DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãrag

cãrag (cã-rágŭ) vb I cãrãgai (cã-rã-gáĭ), cãrãgam (cã-rã-gámŭ), cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) –
1: mi-adun di pãltãri; cãmburyisescu, cãmburyipsescu, gribuescu, (mi) ncusor, (mi) ncusuredz, (mi) ncucushedz, (mi) strãmbu, (mi) mihrisescu;
2: armãn sãcat (olug) di mãnj i di cicioari; sãcãtipsescu, uludzescu
{ro: încovoia, ologi}
{fr: (se) cambrer, perclure}
{en: bend, cripple, lame}
ex: s-cãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ cãrãgat (cã-rã-gátŭ) adg cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgats (cã-rã-gátsĭ), cãrãgati/cãrãgate (cã-rã-gá-ti) – tsi s-adunã di pãltãri; tsi armasi sãcat; cãmburyisit, cãmburyipsit, gribuit, ncusurat, ncucushat, strãmbat, mihrisit; sãcat, olug, ulog
{ro: încovoiat, ologit}
{fr: cambré, perclus}
{en: bent, crippled}
ex: tsi tsãnj ciciorlu ashi, canda lu-ai cãrãgat (sãcat); easti cãrãgat (sãcat) di mãnj sh-di cicioari

§ cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) sf cãrãgãri (cã-rã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adunã di pãltãri icã armãni sãcat (olug); cãmburyisiri, cãmburyipsiri, gribuiri, ncusurari, ncucushari, strãmbari, mihrisiri; sãcãtipsiri, uludziri
{ro: acţiunea de a încovoia, de a ologi; încovoiare, ologire}
{fr: action de (se) cambrer, de rendre perclus; perclusion des jambes et de mains}
{en: action of bending, of becoming a cripple}

§ ncãrag (ncã-rágŭ) vb I ncãrãgai (ncã-rã-gáĭ), ncãrãgam (ncã-rã-gámŭ), ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) – (unã cu cãrag)
ex: si ncãrãgã (si ncusurã) fari; si ncãrãgarã (si strãmbarã) dãrmili; si ncãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ ncãrãgat (ncã-rã-gátŭ) adg ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgats (ncã-rã-gátsĭ), ncãrãgati/ncãrãgate (ncã-rã-gá-ti) – (unã cu cãrãgat)

§ ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) sf ncãrãgãri (ncã-rã-gắrĭ) – (unã cu cãrãgari)

§ discãrag (dis-cã-rágŭ) vb I discãrãgai (dis-cã-rã-gáĭ), discãrãgam (dis-cã-rã-gámŭ), discãrãgatã (dis-cã-rã-gá-tã), discãrãgari/discãrãgare (dis-cã-rã-gá-ri) – ascap di pãltãrli adunati; nji ndreptu pãltãrli cãmburipsiti; ascap (mi fac ghini) di hala di-ulog i sãcat tsi u am

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cruntu2

cruntu2 (crún-tu) adv – tsi-aspuni cã nu lu-ariseashti tsi s-fatsi; tsi-aspuni lãeatsã, fuvertã, lãhtarã; tsi fuvirseashti; tsi lãhtãr-seashti; crud
{ro: crunt}
{fr: cruellement, férocement}
{en: cruelly, ferociously}
ex: mutreashti cruntu, di ti lãhtãrseashti

§ cruntedz (crun-tédzŭ) (mi) vb I cruntai (crun-táĭ), cruntam (crun-támŭ), cruntatã (crun-tá-tã), cruntari/cruntare (crun-tá-ri) – strãmbu (li-aplec, li-adun) sufrãntsealili cãndu voi s-aspun cã nu mi-arãseashti tsiva; am frãmtea sufrusitã ca s-aspun inati, lãhtarã, etc.; am mutrita tsi-aspuni cã nu mi-ariseashti un lucru
{ro: (se) încrunta}
{fr: froncer les sourcils}
{en: frown}
ex: tsi ti cruntash ashi?

§ cruntat (crun-tátŭ) adg cruntatã (crun-tá-tã), cruntats (crun-tátsĭ), cruntati/cruntate (crun-tá-ti) – tsi easti cu frãmtea sufrusitã (sufrãntsealili strãmbati, mutrita ascurã, urãtã) tra s-aspunã cã nu lu-ariseashti tsi s-fatsi, cã ari inati, cã easti nvirinat, etc.
{ro: încruntat}
{fr: avec les sourcils froncées}
{en: frowned}
ex: totna shadi cu fatsa cruntatã, canda-lj s-au nicatã cãtritsili

§ cruntari/cruntare (crun-tá-ri) sf cruntãri (crun-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-crunteadzã
{ro: acţiunea de a (se) încrunta}
{fr: action de froncer les sourcils}
{en: action of frowning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dichi/diche

dichi/diche (dhí-chi) sf dichi (dhíchĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari pricunoashti ndrepturli a unui; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi fatsi cariva cãndu nu fatsi unã strãmbãtati; driptati, ndriptati, hachi; (fig: dichi = atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi; lufe, arugã, rugã, misto, pagã, platã; expr:
2: lj-dau dichi a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea;
3: am dichi = am ndriptati; atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi;
4: lj-fac dichi a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari; lj-mirimitisescu nindriptatea tsi lj-u-am faptã altãoarã; lj-fac driptati;
5: lj-vinji di dichi = lj-u poati, shtii cum s-lu-azvingã, etc.
6: lj-vinji tu dichi = lji si ndreadzi huzmetea)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: amintã la giudicatã cã el avea dichea; adzã sh-lo dichea (fig: aruga, mistolu) ma nu-sh pãlti borgea

§ dichigor (dhi-chi-ghórŭ) sm dichigori (dhi-chi-ghórĭ) – omlu nvitsat (cu sculii faptã maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja apãrarea-a omlui tsi easti adus la giudicatã cã ari faptã un stepsu, cã ari cãlcatã leadzea; avucat
{ro: avocat}
{fr: avocat}
{en: lawyer}

§ adichii/adichie (a-dhi-chí-i) sf adichii (a-dhi-chíĭ) – nidriptati, nindriptati, apadichii, hilieti, strãmbãtati
{ro: nedreptate}
{fr: injustice}
{en: injustice}

§ apadichii/apadichie (a-pa-dhi-chí-i) sf apadichii (a-pa-dhi-chíĭ) – (unã cu adichii)
ex: apadichia (nidriptatea) s-chearã

§ adic (á-dhicŭ) adg adicã (á-dhi-cã), adits (á-dhitsĭ), aditsi/aditse (á-dhi-tsi) – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: nedrept}
{fr: injuste}
{en: injust}

§ adica (á-dhi-ca) adv – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: pe nedrept}
{fr: injustement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

diplo

diplo (dhi-pló) adv invar – tsi easti di doauã ori ma mari (di-un altu lucru); tu cari poati sã ncapã di doauã ori ma multu (ca tu altu lucru); tsi s-aspuni ca doauã lucri di idyea soi; (easti, ved, mi duc, etc.) di dauã ori; dublu, duplu
{ro: dublu, îndoit}
{fr: doublement}
{en: double; twofold}
ex: plãtii diplo (di dauã ori ma multu)

§ dublu1 (dú-blu) adv (unã cu diplo)

§ duplu1 (dú-plu) adv – (unã cu diplo)

§ dublu2 (dú-blu) adg dublã (dú-blã), dubli (dú-bli), dubli/duble (dú-bli) – tsi suntu doauã lucri i doi inshi (di idyea soi); tsi easti di doauã ori ma mari (di-un altu lucru); (easti, ved, mi duc, etc.) di dauã ori; duplu
{ro: dublu}
{fr: double}
{en: double}
ex: s-lu vindã cu dublã (di dauã ori ma mari) tinjii

§ duplu2 (dú-plu) adg duplã (dú-plã), dupli (dú-pli), dupli/duple (dú-pli) – (unã cu dublu2)

§ dipledz (dhi-plédzŭ) vb I diplai (dhi-pláĭ), diplam (dhi-plámŭ), diplatã (dhi-plá-tã), diplari/diplare (dhi-plá-ri) – fac unã parti dit un lucru (carti, pãndzã, stranj, etc.) si s-ashtearnã pristi unã altã parti di-a lui; l-fac un lucru s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); diplusescu, ndiplusescu, anduplic, nduplic
{ro: îndoi, dubla}
{fr: plier, doubler}
{en: fold, double}
ex: li diplã (diplusi) stranjili; lji diplã dichea (lj-u featsi di dauã ori ma mari leafa)

§ diplat (dhi-plátŭ) adg diplatã (dhi-plá-tã), diplats (dhi-plátsĭ), diplati/diplate (dhi-plá-ti) – tsi ari unã parti turnatã (nduplicatã) sh-ashtirnutã pristi unã altã parti; tsi easti faptu s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); diplusit, ndiplusit, anduplicat, nduplicat
{ro: îndoit, dublat}
{fr: plié, doublé}
{en: folded, doubled}

§ diplari/diplare (dhi-plá-ri) sf diplãri (dhi-plắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-dipleadzã; diplusiri, ndiplusiri, anduplicari, nduplicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hachi/hache

hachi/hache (há-chi) sf hãchi (hắchĭ) – atsea (ndriptatea) tsi fatsi omlu cari pricunoashti ndrepturli a unui; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi fatsi cariva cãndu nu fatsi unã strãmbãtati; driptati, ndriptati, dichi;
(expr:
1: lu-aduc (lj-yin) di hachi = lj-yin di indihachi (ãnduhachi); aflai murafetea cu cari s-lj-u pot a omlui cari mi cãrteashti (cari-nj fatsi-arãu, etc.), s-lu-azvingu, s-lu fac s-tacã, s-lu fac s-mi-alasã isih;
2: nu-nj si mãcã hachea = escu ascultat)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: ari hachi (ndriptati); s-u lja cu gura hachea (dichea, ndriptatea); unã mirachi mi-adutsi di hachi
(expr: nj-u poati, mi nvirineadzã); muljarea sh-a draclui ãlj yini di hachi
(expr: lj-u poati sh-a draclui); putsãn cãti putsãn ãlj vinji di hachi; mi munduii multu ma-lj vinj di hachi; tini va lã yinj di hachi a Cap-di-Cãnjlor

§ indihachi/indihache (in-di-háchi) adv – di hachi; ãnduhachi
{ro: de hac}
{fr: (venir) à bout de quelqu’un}
{en: (get) the better of someone}
ex: lj-vinji di indihachi (lj-vinji di hachi, lj-u putu, lu-azvimsi)

§ ãnduhachi/ãnduhache (ãn-du-há-chi) adv – (unã cu indihachi)
ex: pi aljurea lã yin ãnduhachi (lã yin di hachi, lã u pot) a atsilor tsi cãtigursescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

harami/harame

harami/harame (ha-rá-mi) sf invar, adv – lucru amintat cu nindriptati (cu minciunj, fãrã ca s-aibã ndreptu, fãrã ca s-lu-axizeascã, etc.); pi nindreptu; cu strãmbãtati; s-nu veadã hãiri; s-nu-lj hibã ti bun
{ro: haram}
{fr: acquisition illicite; mal t’en prenne}
{en: thing obtained unlawfully, without merit; have no profit}
ex: di harami (di lucru amintat pi nindreptu) vãr nu s-prucupsi; harami a lor (s-nu veadã hãiri), harami s-lã hibã (s-nu lã hibã ti bun); harami vinji, harami s-dusi; harami u mãc pãnea (nu-axizea s-u mãc, nu lipsea); harami s-lji hibã (s-nu veadã hãiri di) pãnea tsi ari mãcatã la noi

§ hãrami/hãrame (hã-rá-mi) sf invar, adv – (unã cu harami)
ex: cal hãrami

§ hãrãmgi (hã-rãm-gí) adg hãrãmgioanji/hãrãmgioanje (hã-rãm-gĭŭá-nji), hãrãm-geadz (hã-rãm-gĭádzĭ), hãrãmgioanji/hãrãmgioanje (hã-rãm-gĭŭá-nji) – tsi nu lucreadzã sh-bãneadzã mash dit lucrul a altor oaminj; tsi easti timbel shi lji ngreacã s-lucreadzã; tsi sh-cheari chirolu alãgãndalui prit cãljuri fãrã s-facã tsiva
{ro: parazit}
{fr: qui vit aux dépens des autres}
{en: parasite}

§ haramufai (ha-ra-mu-fáĭ) sm haramufaeanj (ha-ra-mu-fá-ĭanjĭ) – om tsi nu para lu-arãseashti (lj-angreacã multu tra) s-facã un lucru; om tsi lu-arãseashti s-hãlãndãreascã shi sã sh-treacã oara fãrã s-facã tsiva; haileas, aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, pierde-vară}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: idler, lazybones}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ilei/ilee

ilei/ilee (i-lé-i) sf ilei (i-léĭ) –
1: tirtipea faptã di omlu shiret tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); dhol, pispeatsã, punirlichi, tirtipi, vulpilji;
2: nidriptati, strãmbãtati, adichii, apadichii, hilieti
{ro: şiretlic, fraudă, nedreptate}
{fr: tricherie, fraude, iniquité}
{en: trickery, deceit, iniquity}
ex: nj-featsi ca ileea (punirlichi, tirtipi) sh-nj-amintã arshitsili; avu ilei (nu-avu ndriptati; featsi stepsu, nindriptati) cu mini; nu nj-u am cu ileea (punurlichea)

§ hilieti/hiliete (hi-li-ĭé-ti) sf hiliets (hi-li-ĭétsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-pricunoscu ndrepturli a unui om; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi, cãndu nu-lj da a unui om ndriptatea tsi-lj si cadi; atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã unã strãmbãtati; ilei, nidriptati, nindriptati, adichii, apadichii
{ro: nedreptate}
{fr: injustice, tort}
{en: injustice}
ex: tuts shtiu cã, cu hiliets (nidriptãts) sh-adunã avearea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mihrisescu1

mihrisescu1 (mi-hri-sés-cu) (mi) vb IV mihrisii (mi-hri-síĭ), mihriseam (mi-hri-seámŭ), mihrisitã (mi-hri-sí-tã), mihrisiri/mi-hrisire (mi-hri-sí-ri) – fac cusor; njicshuredz; mi ncusuredz, cãmburyisescu, cucushedz, gribuescu, nduplic, strãmbu
{ro: micşora; gheboşi, (se) plia, curba}
{fr: diminuer; devenir bossu, (se) plier, courber}
{en: diminish; get a hump}
ex: s-ved s-pulimsescu shi dipla s-mihrisescu (s-mi ncusuredz)

§ mihrisit (mi-hri-sítŭ) adg mihrisitã (mi-hri-sí-tã), mihrisits (mi-hri-sítsĭ), mihrisiti/mihrisite (mi-hri-sí-ti) – tsi ari faptã cusor; tsi s-ari njicshuratã; njicshurat; ncusurat, cãmburyisit, cucushat, nduplicat, strãmbat
{ro: micşorat; gheboşit}
{fr: diminué; devenu bossu, courbé}
{en: diminished; hunchbacked}

§ mihrisiri/mihrisire (mi-hri-sí-ri) sf mihrisiri (mi-hri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) mihriseashti; njicshurari; ncusurari, cãmburyisiri, cucushari, gribuiri, nduplicari, strãmbari
{ro: acţiunea de a micşora; de a gheboşi; micşorare; gheboşire}
{fr: action de diminuer; de devenir bossu, de se courber}
{en: action of diminishing; of getting a hump}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ndriptati/ndriptate

ndriptati/ndriptate (ndrip-tá-ti) sf ndriptãts (ndrip-tắtsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pricunoscu ndrepturli a unui om; atsea tsi-adu-cheashti omlu cã fatsi, cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-adarã unã strãmbãtati; driptati, driptaticã, ndreptu, dichi, hachi, aver;
(expr:
1: lj-dau ndriptati a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea, nu suntu strãmbi icã minciu-noasi;
2: am ndriptati = atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi; minduescu ghini;
3: lj-fac ndriptati a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari sh-mirimitisescu nindrip-tatea tsi lj-u-am faptã altãoarã)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: nãs lã spusi ndriptatea (tsi easti ndreptu, averlu); vrea s-da ndriptati (ndreptu) a hãngilui; ndripta-tea (ndreptul a omlui) easi prisuprã ca untulemnul pri apã; cu ndriptati, mori di foami tu lumea-aistã; sh-cari agiucai pri ndriptati, nu pri strãmbu; ari ndriptati
(expr: dzãtsi dealihea, mindueashti ghini, cum lipseashti)

§ driptati/driptate (drip-tá-ti) sf driptãts (drip-tắtsĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: driptatea eara cu noi

§ driptaticã1 (drip-tá-ti-cã) sf driptatitsi/driptatsitse (drip-tá-ti-tsi) – (unã cu ndriptati)

§ dreptu1 (drép-tu) sn drepturi (drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)

§ ndreptu1 (ndrép-tu) sn ndrep-turi (ndrép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: ndreptu (ndriptati) ai, ma nu-ai ti loari tsiva; au ndreptu (ndriptati) cãndu spun; muljari-sa avea ndreptu (ndriptati)

§ andreptu1 (an-drép-tu) sn andrepturi (an-drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: avea andreptu (ndriptati)

§ ãndreptu1 (ãn-drép-tu) sn ãndrepturi (ãn-drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)

§ driptatic1 (drip-tá-ticŭ) adg driptaticã (drip-tá-ti-cã), driptatits (drip-tá-titsĭ), driptatitsi/driptatitse (drip-tá-ti-tsi) – tsi easti ndreptu (nistrãmbu); tsi nu easti cu strãmbãtãts
{ro: drept}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn