Dictsiunar

strãbat (strã-bátŭ) vb III shi II strãbãtui (strã-bã-túĭ), strãbãteam (strã-bã-teámŭ), strãbãtutã (strã-bã-tú-tã), strãbatiri/strãbatire (strã-bá-ti-ri) shi strãbãteari/strãbãteare (strã-bã-teá-ri) – trec (imnu, alag) prit tsiva; intru ahãndos tu tsiva; fac guvã tu-un lucru; bag unã hãlati cu mithcã (cãtsut, sãitã, etc.) tu-un lucru pãnã treatsi di partea-alantã; stribat, pitrundu, spitrundu, spritundu, intru, cãrtiljedz, ampihiur, mpihiur, mpihior;
(expr: mi strãbati (njilã, dureari, vreari, etc.) = aduchescu multã njilã, dureari, vreari, etc.)
{ro: străbate}
{fr: traverser, pénétrer}
{en: traverse, go through}
ex: cu mintea tu-unã minutã stribãtem (tritsem prit) muntsã sh-vãljuri; cai poati sã stribatã (pitrundã) prit ahãtã ghimtã?; apa strãbãtu (tricu) prit mur; tsi jali-nj ti strãbati?
(expr: nj-ti pitrundi?); mi strãbãtu
(expr: aduchescu multu, mi pitrumsi) arcoarea

§ strãbãtut (strã-bã-tútŭ) adg strãbãtutã (strã-bã-tú-tã), strãbãtuts (strã-bã-tútsĭ), strãbãtuti/strãbãtute (strã-bã-tú-ti) – tsi ari tricutã prit tsiva; tsi easti tricut di cariva; tsi ari intratã ahãndos tu tsiva; tu cari ari intratã cariva; stribãtut, pitrumtu, pitrumsu, pitrundat, spitrumtu, spitrumsu, spitrundat, spritumtu, spritumsu, spritundat, cãrtiljat, intrat, ampihiurat, mpihiurat
{ro: străbătut}
{fr: pénétré, traversé}
{en: gone through}

§ strãbati-ri1/strãbatire (strã-bá-ti-ri) sf strãbatiri (strã-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pitrundi tsiva; stribatiri, strãbãteari, stribãteari, pitrundiri, pitrundeari, pitrundari, pitrundeari, spitrundiri, spi-trundeari, spitrundari, spritrundiri, spritundeari, spritundari, intrari, cãrtiljari, ampihiurari, mpihiurari
{ro: acţiunea de a străbate; străbatere}
{fr: action de traverser, de pénétrer}
{en: action of traversing, of going through}

§ strãbãtea-ri1/strãbãteare (strã-bã-teá-ri) sf strãbãteri (strã-bã-té-ri) – (unã cu strãbatiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

strãbãtut

strãbãtut (strã-bã-tútŭ) adg – vedz tu strãbat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: strãbat

ampihiur

ampihiur (am-pí-hĭurŭ) (mi) vb I ampihiurai (am-pi-hĭu-ráĭ), ampihiuram (am-pi-hĭu-rámŭ), ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) – trec un hir prit guva-a aclui; fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; mpihiur, mpihior, cãrtiljedz, strãpungu, spitrundu, spritundu, strãbat, stribat; (fig: u-ampihiur = (i) u-arãd, u-aplãnãsescu, u-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, etc.; (ii) mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari tra s-u ciumulescu, s-u-ambair, s-u ncalic, s-nã agãchipsim)
{ro: înfira, străpunge}
{fr: enfiler (une aiguille); percer, transpercer}
{en: thread (needle); pierce, go through}
ex: ampihiur (trec) hirlu prit ac; grenda u-ampihiurarã (lj-featsirã guvi di-unã parti tu-alantã); u-ampihiurã (fig: u bãgã tu ashtirnut, u-ambãirã); lj-vidzui cã si-ampihiurarã (si-ambãirarã, s-bãgarã tu-ashtirnut deadun) tu plentsã

§ ampihior (am-pi-hĭórŭ) (mi) vb I ampihiurai (am-pi-hĭu-ráĭ), ampihiuram (am-pi-hĭu-rámŭ), ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) – (unã cu ampihiur, [bãgats oarã cã actsentul cadi pi-altã silabã])

§ ampihiurat (am-pi-hĭu-rátŭ) adg ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurats (am-pi-hĭu-rátsĭ), ampihiurati/ampihiurate (am-pi-hĭu-rá-ti) – (lucru) tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; (aclu) tsi-lj s-ari tricutã hirlu prit guvã; mpihiurat, cãrtiljat, strãpumtu, spitrumtu, spritumtu, strãbãtut, stribãtut
{ro: înfirat, străpuns}
{fr: enfilé (aiguille); percé, transpercé}
{en: threaded (needle); pierced, gone through}

§ ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) sf ampihiurãri (am-pi-hĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ampihiurã; mpihiurari, cãrtiljari, strãpundziri, spitrundiri, spritundiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: acţiunea de a înfira, de a străpunge; înfirare, străpungere}
{fr: action d’enfiler (une aiguille); de percer, de transpercer}
{en: action of threading (needle); of piercing, of going through}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

azvundzescu

azvundzescu (az-vun-dzés-cu) vb IV azvundzii (az-vun-dzíĭ), azvundzeam (az-vun-dzeámŭ), azvundzitã (az-vun-dzí-tã), azvun-dziri/azvundzire (az-vun-dzí-ri) – fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; azundzescu, cãrtiljedz, strãpungu, spitrundu, strãbat, stribat
{ro: găuri, perfora}
{fr: trouer, perforer, percer}
{en: pierce, go through}

§ azvundzit (az-vun-dzítŭ) adg azvundzitã (az-vun-dzí-tã), azvundzits (az-vun-dzítsĭ), azvundziti/azvundzite (az-vun-dzí-ti) – (lucru) tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; azundzit, cãrtiljat, strãpumtu, spitrumtu, strãbãtut, stribãtut
{ro: găurit, perforat}
{fr: troué, perforé, percé}
{en: pierced, gone through}

§ azvundziri/azvundzire (az-vun-dzí-ri) sf azvundziri (az-vun-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azvundzeashti; azvundziri, azundziri, cãrtiljari, strãpundziri, spitrundiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: acţiunea de a găuri, de a perfora; găurire, perforare}
{fr: action de percer, de trouer, de forer}
{en: action of piercing, of going through}

§ azundzescu (a-zun-dzés-cu) vb IV azundzii (a-zun-dzíĭ), azundzeam (a-zun-dzeámŭ), azundzitã (a-zun-dzí-tã), azundziri/azundzire (a-zun-dzí-ri) – (unã cu azvundzescu)

§ azundzit (a-zun-dzítŭ) adg azundzitã (a-zun-dzí-tã), azundzits (a-zun-dzítsĭ), azundziti/azundzite (a-zun-dzí-ti) – (unã cu azvundzit)

§ azundziri/azundzire (a-zun-dzí-ri) sf azundziri (a-zun-dzírĭ) – (unã cu azvundziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cãrtelj

cãrtelj (cãr-téljĭŭ) sn cãrtealji/cãrtealje (cãr-teá-lji) shi cãrtelji/cãrtelje (cãr-té-lji) shi cãrtelj (cãr-téljĭ) –
1: nel (vãrtos, di metal) cu cari s-acatsã cãtinarli (alsidzli, singirli, etc.) tra sã ncljiadzã unã ushi (poartã, sinduchi, etc.); cãrchelj, cãrcheauã;
2: aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã unã soi di funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, cu cari s-acatsã oara di curauã, etc.); cadenã, catinã, chiustecã, chiustechi, alis, alsidã, alisidã, altsu, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, silivar, sulivar, brangã, prangã, heari (fig:
1: cãrtelj = guva di cur; cur, ghes, shidzut; expr:
2: lj-trec cãrteljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini, fac tsi voi cu el, canda-lj tricui un nel di nari ca la unã ursã;
3: sã-nj mãts cãrteljlu (curlu) = nu mi mealã dip, cã nu pots sã-nj fats tsiva)
{ro: belciug; lanţ}
{fr: anneau (de fer); chaîne}
{en: ring (of metal); chain}
ex: cãrteljlu (nelu) a cingheljlui; la ushi ari cãrtealji di her (catini); unã cheatrã mari cu patru cãrtelji (singiri); l-doari cãrteljlu (fig: curlu; icã expr: nu-l mealã); sã-nj mãts cãrteljlu
(expr: sã-nj mãts curlu, nu mi mealã dip); ducmenladzlji cu cãrtelji (neali njits) s-li bagã nveastili di veri

§ cãrtiljedz (cãr-ti-ljĭédzŭ) (mi) vb I cãrtiljai (cãr-ti-ljĭáĭ), cãrtiljam (cãr-ti-ljĭámŭ), cãrtiljatã (cãr-ti-ljĭá-tã), cãrtiljari/cãrtiljare (cãr-ti-ljĭá-ri) – acats (bag) un nel (cãrtelj) di her, di-asimi i di-un altu lucru; fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; azvundzescu, azundzescu, ampihiur, mpihiur, mpihior, strãpungu, spitrundu, spritundu, strãbat, stribat
{ro: găuri, perfora}
{fr: trouer, perforer, percer}
{en: pierce, go through}
ex: ded s-cãrtiljadzã parãlu tsi-l didesh (s-lji facã guvã), ca s-lu spindzur di gushi; cãrtiljai (feci guvã tu) fluria ca s-u fac ver

§ cãrtiljat (cãr-ti-ljĭátŭ) adg cãrtiljatã (cãr-ti-ljĭá-tã), cãrtiljats (cãr-ti-ljĭátsĭ), cãrtiljati/cãrtiljate (cãr-ti-ljĭá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã un nel (un cãrtelj); (lucru) tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; azvundzit, azundzit, ampihiurat, mpihiurat, strãpumtu, spitrumtu, spritumtu, strãbãtut, stribãtut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

chinisi/chinise

chinisi/chinise (chí-ni-si) sf fãrã pl – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; lucrul (mãcarea, yitria) tsi guleashti tuti matsãli di murdãrilja tsi easti nuntru; yitria tsi u lja omlu tra s-easã nafoarã cãndu easti astupat, cãndu easti cu capsi; catartic, chinitco; diarii, cufoari, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, urdinari, urdinat, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: diaree; pugativ}
{fr: diarrhée; purgatif}
{en: diarrhea; purgative}
ex: bunã-i atumtsea shi unã chinisi (un chinitco)

§ chinitco (chi-nit-có) sm chinitcadz (chi-nit-cádzĭ) – lucrul (mãcarea, yitria) tsi, cu ishirea nafoarã, l-fatsi omlu si-sh guleascã pãntica (matsãli) di tuti tsi s-aflã nuntru; yitria tsi u lja tra s-easã nafoarã atsel tsi easti astupat, tsi easti cu capsi; catartic, chinisi
{ro: pugativ}
{fr: purgatif}
{en: purgative}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

crutsi/crutse

crutsi/crutse (crú-tsi) sf cruts (crútsĭ) – dauã cumãts di lemnu (cheatrã, asimi, etc.) bãgati ncrutsishalui unã pisti-alantã tra s-facã un semnu tsi sh-u-adutsi cu luguria pri cari fu ncãrfusit Hristolu; semnul a crishtinãtatiljei; cãrutsi;
(expr:
1: crutsi (di trup, tser) = ilji, mesea-a truplui, mesea-a tserlui;
2: hiu cu crutsea n cap (n suflit) = hiu om ndreptu tsi nu mindueashti (nu fatsi) lãets;
3: nj-fac crutsea = (i) mi ncrutsescu, mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudisescu, mi-apurisescu, nj-fac thamã, thãmãsescu, etc.; (iii) mi ndreg, hiu etim ti moarti;
4: ãlj bag crutsea a unui lucru; nj-fac crutsea dupã measã = bitisii measa; l-lugursescu un lucru bitisit, mortu, lu-agãrshescu lucrul;
5: iu si-l vedz, crutsea s-tsã fats = ma s-lu-astalj un om tsi-l shtii arãu, va s-ti-afireshti di el)
{ro: cruce}
{fr: croix}
{en: cross}
ex: di un lemnu fats: sh-crutsi sh-lupatã; bashi crutsea; la pãtigiuni s-arucã crutsea tu baltã; sh-eara cu crutsea n cap
(expr: eara om ndreptu); ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; preftul, cãndu-l vidzu, sh-featsi crutsea
(expr: s-ciudisi multu, sh-featsi thamã); crutsea trets ãn gurã, ca crutsea s-ti usuts; nu ti vidzui pãnã tora s-tsã fats crutsea
(expr: s-ti ncljinj); mi duc sã-nj fac unã crutsi
(expr: mi duc s-mi ncljin); cãndu luna di crutsi tricu
(expr: di giumitatea-a tserlui, a noaptiljei); mi doari tu crutsi
(expr: mesea, ilja, cãrtsioara); bãgarã sã-sh facã crutsea
(expr: nchisirã si s-ciudiseascã multu); bagã-lj crutsea
(expr: agãrsha-u, alasã-u moartã luguria); dupã tsi mãcarã shi sh-featsirã crutsi
(expr: dupã tsi bitisirã di mãcari)

§ cãrutsi/cãrutse (cã-rú-tsi) sf cãruts (cã-rútsĭ) – (unã cu crutsi)
ex: avea nã cãrutsi (crutsi) tu frãmti

§ crutsicã (cru-tí-cã) sf crutsits (cru-tsítsĭ) – crutsi njicã
{ro: cruciuliţă}
{fr: petite croix}
{en: small cross}

§ crutsicãljuri (cru-tsi-cắ-ljĭurĭ) sf pl – loclu iu dauã cãljuri s-andãmusescu (s-astalji, sã ncrutsiljadzã) shi fac ca unã crutsi

{ro: răspântie de drumuri}
{fr: carrefours}
{en: crossroads}

§ ncrutsiljedz (ncru-tsi-ljĭédzŭ) (mi) vb I ncrutsiljai (ncru-tsi-ljĭáĭ), ncrutsiljam (ncru-tsi-ljĭámŭ), ncrutsiljatã (ncru-tsi-ljĭá-tã), ncrutsiljari/ncrutsiljare (ncru-tsi-ljĭá-ri) – bag (fac) dauã lucri (cicioari, mãnj, leamni, cali, etc.) si sta deadun ca unã crutsi; bag pi crutsi pi cariva sh-lji ncãrfusescu mãnjli (ca Hristolu); ãncurtsiljedz, ncurtsiljedz, ncrutsescu, stãvrusescu
{ro: încrucişa, crucifica}
{fr: croiser, crucifier}
{en: cross, crucify}
ex: Toli shi ncrutsilje mãnjli; shi ncrutsiljadzã cicioarli; iu si ncrutsiljadzã cãljurli

§ ncrutsiljat (ncru-tsi-ljĭátŭ) adg ncrutsiljatã (ncru-tsi-ljĭá-tã), ncrutsiljats (ncru-tsi-ljĭátsĭ), ncrutsiljati/ncrutsiljate (ncru-tsi-ljĭá-ti) – (dauã mãnj, cicioari, leamni, etc.) tsi suntu bãgati si sta ca unã crutsi unã cu-alantã; tsi easti ncãrfusit pi crutsi ca Hristolu; ãncrutsiljat, ncurtsiljat, ncrutsit, stãvrusit
{ro: încrucişat, crucificat}
{fr: croisé, crucifié}
{en: crossed, crucified}

§ ncrutsi-ljari/ncrutsiljare (ncru-tsi-ljĭá-ri) sf ncrutsiljeri (ncru-tsi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sta ncrutsiljat; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti ncãrfusit pi crutsi (ca Hristolu); ãncurtsiljari, ncurtsiljari, ncrutsiri, stãvrusiri
{ro: acţiunea de a încrucişa, de a crucifica; încrucişare, crucificare}
{fr: action de croiser, de crucifier}
{en: action of crossing, of crucifying}

§ ncurtsiljedz (ncur-tsi-ljĭédzŭ) (mi) vb I ncurtsiljai (ncur-tsi-ljĭáĭ), ncurtsiljam (ncur-tsi-ljĭámŭ), ncurtsiljatã (ncur-tsi-ljĭá-tã), ncurtsilja-ri/ncurtsiljare (ncur-tsi-ljĭá-ri) – (unã cu ncrutsiljedz)

§ ncurtsi-ljat (ncur-tsi-ljĭátŭ) adg ncurtsiljatã (ncur-tsi-ljĭá-tã), ncurtsiljats (ncur-tsi-ljĭátsĭ), ncurtsiljati/ncurtsiljate (ncur-tsi-ljĭá-ti) – (unã cu ncrutsiljat)
ex: cu bratsili shi mãnjli ncurtsiljati pi nãsi

§ ncurtsiljari/ncurtsiljare (ncur-tsi-ljĭá-ri) sf ncurtsiljeri (ncur-tsi-ljĭérĭ) – (unã cu ncrutsiljari)

§ ãncrutsiljedz (ãn-cru-tsi-ljĭédzŭ) (mi) vb I ãncrutsiljai (ãn-cru-tsi-ljĭáĭ), ãncrutsiljam (ãn-cru-tsi-ljĭámŭ), ãncrutsiljatã (ãn-cru-tsi-ljĭá-tã), ãncrutsiljari/ãn-crutsiljare (ãn-cru-tsi-ljĭá-ri) – (unã cu ncrutsiljedz)

§ ãn-crutsiljat (ãn-cru-tsi-ljĭátŭ) adg ãncrutsiljatã (ãn-cru-tsi-ljĭá-tã), ãncrutsiljats (ãn-cru-tsi-ljĭátsĭ), ãncrutsiljati/ãncrutsiljate (ãn-cru-tsi-ljĭá-ti) – (unã cu ncrutsiljat)
ex: ved ãncrutsiljatã (ncãrfusitã pri crutsi) soea-nj ca Hristolu

§ ãncrutsiljari/ãncrutsiljare (ãn-cru-tsi-ljĭá-ri) sf ãncrutsiljeri (ãn-cru-tsi-ljĭérĭ) – (unã cu ncrutsiljari)

§ ncrutsescu (ncru-tsés-cu) (mi) vb IV ncrutsii (ncru-tsíĭ), ncrutseam (ncru-tseámŭ), ncrutsitã (ncru-tsí-tã), ncrutsiri/ncrutsire (ncru-tsí-ri) – bag (fac) dauã lucri (mãnj, cicioari, leamni, cãljuri, etc.) si sta deadun ca unã crutsi; ãnj fac crutsea (cãndu mi ncljin la bisearicã, cãndu mi-aspar, cãndu mi ciudisescu, etc.); ãnj fac thamã cãndu ved (avdu) atseali tsi s-fac dininti; truplu-nj treamburã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); crutsescu, ncrutsiljedz, ncurtsiljedz, ãncurtsiljedz, stãvrusescu, apurisescu, tãmãsescu, ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciudusescu; treamur, cutreambur, cutreamur, ãnhiuredz, nhiuredz
{ro: încrucişa, (se) cruci; (se) minuna, frisona}
{fr: croiser, faire le signe de la croix; (s’)émerveiller; (s’)étonner, frémir; croiser}
{en: cross, make the cross sign; marvel, be amazed, tremble, shake}
ex: s-ti ncrutseshti (s-tsã fats crutsea, trã ciudii), sh-altã nu!

§ ncrutsit (ncru-tsítŭ) adg ncrutsitã (ncru-tsí-tã), ncrutsits (ncru-tsítsĭ), ncrutsiti/ncrutsite (ncru-tsí-ti) – (dauã mãnj, cicioari, leamni, etc.) tsi suntu bãgati si sta deadun ca unã crutsi; cari sh-featsi crutsea (la bisearicã, di ciudii, di fricã, etc.); cari s-ciudiseashti (s-cutreamburã) di tsi veadi (di tsi avdi); crutsit, ncrutsiljat, ncurtsiljat, ãncrutsiljat, stãvrusit, apurisit, tãmãsit, ciudit, ciuduit, ciudisit, ciudusit; trimurat, cutrimburat, cutrimurat, ãnhiurat, nhiurat
{ro: încrucişat, crucit; minunat, frisonat}
{fr: croisé; émerveillé; étonné, frémi}
{en: crossed; marveled; amazed, shaken}
ex: cu mãnjli ncrutsiti (ncrutsiljati)

§ ncrutsiri/ncrutsire (ncru-tsí-ri) sf ncrutsiri (ncru-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bagã dauã lucri (cicioari, mãnj, leamni, cali, etc.) si sta ca unã crutsi unã cu-alantã; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-fatsi crutsea (la bisearicã, di ciudii); atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ciudiseashti multu; crutsiri, ncrutsiljari, ncurtsiljari, ãncurtsiljari, stãvrusiri, apurisiri, ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciudusiri; trimurari, cutrimburari, cutrimurari, ãnhiurari, nhiurari
{ro: acţiunea de a încrucişa, de a (se) cruci; de a (se) minuna, de a frisona; încrucişare, minunare, frisonare}
{fr: action de croiser, de faire le signe de la croix; de (s’)émerveiller; de (s’)étonner, de frémir}
{en: action of crossing, of making the cross sign; of marveling, of being amazed, of shaking}

§ crutsescu1 (cru-tsés-cu) (mi) vb IV crutsii (cru-tsíĭ), crutseam (cru-tseámŭ), crutsitã (cru-tsí-tã), crutsiri/crutsire (cru-tsí-ri) – (unã cu ncrutsescu)
ex: vinjirã di s-crutsirã (s-cutrimburarã) mulili; cãndu ti ved, mi crutsescu (lãhtãrsescu, mi cutreambur)

§ crutsit1 (cru-tsítŭ) adg crutsitã (cru-tsí-tã), crutsits (cru-tsítsĭ), crutsiti/crutsite (cru-tsí-ti) – (unã cu ncrutsit)

§ crutsiri1/crutsire (cru-tsí-ri) sf crutsiri (cru-tsírĭ) – (unã cu ncrutsiri)

§ ncrutsish (ncru-tsíshĭŭ) adg, adv – tsi aspuni ca unã crutsi; tsi talji pristi un lucru ca unã crutsi; (shed pri cur) cu cicioarli ncrutsiljati; ndreapti (fapti) s-aspunã ca crutsea; crutsishalui, ncrutsishalui
{ro: cruciş}
{fr: en croix, à travers, à la croix; à la turque}
{en: crosswise, with crossed feet, etc.)}
ex: li ncãrfusi penurli ncrutsish (tra s-facã ca nã crutsi)

§ ncrutsishalui (ncru-tsí-shĭa-luĭ) adv – (unã cu ncrutsish)
ex: a ncrutsishalui s-pot s-shed

§ crutsish (cru-tsíshĭŭ) adg, adv – (unã cu ncrutsish)
ex: ari mutrirea crutsish (cu ocljilj tsi mutrescu ncrutsiljat); tsãni cicioarili crutsish (ca unã crutsi); bãga duretslji crutsish

§ crutsishalui (cru-tsí-shĭa-luĭ) adv – (unã cu ncrutsish)
ex: u strãbat crutsishalui s-dau di vãrã arburi

§ ncru-tsishedz (ncru-tsi-shĭédzŭ) (mi) vb I ncrutsishai (ncru-tsi-shĭáĭ), ncrutsisham (ncru-tsi-shĭámŭ), ncrutsishatã (ncru-tsi-shĭá-tã), ncrutsishari/ncrutsishare (ncru-tsi-shĭá-ri) – (unã cu ncrutsescu)
ex: shi ncrutsishe mãnjli pi cheptu shi shidea fãrã s-dzãcã un zbor; ncrutsishe dauã duretsi

§ ncrutsishat (ncru-tsi-shĭátŭ) adg ncrutsishatã (ncru-tsi-shĭá-tã), ncrutsishats (ncru-tsi-shĭátsĭ), ncrutsishati/ncrutsishate (ncru-tsi-shĭá-ti) – (unã cu ncrutsit)

§ ncrutsishari/ncrutsishare (ncru-tsi-shĭá-ri) sf ncrutsisheri (ncru-tsi-shĭérĭ) – (unã cu ncrutsiri)

§ crutsishedz (cru-tsi-shĭédzŭ) (mi) vb I crutsishai (cru-tsi-shĭáĭ), crutsisham (cru-tsi-shĭámŭ), crutsishatã (cru-tsi-shĭá-tã), crutsishari/crutsishare (cru-tsi-shĭá-ri) – (unã cu ncrutsescu)
ex: nu-i ghini s-crutsishedz mãnjli cãndu dornji; crutsishadzã cicioarili cãndu stai mpadi

§ crutsishat (cru-tsi-shĭátŭ) adg crutsishatã (cru-tsi-shĭá-tã), crutsishats (cru-tsi-shĭátsĭ), crutsishati/crutsishate (cru-tsi-shĭá-ti) – (unã cu ncrutsit)

§ crutsishari/crutsishare (cru-tsi-shĭá-ri) sf crutsisheri (cru-tsi-shĭérĭ) – (unã cu ncrutsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cufoari/cufoare

cufoari/cufoare (cu-fŭá-ri) sf cufori (cu-fórĭ) – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) dipriunã, multu moali i ca apa; diarii, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, urdinari, urdinat
{ro: diaree}
{fr: diarrhée}
{en: diarrhea}
ex: am cufoari; u tãlje cufoarea (diaria) greauã

§ cufurescu (cu-fu-rés-cu) (mi) vb IV cufurii (cu-fu-ríĭ), cufuream (cu-fu-reámŭ), cufuritã (cu-fu-rí-tã), cufuri-ri/cufurire (cu-fu-rí-ri) – hiu lãndzit di diarii (cufoari); es nafoarã multu moali, apos sh-multi ori cu-arada; nj-yini tra s-es nafoarã (s-mi cac) tut chirolu; urdin, surdisescu, spriimnu;
(expr: li cufurescu (zmeanili) = nj-easti multu fricã)
{ro: cufuri}
{fr: foirer}
{en: have diarrhea}
ex: njeljlji s-cufurescu; li cufurish zmeanili (ti-aspãreash multu)

§ cufurit (cu-fu-rítŭ) adg cufuritã (cu-fu-rí-tã), cufurits (cu-fu-rítsĭ), cufuriti/cufurite (cu-fu-rí-ti) – tsi easti lãndzit di diarii; tsi-l talji cufoarea; tsi easi nafoarã tut chirolu (multu moali shi apos); urdinat, surdisit, spriimnat
{ro: cufurit}
{fr: foiré, maladif}
{en: sick with diarrhea}
ex: ti-adrash ca noatin cufurit

§ cufuriri/cufurire (cu-fu-rí-ri) sf cufuriri (cu-fu-rírĭ) – atsea tsi fatsi tut chirolu atsel tsi ari cufoari; urdinari, surdisiri, spriimnari, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, ishiri, diarii, urdinat, tartacutã
{ro: acţiunea de a cufuri; cufurire, cufureală}
{fr: action de foirer}
{en: action of having diarrhea}

§ cufuros (cu-fu-rósŭ) adg cufuroasã (cu-fu-rŭá-sã), cufurosh (cu-fu-róshĭ), cufuroasi/cufuroase (cu-fu-rŭá-si) – tsi ari (easti lãndzit di) cufoari (diarii); cufuryios, cufuryear, cãcãtos (fig: cufuros = tsi s-aspari lishor di itsi lucru; tsi nu para lj-u tsãni; tsi easti fricos, bishinos, etc.)
{ro: cufuros, fricos}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

diarii/diarie

diarii/diarie (dhi-ĭa-rí-i) sf diarii (dhi-ĭa-ríĭ) – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; cufoari, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, urdinari, urdinat
{ro: diaree}
{fr: diarrhée}
{en: diarrhea}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

drãzgã

drãzgã (drắz-gã) sf drãzghi/drãzghe (drắz-ghi) – arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; loc cu tufi di vlãstari shi arburits tiniri, fundutosh shi tufosh; pãduri tinirã sh-multu tufoasã; arburi njits shi fundutosh (vlãstari) tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufã, tufish, tufani; ljanurã, janurã, yeanurã, eanurã
{ro: sihlă; crâng}
{fr: breuil; fourré; épaisseur d’une forêt; forêt jeune et très touffue}
{en: coppice, shrubs; young and bushy forest}
ex: suti di mãrshi di arbinesh umplurã drãzghili; nu putui si strãbat prit drãzgã (ljanurã, tufani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

ermu

ermu (ér-mu) adg ermã (ér-mã), ernji (ér-nji), ermi/erme (ér-mi) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); cu locuri goali iu nu creashti mari lucru; erim, pondu, pustu, irnjit, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: ermu = (i) tsi bãneadzã singur sh-diparti di lumi; aschitiu, schitiu; (ii) tsi nu-avu tihi shi ari traptã multi tu banã; mãrat, corbu, shcret, scurpisit, uryisit, etc.)
{ro: pustiu; pustnic, sihastru; dezolat, nenorocit}
{fr: désert, inhabité; anachorète, ermite, solitaire; désolé, infortuné}
{en: solitary, desert}
ex: loc ermu (pondu, irnjiu); u-alãsã tu pãdurea fricoasã sh-ermã; earã muntsãlj va s-armãnã ernji (singuri, pondzã); apãrghisit tu un cãmpu ermu, iu nu s-videa cipit di om; om ermu (singur, manoleac); bãneadzã singuri ca ernjilj (aschitiilji); armasi muma singurã, ca ermã (ca un aschitiu) ncljisã n casã; ermã (singurã) s-u ved; si-lj da sh-a ljei un ficior i nã featã, s-nu hibã ca ermili sh-ca corbili tu lumi; cavai di ernjilj (mãratslji, tsi bãneadzã singuri) picurari; plãndzi, ermã (corbã, scurpisitã), plãndzi; lu-agudi erma (blãstimata) di eapã; nu-avea ermu biutura; mor singuri sh-ernji (axolits), tu ermi (pondi) locuri, di un ascumtu di ermu (pustu) dor

§ erim (é-rim) adg erimã (é-ri-mã), erinj (é-rinjĭ), erimi/erime (é-ri-mi) – (unã cu ermu)
ex: tu-aestu erim (pondu) di loc

§ irnjii/irnjie (ir-njí-i) sf irnjii (ir-njíi) – locuri goali (multi ori acupiriti mash cu-arinã) pri cari nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva) di itia cã da putsãnã ploai; cãmpuri goali iu nu bãneadzã multã dunjai; urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati;
(expr: mutrea-ts di irnjii = mutrea-ts di lucrul a tãu shi nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor, lucri cu cari nu-ai s-fats tsiva; mutrea-ts urfanja)
{ro: pustiu, stepă; singurătate}
{fr: désert, lande, steppe; solitude}
{en: desert, steppe; solitude}
ex: s-dusi s-bãneadzã tu irnjii (pustilii, singureatsã) shi s-facã schitiu; cum treatsi vimtul tu irnjii (pustilii); irnjiili s-fricueshti; ishirã tu irnjii, tu mesea di pãduri; trapsirã dit irnjia-atsea di pãduri; ishirã tu irnjii, iu nitsi puljlju nu bãtea; nãs armasi pali singur tu irnjii, di nu shtea cãtrã iu s-facã

§ irnjiu1 (ir-njíŭ) sn irnjii (ir-njíi) – (unã cu irnjii)

ex: cãrãrli strimti dit irnjiu

§ urnjii/urnjie (ur-njí-i) sf urnjii (ur-njíi) – (unã cu irnjii)

§ erimii/erimie (e-ri-mí-i) sf erimii (e-ri-míĭ) – (unã cu irnjii)

§ irnjit (ir-njítŭ) adg irnjitã (ir-njí-tã), irnjits (ir-njítsĭ), irnjiti/irnjite (ir-njí-ti) – tsi ari tuti hãrili a unei irnjii (pustilii, pundii, etc.); tsi easti singur (gol); ermu, erim, pondu, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu, blãstimat
{ro: solitar, singuratic, izolat}
{fr: solitaire, isolé}
{en: solitary, isolated}
ex: strãbat cãljurli irnjiti (ermi, ca di irnjii)

§ irnjiu2 (ir-njíŭ) adg irnjii (ir-njí-i), irnjii (ir-njíi), irnjii (ir-njíi) – (unã cu irnjit)
ex: shadi muntili irnjiu (pondu, singur)

§ irmuxescu (ir-muc-sés-cu) vb IV irmuxii (ir-muc-síĭ), irmuxeam (ir-muc-seámŭ), irmuxitã (ir-muc-sí-tã), irmuxiri/irmuxire (ir-muc-sí-ri) – li-aspargu (locuri avuti cu biricheti multã shi mplini di lumi) sh-li fac s-agiungã pundii; (om) armãn singur; ermuxescu, rimuxescu, pundescu, punduxescu, pundixescu, pustixescu, pustuxescu, pustuescu, shcrituescu, bãstisescu, afãnsescu
{ro: pustii, devasta}
{fr: rendre désert, dévaster, désoler, dépeupler}
{en: lay waste, make it like a desert, devastate}
ex: tsi cãsi nu-am irmuxitã (afãnsitã)

§ irmuxit (ir-muc-sítŭ) adg irmuxitã (ir-muc-sí-tã), irmuxits (ir-muc-sítsĭ), irmuxiti/irmuxite (ir-muc-sí-ti) – tsi s-ari aspartã (icã fu aspartã) shi s-featsi irnjii; (om) armas singur; ermuxit, rimuxit, pundit, punduxit, pundixit, pustixit, pustuxit, pustuit, shcrituit, bãstisit, afãnsit
{ro: pustiit, devastat}
{fr: rendu désert, dévasté, désolé, dépeuplé}
{en: made it like a desert, devastated}

§ irmuxiri/irmuxire (ir-muc-sí-ri) sf irmuxiri (ir-muc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un loc irmuxeashti; ermuxiri, rimuxiri, pundiri, punduxiri, pundixiri, pustixiri, pustuxiri, pustuiri, shcrituiri, bãstisiri, afãnsiri
{ro: acţiunea de a pustii, de a devasta; pustiire}
{fr: action de rendre désert, de dévaster, de désoler, de dépeupler}
{en: action of laying waste, of devastating}

§ ermuxescu (er-muc-sés-cu) vb IV ermuxii (er-muc-síĭ), ermuxeam (er-muc-seámŭ), ermuxitã (er-muc-sí-tã), ermuxi-ri/ermuxire (er-muc-sí-ri) – (unã cu irmuxescu)
ex: ermuxirã (afãnsirã, pundixirã) horili; fumelj ãntredz avea ermuxitã (avea armasã ermi)

§ ermuxit (er-muc-sítŭ) adg ermuxitã (er-muc-sí-tã), ermuxits (er-muc-sítsĭ), ermuxiti/ermuxite (er-muc-sí-ti) – (unã cu irmuxit)

§ ermuxiri/ermuxire (er-muc-sí-ri) sf ermuxiri (er-muc-sírĭ) – (unã cu irmuxiri)
ex: tu chirolu-al Ali-Pãshe cãdzurã greali ermuxiri (pustiiri, afãnsiri) pri caplu a armãnjlor

§ rimuxescu (ri-muc-sés-cu) vb IV rimuxii (ri-muc-síĭ), rimuxeam (ri-muc-seámŭ), rimuxitã (ri-muc-sí-tã), rimuxiri/rimuxire (ri-muc-sí-ri) – (unã cu irmuxescu)

§ rimuxit (ri-muc-sítŭ) adg rimuxitã (ri-muc-sí-tã), rimuxits (ri-muc-sítsĭ), rimuxiti/rimuxite (ri-muc-sí-ti) – (unã cu irmuxit)

§ rimuxiri/rimuxire (ri-muc-sí-ri) sf rimuxiri (ri-muc-sírĭ) – (unã cu irmuxiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

es1

es1 (ĭésŭ) vb IV shi I ishii (i-shíĭ) shi inshii (in-shíĭ) shi ishai (i-shĭáĭ) shi inshai (in-shĭáĭ), isham (i-shĭámŭ) shi insham (in-shĭámŭ), ishitã (i-shí-tã) shi inshitã (in-shí-tã) shi ishatã (i-shĭá-tã) shi inshatã (in-shĭá-tã), ishiri/ishire (i-shí-ri) shi inshiri/inshire (in-shí-ri) shi ishari/ishare (i-shĭá-ri) shi inshari/inshare (in-shĭá-ri) – fug dit un loc tsi easti ca ncljis tra s-mi duc nafoarã dit el; (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser (si scoalã, s-analtsã, da, arsari); (earba, lilicea, etc.) fitruseashti (da) dit loc; (calea) dutsi (agiundzi, bitiseashti, da) tu-un loc; fug, mi duc, etc.; (fig:
1: es = amintu la gioclu cu cãrtsã; expr:
2: nj-easi dit minti = agãrshescu, nj-fudzi dit minti;
3: es tu padi (migdani) = mi prudau, mi prudusescu, mi-aspun cai escu sh-cu-atseali tsi shtiu, mi dau di padi;
4: es fur = (mi duc tu muntsã shi) mi fac fur;
5: es dit zbor = nu-nj tsãn zborlu dat, nu fac atsea tsi-am tãxitã;
6: arãulu easi = arãulu ari apã multã shi s-vearsã (s-dipuni) nafoarã dit cupanja-a lui;
7: es nafoarã = mi duc la hale di-nj fac apa-atsea groasa; mi cac;
8: nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
9: tsi s-easã, s-easã; iu s-easã, s-beasã! = tsi easti si s-facã, si s-facã)
{ro: ieşi, răsări (astru, plantă); ajunge la capăt; câştiga (la jocuri de noroc); uita; deveni; călca cuvântul dat; (se) revărsa, defeca}
{fr: sortir; se lever (en parlant des astres); pousser (plantes); aboutir; être révolu; gagner (au jeu de cartes), être le premier; oublier; devenir; ne pas tenir parole; déborder, dégorger; aller à la selle, avoir la courante}
{en: go out, leave; come out, rise (sun, moon, plant); lead into, end at; win (games of luck); forget; break (promise, given word); overflow; defecate}
ex: iu esh tini tora?; la fãntãnã ea inshi; vrem s-ishim nafoarã; nu es (nu s-duc) armãnjlji n muntsã; ishi fãrtatlu atsel marli; soarili avea inshitã (datã pri tser); mustatsa ts-ishi (tsã deadi, nchisi s-tsã creascã), mintea ninga nu; iu va s-easã (iu va bitiseascã, iu va s-agiungã cu) mintitura aestã?; calea aestã easi (nã scoati, dutsi, bitiseashti) la arãu; s-esh (fig: s-amintsã) totna la cãrtsã; cu cãts giuca, totna isha (fig: aminta); inshii io (fig: am cartea ma mari, amintai): am trei ash; aestu lucru nu-nj easi dit minti
(expr: nu pot s-lu-agãrshescu); patrulji ficiori inshirã furi
(expr: s-featsirã furi); va s-ishim cu furlji tuts; tini eshti om tsi esh dit zbor
(expr: tsi nu tsã tsãnj zborlu); di ploi multi arãuri ishirã

(expr: s-virsarã); cãti ori inshit nafoarã aeri
(expr: vã featsit apa-atsea groasã, vã cãcat aeri)?; ãl mãca lailu-sh, cã s-nu easã tu padi alihea nã dzuã
(expr: s-nu si nveatsã tsi s-avea faptã, s-nu s-aflã alihea); aidi s-ishim furi
(expr: s-nã fãtsem furi)

§ ishit (i-shítŭ) adg ishitã (i-shí-tã), ishits (i-shítsĭ), ishiti/ishite (i-shí-ti) – tsi ari vgatã dit un loc ca ncljis shi s-ari dusã tu-un altu loc; (steauã, soari, lunã) tsi s-ari sculatã shi s-alãnceashti pri tser; (earbã, lilici, etc.) tsi ari fitrusitã; dus, vgat, etc.
{ro: ieşit, răsărit; etc.}
{fr: sorti; levé (en parlant des astres); etc.}
{en: who came out, risen (sun, moon, plant); etc.}
ex: ishit ca dit loc; cu ocljilj ishits nafoarã; arãuri ishiti (cu apa virsatã pristi budzã)

§ inshit (in-shítŭ) adg inshitã (in-shí-tã), inshits (in-shítsĭ), inshiti/inshite (in-shí-ti) – (unã cu ishit)
ex: nu easti inshit din casã di-un mes

§ ishat (i-shĭátŭ) adg ishatã (i-shĭá-tã), ishats (i-shĭátsĭ), ishati/ishate (i-shĭá-ti) – (unã cu ishit)

§ inshat (in-shĭátŭ) adg inshatã (in-shĭá-tã), inshats (in-shĭátsĭ), inshati/inshate (in-shĭá-ti) – (unã cu ishit)

§ ishiri/ishire (i-shí-ri) sf ishiri (i-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu easi tsiva i cariva; vgari, dutseari, etc.; (fig: ishiri = lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; cufoari, tartacutã, diarii, surdisiri, urdinari, urdinat, strãbãteari, strãbatiri, stribãteari, stribatiri, spriimnari)
{ro: acţiunea de a ieşi, de a răsări; etc.; ieşire, răsărire, răsărit}
{fr: action de sortir; de se lever (en parlant des astres ou plantes); etc.}
{en: action of going out, of leaving; of coming out, of rising (sun, moon, plants); etc.}
ex: nu-ari ishiri tu dauãli sucãchi; nu putu s-lji talji ishirea nafoarã (s-lji curmã cufoarea)

§ inshiri/inshire (in-shí-ri) sf inshiri (in-shírĭ) – (unã cu ishiri)
ex: pi iu ari inshirea casa-aestã ageaipi

§ ishari/ishare (i-shĭá-ri) sf isheri (i-shĭérĭ) – (unã cu ishiri)

§ inshari/inshare (in-shĭá-ri) sf insheri (in-shĭérĭ) – (unã cu ishiri)

§ niishit (ni-i-shítŭ) adg niishitã (ni-i-shí-tã), niishits (ni-i-shítsĭ), niishiti/niishite (ni-i-shí-ti) – tsi nu easti ishit; nivgat, nidus, etc.
{ro: neieşit, nerăsărit; etc.}
{fr: qui n’est pas sorti; non levé (en parlant des astres); etc.}
{en: who dit not come out, not risen (sun, moon, plant); etc.}

§ niishi-ri/niishire (ni-i-shí-ri) sf niishiri (ni-i-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu easi tsiva i cariva; nivgari, nidutseari, etc.
{ro: acţiunea de a nu ieşi, de a nu răsări; etc.}
{fr: action de ne pas sortir; de ne pas se lever (en parlant des astres ou plantes); etc.}
{en: action of not going out, of not leaving; of not coming out, of not rising (sun, moon, plants); etc.}

§ ishitã (i-shí-tã) sf fãrã pl –
1: loclu prit cari easi di iuva lumea;
2: bitisirea-a unui lucru (mes, dzuã, stãmãnã); ishiri, inshiri, ishari, inshari, bitisitã
{ro: eşire}
{fr: sortie}
{en: exit}
ex: tu ishitã simnarã cu tibishirea poarta, tra s-u cunoascã; avdza cãnticlu sh-tu ishita (ishirea) din casã sh-tu turnatã; tu ishita (ishirea) a meslui; tu ishita din hoarã (la mardzinea, tu loclu iu bitiseashti hoara), vai agiundzets tu-un loc iu sã mpartu cãljurli

§ ishitor (i-shi-tórŭ) sn ishitoari/ishitoare (i-shi-tŭá-ri) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (s-chishi) i s-easã nafoarã (s-cacã); cãcãstoari, cãcãtor, cãcãriu, mushtirechi, chinefi, hale, hrii
{ro: căcăstoare, latrină, closet}
{fr: latrines, lieux d’aisances}
{en: latrines, lavatory}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn