatsã multu ghini)
{ro: pumn}
{fr: poignée, ce que peut contenir la main}
{en: handful}
ex: cu-unã mãnatã di sari, nu sã nsarã arãulu; unã mãnatã di tsarã; unã mãnatã di fãrinã; bea apa cu mãnata; nã mãnatã di flurii; cu nãsi nvãrteashti mãnãts di sari; lã deadi unã mãnatã di earbã

§ mnatã (mná-tã) sf mnãts (mnắtsĭ) – (unã cu mãnatã)
ex: nã mnatã (pulmu, mãnã) di sari; unã mnatã di pruni; deadi Dumnidzãlu cu mnata
(expr: deadi cu pulmul, cu bunluchi)

§ mã-nunclju (mã-nún-cljĭu) sn mãnunclji/mãnunclje (mã-nún-clji) – unã mnatã (ligatã i niligatã) di hiri di earbã (di grãn, di lãludz, etc.); ligãturã di ndauã lucri di idyea soi adunati stres deadun; mãnuclju, vãndachi, fãndachi, mãldar, dimati, snop
{ro: snop, mănunchi}
{fr: poignée, botte, faisceau, gerbe}
{en: bunch, bundle, sheaf}
ex: mãnunclju di palji

§ mãnuclju2 (mã-nú-cljĭu) sn mãnuclji/mãnuclje (mã-nú-clji) – (unã cu mãnunclju)
ex: unã njilj di frats, tu un brãn ligats (angucitoari: mãnuclju); oaminjlji sitsira schicurli sh-aduna mãnuclji paljili; cati oai sh-un mãnuclju; mãnuclji di earbã; mãnuclju di lilici; mãnuclju di grãn; mãnuclji di yiptu s-ligãm

§ mãnar1 (mã-nárŭ) sn mãnãri (mã-nắrĭ) – partea dit-unã hãlati cu cari omlu poati s-u-acatsã tra s-lucreadzã cu ea; mãner, mãnã, mãneari
{ro: mâner, plăsea}
{fr: manche, poignée}
{en: handle}
ex: mãnãrli a unui cutsut

§ mãner (mã-nérŭ) sn mãneri (mã-nérĭ) – (unã cu mãnar1)
ex: mãnerlu a eataganlui eara di-asimi afumat cu flurii

§ mãnari1/mãnare (mã-ná-ri) sf mãneri (mã-nérĭ) – (unã cu mãnar1)

§ mãneari1/mãneare (mã-neá-ri) sf mãneri (mã-nérĭ) – (unã cu mãnar1)

§ mãnar2 (mã-nárŭ) sm mãnari (mã-nárĭ) – njel imir cari di njic easti nvitsat s-mãcã dit mãna-a nicuchirlui sh-cari alagã dupã domnu-su tut chirolu; (fig: mãnar = un tsi imnã tut chirolu dupã altu sh-nu lu-alasã dip isih)
{ro: miel îmblânzit}
{fr: agneau apprivoisé}
{en: tamed lamb}
ex: ai-tsã menga la mãnar; s-aibã grash mãnari; ea va yinã dupã tini ca mãnar; ca mãnar s-tsãni; mãnarlu lu-adusish?; aleptul ishi cu mãnarlu n cali; frati-nju easti mãnar-nji (fig: alagã dupã mini tut chirolu ca un njel mãnar); dusirã cu nãsh, cum s-duc mãnarlji

§ mãnushi1/mãnushe (mã-nú-shi) sf mãnushi/mã-nushe (mã-nú-shi) – ca unã soi di “stranj” njic tsi-acoapirã mãna (di pãndzã, lãnã, cheali, lastic, etc.) faptu maxus tra s-u-afireascã mãna di arcoari (murdãrilji, etc.) i s-hibã purtat mash trã mushuteatsã shi cãmãrusiri; gantã, hirotã, pumãnicã, brumancã, mitani
{ro: mănuşă; mănuşă cu un deget}
{fr: gant; mitaine, moufle}
{en: glove; mitten}
ex: purta mãnush albi tu mãnã

§ pumãnicã (pu-mắ-ni-cã) sf pumãnits (pu-mắ-nitsĭ) – (unã cu mãnushi1)
ex: sh-trapsi (sh-bãgã) pumãnitsli s-nu-lj hibã arcoari

§ mãnushi2/mãnushe (mã-nú-shi) sf mãnushi/mãnushe (mã-nú-shi) – parti ishitã cãtã nafoarã dit unã hãlati shi adratã maxus tra s-poatã s-u-acatsã omlu cu mãna; coada cu cari s-acatsã unã stamnã i unã gãleatã; partea cu cari s-acatsã minghiushlu di ureaclji; turtoari;
(expr:
1: bag mãnushi la-atseali tsi dzãc = li uidisescu ghini, atseali tsi dzãc;
2: lj-aflu mãnushi = lj-aflu cusuri;
3: nj-bagã mãnushi = mi-arãdi, nj-dzãtsi minciunj)
{ro: toartă; cercel}
{fr: anse (cruche, seau, panier); boucle d’oreilles}
{en: handle (jug, basket, pail, etc.), ear ring}
ex: lj-frãmshu mãnusha (turtoarea) a stamnãljei; nu-ari mãnushi (turtoari) di iu s-u-acats; un calagros cu mãnushi; s-lji badz unã mãnushi; iu-lj va chefea a stãmnarlui, aclo-lj bagã mãnusha (turtoarea); bagã mãnushi
(expr: li uidiseashti, li ndreadzi ghini) la tuti cãti dzãtsi; lã aflã mãnushi
(expr: cusuri) la tuts; nu lu-aduchii dip cãndu-nj bãgã mãnusha
(expr: cãndu mi-arãsi)

§ ndimãnari/ndimãnare (ndi-mã-ná-ri) sf ndimãnãri (ndi-mã-nắrĭ) – lishureatsa shi mãsturilja cu cari s-adarã un lucru di-atsel tsi lj-acatsã mãna (tsi-l cunoashti, tsi-lj talji caplu, etc.); mãsturilji
{ro: îndemânare; dibăcie}
{fr: habileté}
{en: skillfulness}
ex: ari mari ndimãnari (mãsturilji, lj-acatsã mãna) la arãzboi

§ ndimãnã (ndi-mắ-nã) adg, adv – (multi ori cu zborlu “la” dininti) – tsi lj-easti aproapea di mãnã cãndu cariva ari ananghi; ashi cum s-adarã un lucru (lishor sh-cu mãsturilji) di cariva tsi easti mastur (tsi lj-acatsã mãna, tsi-lj talji caplu, etc.); prohir, ambar, lishor, etc.
{ro: la îndemână; cu dibăcie}
{fr: qui est sous la main; habilement}
{en: handy; skillfully}
ex: nu lj-easti (la) ndimãnã (lishor, ambar) s-lu facã lucurlu; cari ari ndimãnã (prohirã, lj-easti lishor), cu dzeadzitli lati, s-toarnã un hir di apã

§ amãnalja (a-mã-ná-ljĭa) sf fãrã pl – agioc di cilimeanj tsi-sh bagã mãnjli unã pristi-alantã
{ro: joc de copii}
{fr: jeu d’enfants}
{en: children’s game}

§ tamãnalja (ta-mã-ná-ljĭa) sf fãrã pl – (unã cu amãnalja)

§ dizmãnã (diz-mắ-nã) adv – zbor tsi yini dupã un verbu ca: dau, pãltescu, acumpãr, etc. sh-aspuni cã tuts paradzlji suntu dats atumtsea pri loc, tu mãnã (nu va hibã dats altãoarã, ma amãnat, nu va s-acumpãrã lucri pi virise, etc.); pishin, dit mãnã; mini insunj (tini insuts, el insush)
{ro: peşin, din mănă}
{fr: argent comptant, personnellement}
{en: cash, personnally}
ex: lj-am datã dizmãnã (paradzlji tuts tu mãnã) dauã suti

{fr: action de mordre}
{en: action of biting}
ex: greauã mãshcari-lj fatsi cãnili

§ mãshcari2/mãshcare (mãsh-cá-ri) sf mãshcãri (mãsh-cắrĭ) – dureari yii shi tãljitoasã tsi lu-agudeashti omlu iuva tu trup, dinãcali, ca unã sulã; giunglju, sulã, pundziri, amurtsãt, stihiptu, ntsãpãturã
{ro: junghi}
{fr: douleur soudaine et violente en un point du corps}
{en: short and sharp pain in some part of the body}
ex: easti lãndzitã, ari mãshcari (amurtsãt, giunglju)

§ mushcu1 (músh-cu) (mi) vb I mushcai (mush-cáĭ), mushcam (mush-cámŭ), mushcatã (mush-cá-tã), mushcari/mushcare (mush-cá-ri) – (unã cu mãshcu)
ex: s-nji mushcu mãnjli; giunarlji cãdzuts mushca tsara
(expr: murea turculinda-si pri tsarã); cãnili aestu mi mushcã; mushcai un mer; mi mushcã sharpili
(expr: cãdzui pri mãri cripãri, taxirãts); mi mushcã pãntica
(expr: mi doari pãntica); cãnili tsi-alatrã, nu ti mushcã

§ mushcat (mush-cátŭ) adg mushcatã (mush-cá-tã), mushcats (mush-cátsĭ), mushca-ti/mushcate (mush-cá-ti) – (unã cu mãshcat)
ex: l-vidzui cã eara ca mushcat di sharpi
(expr: multu cripat)

§ mushca-ri1/mushcare (mush-cá-ri) sf mushcãri (mush-cắrĭ) – (unã cu mãshcari1)
ex: unã mushcari di mer shi ocljilj acãtsarã sã-lj yinã; more, mushcari tsi-lj feci!

§ mushcari2/mushcare (mush-cá-ri) sf mushcãri (mush-cắrĭ) – (unã cu mãshcari2)

§ mãshcãturã (mãsh-cã-tú-rã) sf mãshcãturi (mãsh-cã-túrĭ) – cumata tsi pot s-arup dit un lucru (tsi s-mãcã) cãndu-l mãshcu cu dintsãlj; tutã mãcarea tsi poati si s-bagã nãoarã n gurã, si s-measticã shi si sã ngljitã; arana tsi armãni pi truplu-a unui dupã tsi easti mãshcat (di cãni, mushconj, etc.); soea cu cari sh-bagã cariva dintsãlj tra s-mãshcã; durearea tsi-aduchescu cãndu mi mãshcã (mi ntsapã) tsiva; mushcãturã; (fig:
1: mãshcãturã = (i) cumatã njicã cãt unã mãshcãturã, cumãticã; (ii) (easti) njic, putsãn, cãt unã mãshcãturã; expr:
2: nu bag mãshcãturã n gurã = nu mãc tsiva, stau agiun;
3: tri unã mãshcãturã di pãni = (lucra) tri dip tsiva, tri cãt s-bãneadzã;
4: nu-nj si bagã n gurã, mãshcãturã di pãni = nu-nj yini s-mãc; nu pot s-mãc di nvirinat tsi hiu; hiu multu nvirinat)
{ro: îmbucătură}
{fr: bouchée, morceau}
{en: mouthful, piece (of food)}
ex: tãlja sh-arca cãti nã mãshcãturã di pãni; mãcã nã mãshcãturã di pãni sh-un picurar; ti ari cãt nã mãshcãturã (fig: njic, putsãn, cãt unã mãshcãturã); mari mãshcãturã shi amaneti lj-avem ficiorlji; u featsirã mãshcãturi, mãshcãturi (fig: cumãts, cumãtits); loai nã mãshcãturã (cumatã njicã) di pãni; s-fure un di fratslji ma mãri, va-l mãc, unã mãshcãturã va-l fac; sãrglji s-lu ngljitã, ca nã mãshcãturã

§ mushcãturã (mush-cã-tú-rã) sf mushcãturi (mush-cã-túrĭ) – (unã cu mãshcãturã)
ex: lj-adrai tuts mushcãturi (fig: cumãts); pãngãnã easti mushcãtura di shoaric; loai nã mushcãturã di pãni ca s-nji frãngu foamea; mushcãturã nu bãgai tu gurã
(expr: nu mãcai dip tsiva)

§ mãshcãturicã (mãsh-cã-tu-rí-cã) sf mãshcãturits (mãsh-cã-tu-rítsĭ) – mãshcãturã njicã
{ro: îmbucătură mică}
{fr: petite bouchée}
{en: small mouthful}
ex: s-ti-aflarim tini dinãinti, nã mãshcãturicã va ti fac

§ mursic (múr-sicŭ) (mi) vb I mursicai (mur-si-cáĭ), mursicam (mur-si-cámŭ), mursicatã (mur-si-cá-tã), mursicari/mursicare (mur-si-cá-ri) – (unã cu mãshcu)

§ mursicat (mur-si-cátŭ) adg mursicatã (mur-si-cá-tã), mursicats (mur-si-cátsĭ), mursicati/mursicate (mur-si-cá-ti) – (unã cu mãshcat)

§ mursicari/mursicare (mur-si-cá-ri) sf mursicãri (mur-si-cắrĭ) – (unã cu mãshcari1)
ex: yeatsa tsi s-nu aibã shi tsiva pidipsiri sh-mursicari, nu ari trã videari (nu ari tu lumi)

§ mãshcãturedz (mãsh-cã-tu-rédzŭ) (mi) vb I mãshcãturai (mãsh-cã-tu-ráĭ), mãshcãturam (mãsh-cã-tu-rámŭ), mãshcãturatã (mãsh-cã-tu-rá-tã), mãshcãturari/mãshcãturare (mãsh-cã-tu-rá-ri) – bag mãcari n gurã sh-u mãc; u ngljit cu agunjii mãcarea din gurã; l-fac un lucru cumãts; mbuc, mãc, cumãtisescu; (fig: mi mãshcãturedz = (i) mi dishiledz, mi fac cumãts; (ii) nj-ljau zverca, li cãrtsãnescu di iuva)
{ro: îmbuca, îmbucătăţi}
{fr: emboucher, manger; morceler}
{en: gobble up, break up into pieces}
ex: mãshcãturats (mãcats) shi sculats-vã; nã mãshcãturãm (fig: nã dishilãm, nã misucupsim) cu binetslji di cãpestru; noi nã mãshcãturam ninga; s-frãmsi shi s-mãshcãturã (s-featsi cumãts, fudzi, sh-lo zverca) lamnja di-aclo; fudz di-aoa, mãshcãtureadzã-ti (cãrtsãnea-li, lja-ts zverca di-aoa, s-ti lja neclu)

§ mãshcãturat (mãsh-cã-tu-rátŭ) adg mãshcãturatã (mãsh-cã-tu-rá-tã), mãsh-cãturats (mãsh-cã-tu-rátsĭ), mãshcãturati/mãshcãturate (mãsh-cã-tu-rá-ti) – tsi easti bãgat ãn gurã; tsi easti mãcat; mbucat, mãcat
{ro: îmbucat, îmbucătăţit, mâncat}
{fr: embouché, mangé; morcelé}
{en: gobbled up; broken up into pieces}

§ mãshcãtura-ri/mãshcãturare (mãsh-cã-tu-rá-ri) sf mãshcãturãri (mãsh-cã-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ambucã tsiva, mbucari, mãcari
{ro: acţiunea de a îmbuca, de a îmbucătăţi; îmbucare; îmbucătăţire}
{fr: action d’emboucher, de mettre en morceaux}
{en: action of gobbling up; of breaking into pieces}

(expr: va hibã sinfuni? va s-lja apofasea) s-ti da la mini?; cãtrã aclo si ncljidem
(expr: s-n-aduchim, s-fãtsem hundrata) shi noi; avdzãts di casili tsi-avea ncljisã (tsi-avea mprãdatã sh-avea afãnsitã); nu ncljisi ghini ocljilj
(expr: nu muri ghini), lailu di-amirã; nu ncljish ocljilj
(expr: nu durnjii) tutã noaptea; dzua sã ncljisi
(expr: bitisi)

§ ncljis (ncljísŭ) adg ncljisã (ncljí-sã), ncljish (ncljíshĭ), ncljisi/ncljise (ncljí-si) – tsi-lj s-ari astupatã guva; (casã) cu firidzlji shi ushli trapti tra s-nu-alasã s-treacã vimtul; (avlii) tsi-lj s-ari faptã un gardu tra s-tsãnã oaminjlji sh-prãvdzãli nafoarã; etc. etc.
{ro: închis, terminat}
{fr: (en)fermé, (en)clos; convenu, fini, accepté, mis d’accord}
{en: (en)closed; ended, agreed, accepted}
ex: ncljishlji (fig: atselj dit ahapsi) durnja greu; mi ligarã sh-mi tsãnurã ncljis (fig: flucusit, hãpsãnit) trei anj di dzãli; nu vrea s-moarã cu inima ncljisã
(expr: cu inima amãrãtã, nvirinatã); easti ncljis di minti
(expr: nu para easti dishteptu)

§ ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) sf ncljidiri (ncljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncljidi tsiva
{ro: acţiunea de a închide, de a termina; închidere, terminare}
{fr: action d’(en)fermer, de finir, d’(en)clore; de convenir, d’accepter, d’être d’accord}
{en: action of (en)closing; of ending; of agreing, of accepting}

§ ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) sf ncljideri (nclji-dérĭ) – (unã cu ncljidiri)
ex: cãt trã ncljideari gura-lj

§ nincljis (nin-cljísŭ) adg nincljisã (nin-cljí-sã), nincljish (nin-cljíshĭ), nincljisi/nincljise (nin-cljí-si) – tsi nu easti ncljis; nibitisit, etc.
{ro: neînchis, neterminat, etc.}
{fr: qui n’est pas (en)fermé, qui n’est pas (en)clos; etc.}
{en: that is not (en)closed; unended, etc.}
ex: nincljis (nibitisit) aestu zbor

§ nincljidiri/nincljidire (nin-cljí-di-ri) sf nincljidiri (nin-cljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã ncljidi tsiva, nu s-bitiseashti tsiva; nibitisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu închide, de a nu termina, etc.}
{fr: action de ne pas (en)fermer, de ne pas finir, etc.}
{en: action of not (en)closing; of not ending, etc.}

§ nincljideari/nincljideare (nin-clji-deá-ri) sf nincljideri (nin-clji-dérĭ) – (unã cu nincljidiri)

§ ncljisoari/ncljisoare (nclji-sŭá-ri) sf ncljisori (nclji-sórĭ) – loc (casã, binai, etc.) iu sta ncljis cariva (sh-di iu nu poati s-easã); (fig: ncljisoari = casa iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, filichii, filãchii, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi)
{ro: închisoare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: di tru pusta di ncljisoari (fig: filichii, hãpsani)

§ ãncljid (ãn-cljídŭ) (mi) vb III shi II ãncljish (ãn-cljíshĭŭ), ãncljideam (ãn-clji-deámŭ), ãncljisã (ãn-cljí-sã), ãncljidi-ri/ãncljidire (ãn-cljí-di-ri) shi ãncljideari/ãncljideare (ãn-clji-deá-ri) – (unã cu ncljid)

§ ãncljis (ãn-cljísŭ) adg ãncljisã (ãn-cljí-sã), ãncljish (ãn-cljíshĭ), ãncljisi/ãncljise (ãn-cljí-si) – (unã cu ncljis)
ex: fui ãncljis (fig: bãgat tu-ahapsi, flucusit)

§ ãncljidiri/ãncljidire (ãn-cljí-di-ri) sf ãncljidiri (ãn-cljí-dirĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ ãncljideari/ãncljideare (ãn-clji-deá-ri) sf ãncljideri (ãn-clji-dérĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ cljid (cljídŭ) (mi) vb III shi II cljish (cljíshĭŭ), cljideam (clji-deámŭ), cljisã (cljí-sã), cljidiri/cljidire (cljí-di-ri) shi cljideari/cljideare (clji-deá-ri) – (unã cu ncljid)

§ cljis (cljísŭ) adg cljisã (cljí-sã), cljish (cljíshĭ), cljisi/cljise (cljí-si) – (unã cu ncljis)

§ cljidiri/cljidire (cljí-di-ri) sf cljidiri (cljí-dirĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ cljideari/clji-deare (clji-deá-ri) sf cljideri (clji-dérĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ ncljitor (nclji-tórŭ) sn ncljitoari/ncljitoare (nclji-tŭá-ri) – pheat di lemnu cu cãpachi (faptã di lemnu i di coaji di arburi) tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mãcarea tsi u poartã omlu tu pheat); cljitor, cãrneci, cãrnici, cupac, chipinac, pidupinac, racicã
{ro: covăţică cu capac}
{fr: écuelle de bois ou d’écorce d’arbre à couvercle}
{en: container with cover made of wood or tree bark}
ex: lo la-ayinji carni cu verdzu tu cljitor

§ cljitor (clji-tórŭ) sn cljitoari/cljitoare (clji-tŭá-ri) – (unã cu ncljitor)
ex: sh-lo niheamtã di fauã tu ncljitor shi s-dusi la-ayinji

§ dishcljid (dish-cljídŭ) (mi) vb III shi II dishcljish (dish-cljíshĭŭ), dishcljideam (dish-clji-deámŭ), dishcljisã (dish-cljí-sã), dishcljidiri/dishcljidire (dish-cljí-di-ri) shi dishcljideari/dishcljideare (dish-clji-deá-ri) – dau (pingu, scot, min, etc.) di-unã parti lucrul (ca bunãoarã, doplu di-unã botsã, usha i firida di la casã, cãpachea di la tengiri, budzãli di la gurã, cãpãchili di oclji, etc.) tsi ncljidi (astupã, acoapirã, etc.) unã guvã; disfac, distup, etc.;
(expr:
1: nj-dishcljid ocljilj = (i) mi dishteptu dit somnu; (ii) bag oarã multã la-atseali tsi s-fac deavãrliga; (iii) nj-am (nj-fac) ocljilj patru, nj-am multã cãshtigã;
2: dishcljid ocljilj mãri = mi ciudusescu multu di-atseali tsi ved; lj-fac ocljilj mãri;
3: lj-dishcljid ocljilj a unui = l-fac pri cariva s-veadã i s-aducheascã lucri tsi nu li videa i aduchea ninti;
4: nj-dishcljid gura = dzãc ndauã zboarã; nchisescu sã zburãscu;
5: nj-dishcljid urecljili = ascultu cu multã cãshtigã, caftu s-avdu tsi sã zburashti;
6: lj-dishcljid bratsãli = lu mbrãtsitedz, lu-aprochi cu multã vreari;
7: ponjlji, lãludzli dishcljid = ponjlji, lãludzli scot lilici, nflurescu, nvirdzãscu;
8: chirolu, tserlu dishcljidi = tserlu nsirineadzã, easi soarili;
9: nj-dishcljid (a unui) inima, suflitlu = dzãc a unui atseali (cripãri, vreri, harãi, etc.) tsi-nj sta tu inimã;
10: nj-si dishcljidi suflitlu, inima = (i) mi-ariseashti, mi hãrsescu, fac chefi; (ii) nj-si fatsi orixi (trã un lucru);
11: nj-si dishcljidi orixea = nchiseashti sã-nj si facã orixi;
12: dishcljid zborlu trã un lucru = aduc zborlu, nchisescu sã zburãscu trã un lucru;
13: (tinirlu) s-dishcljidi la minti = (tinirlu) s-luninjadzã la minti, s-fatsi cama dishteptu, cama nvitsat;
14: (loclu) s-dishcljidi n fatsã = loclu s-aspuni n fatsã, cu videarea-a omlui ninchidicatã di tsiva)
{ro: deschide}
{fr: ouvrir}
{en: open}
ex: dishcljidets-nji poarta; dishcljisim cartea; nã padi nj-si dishcljisi
(expr: s-aspuni) n fatsã; dupã ploai, tserlu dishcljidi
(expr: nsirineadzã); chirolu dishcljidi
(expr: dizvireadzã), mushitsashti; primuveara s-dishcljid ponjlji
(expr: (i) nvirdzãscu; (ii) nflurescu, scot lilici); nã featã tra s-lji dishcljidã
(expr: sã-lj hãrseascã) injoarã; s-dishcljidã fadzlji
(expr: si nvirdzascã) nsus tu muntsã; estan voi s-nu dishcljidets; eu crishteam shi dishcljideam
(expr: nvitsam, mi dishtiptam la minti), cum dishcljidi
(expr: scoati lilici) trandafila di pri Mai; lji si dishcljisi inima trã yin
(expr: lj-vinji orixi); si s-minã ma nclo, s-dishcljidã
(expr: si s-luninjadzã, si s-dishteaptã); s-minarã sh-dishcljisirã
(expr: criscurã, s-dishtiptarã cu mintea), cum nu mi-ashtiptam

§ dishcljis (dish-cljísŭ) adg dishcljisã (dish-cljí-sã), dishcljish (dish-cljíshĭ), dishcljisi/dishcljise (dish-cljí-si) – tsi-lj s-ari datã (pimtã, scoasã, minatã, etc.) di-unã parti lucrul (ca bunãoarã, doplu di-unã botsã, usha i firida di la casã, cãpachea di la tengiri, budzãli di la gurã, cãpãchili di oclji, etc.) tsi tsãnea ncljisã (astupatã, acupiritã, etc.) unã guvã, unã dishcljidzãturã; disfaptu, distupat, etc.;
(expr:
1: om dishcljis, inimã dishcljisã = (i) om tsi spuni atseali tsi mindueashti, nu easti cu dauã fãts, nu easti ascumtu (ipucrit, acupirit, tãciuni anvãlit, etc.); (ii) om hãrãcop, hãrios, yios, chifli; (iii) om dishteptu, prãxit, cu carti;
2: dishcljis la minti (cap); cu mintea dishcljisã = tsi easti dishteptu, mindueashti ndreptu, ascultã tsi-lj si dzãtsi fãrã ca s-u tsãnã pi-a lui, etc.;
3: am ocljilj dishcljish = mi-aveglju, mi-afirescu, mutrescu lucrili cu multã cãshtigã;
4: casã dishcljisã = casã cu multsã oaspits, iu oaspitslji suntu ghini vinjits, suntu vruts shi ghini aprucheats;
5: loc dishcljis = loc ningrãdit, neanvãrligat di-un gardu;
6: aranã dishcljisã = aranã tsi scoati ninga sãndzi, tsi sãndzineadzã, tsi nu-ari ncljisã;
7: boi (hromã) dishcljisã = boi (hromã) tsi-aspuni ma slabã tu videari, tsi da cãtrã albu, tsi sh-u-adutsi ma multu cu albul dicãt cu lailu;
8: (tutumi) dishcljisã = (tutumi) adusã dit altu loc (crat) sh-vindutã fãrã s-plãteascã dãrli a statlui)
{ro: deschis}
{fr: ouvert}
{en: opened}
ex: ai inimã dishcljisã
(expr: eshti om tsi dzãts atseali tsi mindueshti, nu eshti ipucrit), nu hii om ncljis; greacã s-earai, sh-ahãt dishcljisã nu vrea hii; acumpãrai tutumi dishcljisã
(expr: trã cari nu s-plãtirã dãrli-a statlui); ficiorlu-atsel easti ma dishcljis
(expr: ma dishteptu, ma prãxit); vrea s-lu veadã hilji-su dishcljis
(expr: nvitsat), cu patru oclji

§ dishcljidiri/dishcljidire (dish-cljí-di-ri) sf dishcljidiri (dish-cljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dishcljidi tsiva (unã botsã, ushi, firidã, gurã, oclji, etc.); disfãtseari, distupari, etc.
{ro: acţiunea de a deschide}
{fr: action d’ouvrir}
{en: action of opening}

§ dishcljideari/dishcljideare (dish-clji-deá-ri) sf dishcljideri (dish-clji-dérĭ) – (unã cu dishcljidiri)
ex: dishcljidearea-a bisearicãljei; casa va dishcljideari

§ nidishcljis (ni-dish-cljísŭ) adg nidishcljisã (ni-dish-cljí-sã), nidishcljish (ni-dish-cljíshĭ), nidishcljisi/nidishcljise (ni-dish-cljí-si) – tsi nu easti dishcljis
{ro: nedeschis}
{fr: qui n’est pas ouvert}
{en: unopened}
ex: nidishcljisã usha ghini (ninti ca s-dishcljidã ghini usha), s-as-trapsi nafoarã di ushi

§ nidishcljidiri/nidishcljidire (ni-dish-cljí-di-ri) sf nidishcljidiri (ni-dish-cljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nu s-dishcljidi
{ro: acţiunea de a nu deschide}
{fr: action de ne pas ouvrir}
{en: action of not opening}

§ nidishcljideari/ni-dishcljideare (ni-dish-clji-deá-ri) sf nidishcljideri (ni-dish-clji-dérĭ) – (unã cu nidishcljidiri)

§ dishcljidzãturã (dish-clji-dzã-tú-rã) sf dishcljidzãturi (dish-clji-dzã-turĭ) – loc dishcljis prit cari cariva i tsiva poati s-intrã tu-un lucru, tu-un loc
{ro: deschizătură}
{fr: ouverture, fente}
{en: opening}
ex: avlia ari unã dishcljidzãturã tu gardu prit cari cãnili poati s-easã nafoarã

§ discljid (dis-cljídŭ) (mi) vb III shi II discljish (dis-cljíshĭŭ), discljideam (dis-clji-deámŭ), discljisã (dis-cljí-sã), discljidi-ri/discljidire (dis-cljí-di-ri) shi discljideari/discljideare (dis-clji-deá-ri) – (unã cu dishcljid)
ex: discljid ocljilj
(expr: bag oarã, lj-am ocljilj patru, nj-am cãshtigã)

§ discljis (dis-cljísŭ) adg discljisã (dis-cljí-sã), discljish (dis-cljíshĭ), discljisi/discljise (dis-cljí-si) – (unã cu dishcljis)

§ discljidiri/discljidire (dis-cljí-di-ri) sf discljidiri (dis-cljí-dirĭ) – (unã cu dishcljidiri)

§ dis-cljideari/discljideare (dis-clji-deá-ri) sf discljideri (dis-clji-dérĭ) – (unã cu dishcljidiri)

ex: nu scot nitsiunã boatsi (nu fac s-easã nitsiunã boatsi din gurã, tac, nu dzãc tsiva); sã scoatã (s-guleascã di) apã; avea scoasã (aspusi afoarã) limba din gurã; scosh (ljau dit gepi) di-lj ded doi migits; el dintsãlj va-nj lji scoatã (tragã din gurã); e! scoati (aspuni) tora, hilj, s-videm tsi-adusish; lu scoasirã la (lu dusirã di-lj featsirã cunushmai cu) amirãlu; lu scot (l-dau nafoarã) din casã; lj-anumirã shi-lj scoati (sh-lj-aflã) un cama nghios (cama putsãn); iu s-lj scoatã (ducã) draclu; nchisi, iu s-lu scoatã calea (ducã calea, naljurea); lu scosh la sileameti (l-dush ntreg pãnã la capit); nathima cari scoasi xeana
(expr: nathima pi-atsel tsi s-mindui, tsi featsi s-fugã dunjaea tu xeani); scoasirã
(expr: scularã, ngrãpsirã) un cãntic lai; lji scoasirã cãnticlu
(expr: lji scularã, lj-featsirã un cãntic di el, di giunaticlu a lui, etc.); mutrea-ts s-tsã scots pãnea
(expr: s-lucredz shi s-amintsã pradz tra s-pots s-bãnedz); dzua-atsea nu scoasi nitsi ti pãni
(expr: lucrã ma amintã putsãnj pradz); vrei s-nã scots mintea?
(expr: s-nã glãreshti di minti?); s-nu ts-u scutearim!
(expr: ma s-nu-nj ljau ahtea, ma s-nu mi-arãzgãnsescu); nu avem iu s-nã scutem caplu
(expr: nã easti multã-arshini, nã ngroapã loclu)

§ scos (scósŭ) adg scoasã (scŭá-sã), scosh (scóshĭ), scoasi/scoase (scŭá-si) – tsi easti dat nafoarã di-iuva; tsi easti dus iuva; (chealea) tsi easti traptã di pi yimishi; tsi easti gulit dit unã scafã, etc.
{ro: scos, tras, ridicat, evacuat, golit, etc.}
{fr: ôté, tiré, enlevé, arraché, évacué; montré, etc.}
{en: removed, taken away, pulled out, evacuated, shown, etc.}
ex: minciunã scoasã (minduitã shi dzãsã) di coluvlu; lu ndreapsi la ducheani s-hibã scos (nvitsat cu dunjaea), s-dishcljidã tu lumi; imnã aushlu cu limba scoasã di curmari
(expr: multu-avursit); azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã
(expr: alagã multu-agonja, di mizi lja anasã); ashteaptã cu limba scoasã
(expr: nu ari arãvdari, mizi poati s-ashteaptã trã tsiva); un cot u scoati limba
(expr: u dutsi multu greu)

§ scoatiri/scoatire (scŭá-ti-ri) sf scoatiri (scŭá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scoati tsiva
{ro: acţiunea de a scoate, de a trage, de a ridica, de a evacua, de a goli, etc.}
{fr: action d’ôter, de tirer, d’enlever, d’arracher, d’évacuer; de montrer, etc.}
{en: action of removing, of taking away, of pulling out, of evacuating, of showing, etc.}
ex: acasã nu-ari scoatiri
(expr: amintatic)

§ scuteari/scuteare (scu-teá-ri) sf scuteri (scu-téri) – (unã cu scoatiri)
ex: schinlu ts-intrã? va scuteari (loari, mutari di nãuntru sh-dari di-unã parti); ari scuteari?
(expr: adutsi amintatic?)

§ niscos (ni-scósŭ) adg niscoasã (ni-scŭá-sã), niscosh (ni-scóshĭ), niscoasi/niscoase (ni-scŭá-si) – tsi nu easti scos; tsi nu easti dat nafoarã di-iuva; etc.
{ro: nescos, netras, neridicat, negolit, etc.}
{fr: qui n’est pas ôté}
{en: who is not removed, who is not taken out}
ex: cashlu easti niscos; niscos (ninti ca s-lu scoatã) zborlu ghini din gurã; niscos grailu (ninga nu-apucã si scoatã un grai) shi cara tradzi un vimtu

§ niscoati-ri/niscoatire (ni-scŭá-ti-ri) sf niscoatiri (ni-scŭá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si scoati tsiva
{ro: acţiunea de a nu scoate}
{fr: action de ne pas ôter}
{en: action of not removing, of not taking out}

§ niscuteari/niscuteare (ni-scu-teá-ri) sf niscuteri (ni-scu-téri) – (unã cu niscoatiri)

§ parascot (pá-ras-cótŭ) vb III shi II parascosh (pá-ras-cóshĭŭ), parascuteam (pá-ras-cu-teámŭ), paras-coasã (pá-ras-cŭá-sã), parascoatiri/parascoatire (pá-ras-cŭá-ti-ri) shi parascuteari/parascuteare (pá-ras-cu-teá-ri) – scot multu; scot ma multu dicãt u caftã arada
{ro: scoate prea mult; trage prea mult}
{fr: faire sortir trop; tirer trop}
{en: remove too much, take out too much}

§ parascos (pá-ras-cósŭ) adg parascoasã (pá-ras-cŭá-sã), parascosh (pá-ras-cóshĭ), parascoasi/parascoase (pá-ras-cŭá-si) – tsi easti scos ma multu dicãt lipseashti
{ro: scos prea mult, tras prea mult}
{fr: sorti trop, tiré trop, enlevé trop}
{en: removed too much, taken away too much, taken out too much}

§ parascoatiri/parascoatire (pá-ras-cŭá-ti-ri) sf parascoatiri (pá-ras-cŭá-tirĭ) – tsea tsi s-fatsi cãndu si parascoati tsiva
{ro: acţiunea de a scoate prea mult; de a trage prea mult}
{fr: action de faire sortir trop; de tirer trop}
{en: action of removing too much, of taking out too much}

§ parascuteari/parascuteare (pá-ras-cu-teá-ri) sf parascuteri (pá-ras-cu-téri) – (unã cu para-scoatiri)

§ discos2 (dis-cósŭ) adg discoasã (dis-cŭá-sã), discosh (dis-cóshĭ), discoasi/discoase (dis-cŭá-si) – tsi easti scos diznou
{ro: scos din nou}
{fr: ôté de nouveau, tiré de nouveau}
{en: taken out again}

ex: lu stresh s-nji pãlteascã tsi nj-avea ti dari; nã streasi s-dãm hãracea

§ stres (strésŭ) adg streasã (streá-sã), stresh (stréshĭ), streasi/strease (streá-si) – (cioarã, funi, curauã, etc.) tsi easti traptã vãrtos di dauãli capiti (deavãrliga di-un lucru); tsi easti ncljis vãrtos deavãrliga di-un lucru; (fig:
1: stres = (i) scljinciu; (ii) apufãsit; (iii) tsi-lj s-ari bãgatã zori; expr:
2: u ved streasã = li ved lucrili mintiti; u ved zori;
3: u ljau (la) streasã = fug ampatrulea)
{ro: strâns, îmbrăţişat, forţat, constrâns, obligat; zgârcit; grav, categoric}
{fr: serré, étreint; tendu; qui fait des efforts;obligé, forcé, contreint; avare; grave, catégorique}
{en: tightened, embraced, hugged; stretched; forced; avaricious, miserly, stingy; sober, categorical}
ex: nodlu easti ghini stres; cu nolgiclu ca stres (cu mesea ca tsimtã ghini); u loai la streasã (fudzii ampatrulea); furã stresh
(expr: lã s-ari bãgatã zori, furã pimtsã) s-dzãcã; cãsharlu, cara u vidzu luguria streasã
(expr: cara u vidzu zorea, cara li vidzu lucrili mintiti); cara u vidzurã streasã
(expr: cara u vidzurã zori) fratslji; cu un grai ligat shi stres (fig: apufãsit); streslu (scljinciul, filaryirlu) s-lja shtii, nu shi s-da; streslu (fig: scljinciul) u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; eara stres-stres (fig: scljinciu-scljinciu), cljaea-a draclui

§ strimtu2 (strím-tu) adg strimtã (strím-tã), strimtsã (strím-tsã), strimti/strimte (strím-ti) – (unã cu stres)

§ strindziri/strindzire (strín-dzi-ri) sf strindziri (strín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si strãndzi tsiva
{ro: acţiunea de a strânge, de a îmbrăţişa, de a forţa, de a obliga, de a constrânge, de a deveni zgârcit; strângere, îmbrăţişare, forţare, obligare, constrângere, etc.}
{fr: action de serrer, d’étreindre; de tendre; de faire des efforts; de contreindre; de devenir avare}
{en: action of tightening, of embracing, of hugging; of stretching; of forcing; of becoming avaricious (miserly, stingy)}

§ strindzeari/strindzeare (strin-dzeá-ri) sf strindzeri (strin-dzérĭ) – (unã cu strindziri)

§ stringãturã (strin-gã-tú-rã) sf stringãturi (strin-gã-túrĭ) – strindzeari, strimtari
{ro: strânsătură}
{fr: rétrécissement}
{en: shrinking, narrowing}

§ strãngu (strắn-gu) (mi) vb III shi II strãmshu (strắm-shĭu), strãndzeam (strãn-dzeámŭ), strãmtã (strắm-tã), strãndzi-ri/strãndzire (strắn-dzi-ri) shi strãndzeari/strãndzeare (strãn-dzeá-ri) – (unã cu stringu)

§ strãmtu2 (strắm-tu) adg strãmtã (strắm-tã), strãmtsã (strắm-tsã), strãmti/strãmte (strắm-ti) – (unã cu strimtu2)

§ strãndziri/strãndzire (strắn-dzi-ri) sf strãndziri (strắn-dzirĭ) – (unã cu strindziri)

§ strãndzeari/strãndzeare (strãn-dzeá-ri) sf strãndzeri (strãn-dzérĭ) – (unã cu strindzeari)

§ distringu (dis-trín-gu) (mi) vb III shi II distresh (dis-tréshĭŭ) shi distrimshu (dis-trím-shĭu), distrindzeam (dis-trin-dzeámŭ), distreasã (di-streá-sã) shi distrimtã (dis-trím-tã), distrindzi-ri/distrindzire (dis-trín-dzi-ri) shi distrindzeari/distrindzeare (dis-trin-dzeá-ri) – disfac (slãghescu) un lucru tsi easti stres; disfac
{ro: des-strânge, destinde}
{fr: desserrer, relâcher, détendre}
{en: loosen, unscrew, release, slacken}
ex: yingla a calui easti multu streasã, distrindzi-u niheamã; io li distresh shi li disfeci; mi stresh cãt putui sh-distresh stringljili di oclji

§ distres (di-strésŭ) adg distreasã (di-streá-sã), distresh (di-stréshĭ), distreasi/distrease (di-streá-si) – tsi s-ari disfaptã cã eara multu stres; tsi nu para easti stres; tsi easti alãsat; disfãcut
{ro: des-strâns, care nu este strâns, destins}
{fr: qui n’est pas serré, desserré, relâché, détendu}
{en: loosened, unscrewed, released, slackened}

§ distrimtu (dis-trím-tu) adg distrimtã (dis-trím-tã), distrimtsã (dis-trím-tsã), distrim-ti/distrimte (dis-trím-ti) – (unã cu distres)

§ distrindzi-ri/distrindzire (dis-trín-dzi-ri) sf distrindziri (dis-trín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-distrindzi; disfãtseari
{ro: acţiunea de a des-strânge, de a destinde; des-strângere, destindere}
{fr: action de desserrer, de relâcher, de détendre; relâchement}
{en: action of loosening, of unscrewing, of releasing, of slackening}

§ distrindzeari/distrindzeare (dis-trin-dzeá-ri) sf distrindzeri (dis-trin-dzérĭ) – (unã cu distrindziri)

{fr: action d’étrangler, de stranguler, d’étouffer}
{en: action of strangling, of choking}

§ dizgrum (diz-grúmŭ) (mi) vb I dizgrumai (diz-gru-máĭ), dizgrumam (diz-gru-mámŭ), dizgrumatã (diz-gru-má-tã), dizgrumari/dizgrumare (diz-gru-má-ri) – slãghescu atsea tsi-l strindzi pri cariva (un om, un cãni, etc.) di gushi (funi, nod, preaclji di mãnj, etc.), di-l fatsi s-nu poatã s-lja anasã; talj nodlu (funea) tsi-l tsãni spindzurat un om (mortu i ninga yiu)
{ro: tăia (slăbi) frânghia care-l gâtuie pe cineva}
{fr: couper (faiblir) le noeud qui étrangle quelqu’un}
{en: cut (weaken) the knot which strangles somebody}
ex: lj-tãljai funea sh-lu dizgrumai; dizgrumã-l seara cãnili

§ dizgrumat (diz-gru-mátŭ) adg dizgrumatã (diz-gru-má-tã), dizgrumats (diz-gru-mátsĭ), dizgrumati/dizgrumate (diz-gru-má-ti) – tsi-lj s-ari slãghitã (tãljatã) nodlu tsi-l leagã di gushi pi cariva
{ro: căruia i s-a tăiat (slăbit) nodul care-l gâtuie}
{fr: à qui on a coupé le noeud qui l’étrangle}
{en: individual whose stran-gling knot is cut (weakened)}

§ dizgrumari/dizgrumare (diz-gru-má-ri) sf dizgrumãri (diz-gru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti dizgrumat
{ro: acţiunea de a tăia (slăbi) frânghia care-l gâtuie pe cineva}
{fr: action de couper (faiblir) le noeud qui étrangle quelqu’un}
{en: action of cutting (weakening) the knot which strangles somebody}

§ zgrumãturã (zgru-mã-tú-rã) sf zgrumãturi (zgru-mã-túrĭ) –
1: atsea tsi-avem cãndu s-fatsi unã zgrumari;
2: partea ma strimtã i ma suptsãri a unui lucru; loclu iu s-adunã un lucru shi s-fatsi ma strimtu
{ro: sugrumătură}
{fr: étranglement}
{en: strangling, narrowing}
ex: s-fatsi zgrumãturã (unã parti ma strimtã) pi mesi cã si strindzi multu

§ zgurumescu (zgu-ru-més-cu) vb IV zgurumii (zgu-ru-míĭ), zgurumeam (zgu-ru-meámŭ), zgurumitã (zgu-ru-mí-tã), zgurumiri/zgurumire (zgu-ru-mí-ri) – (unã cu zgrum)

§ zgurumit (zgu-ru-mítŭ) adg zgurumitã (zgu-ru-mí-tã), zgurumits (zgu-ru-mítsĭ), zgurumiti/zgu-rumite (zgu-ru-mí-ti) – (unã cu zgrumat)

§ zgurumiri/zgu-rumire (zgu-ru-mí-ri) sf zgurumiri (zgu-ru-mírĭ) – (unã cu zgrumari)

§ nsugrum (nsu-grúmŭ) (mi) vb I nsugrumai (nsu-gru-máĭ), nsugrumam (nsu-gru-mámŭ), nsugrumatã (nsu-gru-má-tã), nsugrumari/nsugrumare (nsu-gru-má-ri) – (unã cu zgrum)
ex: va s-lu nsugruma (zgruma) s-nu-lj dari ndreptul a lui

§ nsu-grumat (nsu-gru-mátŭ) adg nsugrumatã (nsu-gru-má-tã), nsu-grumats (nsu-gru-mátsĭ), nsugrumati/nsugrumate (nsu-gru-má-ti) – (unã cu zgrumat)
ex: lu-aflarã nsugrumat; tsi s-fac mini a nsugrumatlui (fig: blistimatlui) atsel di hilj-nju?

§ nsugruma-ri/nsugrumare (nsu-gru-má-ri) sf nsugrumãri (nsu-gru-mắrĭ) – (unã cu zgrumari)

§ sugrum (su-grúmŭ) (mi) vb I sugrumai (su-gru-máĭ), sugrumam (su-gru-mámŭ), sugrumatã (su-gru-má-tã), sugrumari/sugrumare (su-gru-má-ri) – (unã cu zgrum)
ex: va s-ti sugrum (zgrum) cara s-nu mi ascultsã

§ sugrumat (su-gru-mátŭ) adg sugrumatã (su-gru-má-tã), sugrumats (su-gru-mátsĭ), sugrumati/sugrumate (su-gru-má-ti) – (unã cu zgrumat)

§ sugrumari/sugrumare (su-gru-má-ri) sf sugrumãri (su-gru-mắrĭ) – (unã cu zgrumari)

§ disugrum (di-su-grúmŭ) (mi) vb I disugrumai (di-su-gru-máĭ), disugrumam (di-su-gru-mámŭ), disu-grumatã (di-su-gru-má-tã), disugrumari/disugrumare (di-su-gru-má-ri) – (unã cu dizgrum)

§ disugrumat (di-su-gru-mátŭ) adg disugrumatã (di-su-gru-má-tã), disugrumats (di-su-gru-mátsĭ), disugrumati/disugrumate (di-su-gru-má-ti) – (unã cu dizgrumat)

§ disugrumari/disugrumare (di-su-gru-má-ri) sf disugrumãri (di-su-gru-mắrĭ) – (unã cu dizgrumari)