§ ascumtu2 (as-cúm-tu) adg ascumtã (as-cúm-tã), ascumtsã (as-cúm-tsã), ascumti/ascumte (as-cúm-ti) – tsi ascundi simtsãmintili tsi li-ari shi spuni tsiva cari nu easti dealihea; ipucrit, acupirit, fãts-fãts, cãrbuni nvilit, pãndzã cu dauã fãts
{ro: ipocrit}
{fr: hypocrite}
{en: hypocrite}

§ ascumsu2 (as-cúm-su) adg ascumsã (as-cúm-sã), ascumshi (as-cúm-shi), ascumsi/ascumse (as-cúm-si) – (unã cu ascumtu2)

§ ascunsu2 (as-cún-su) adg ascunsã (as-cún-sã), ascunshi (as-cún-shi), as-cunsi/ascunse (as-cún-si) – (unã cu ascumtu2)

§ ascumtos (as-cum-tósŭ) adg ascumtoasã (as-cum-tŭá-sã), ascumtosh (as-cum-tóshĭ), ascumtoasi/ascumtoase (as-cum-tŭá-si) – tsi lu-ariseashti (si) s-ascundã; iu poati si s-ascundã cariva ghini; ascumtu
{ro: ascuns, care-i place să se ascundă}
{fr: caché, qui aime a se cacher}
{en: hidden; who likes to hide}
ex: s-u dutsem tu un loc ascumtos (iu pots s-ti-ascundzi ghini); dit un loc ascumtos, insha ca zghicuri

§ ascumtish (as-cum-tíshĭŭ) sn ascumtishuri (as-cum-tí-shĭurĭ) – loc iu omlu poati si s-ascundã tra s-nu lu-aflã vãrnu; loc ascumtu diparti di videarea-a lumiljei; ascumtatic, ascumtalj, cripsanã
{ro: ascuntiş}
{fr: cachette, recoin}
{en: hiding place}
ex: ti hidz prit ascumtishuri; intrai tu un ascumtish dit pãduri

§ ascumtalj (as-cum-táljĭŭ) sn ascumtalji/ascumtalje (as-cum-tá-lji) – (unã cu ascumtish)

§ ascumtatic (as-cum-tá-tic) sn ascumtatitsi/ascumtatitse (as-cum-tá-ti-tsi) – (unã cu ascumtish)

§ ascumtici (as-cum-tícĭŭ) sn ascumtici/ascumtice (as-cum-tí-ci) – njic ascumtalj
{ro: mic ascuntiş}
{fr: petit recoin}
{en: small hiding place}

§ ascumta (as-cum-tá) adv – tra s-nu hibã vidzut i aduchit di altsã; afurishalui, ascumtalui, ascumtishalui, acrifa, bizgulea
{ro: pe ascuns}
{fr: sous cape, en tapinois, en cachette, clandestinement}
{en: furtively, secretly}
ex: ascumta sã-ts fudz di-acasã; s-dusi ascumta la mã-sa; tuti aesti s-featsirã ascumta; pri-ascumta, ashtipta s-easã shi s-u lja cu nãsh; lj-gri ascumta (s-nu lu-avdã vãrnu); lj-dzãsi ascumta tu ureaclji

§ ascumtalui (as-cúm-ta-luĭ) adv – (unã cu ascumta)
ex: fudzi pi ascumtalui di frats

§ ascumtishalui (as-cum-tí-shĭa-lui) adv – (unã cu ascumta)
ex: lã shuptirã ascumtishalui nãs; fãrtãtsãlja u-avea ascumtishalui; aviglja ascumtishalui s-avdã cãsmetea-a ficiorlui; fudzi ascumtishalui (afurishalui, fãrã s-hibã aduchit)

{ro: zgomot}
{fr: bruit, vacarme}
{en: noise, uproar}

§ sun2 (súnŭ) vb I sunai (su-náĭ), sunam (su-námŭ), sunatã (su-ná-tã), sunari/sunare (su-ná-ri) – (unã cu asun)
ex: sunã banda tu tsitati; nu shtiu tsi sunã tu pãhnii

§ sunat (su-nátŭ) adg sunatã (su-ná-tã), sunats (su-nátsĭ), sunati/sunate (su-ná-ti) – (unã cu asunat)

§ sunari/sunare (su-ná-ri) sf sunãri (su-nắrĭ) – (unã cu asunari)

§ nsun (nsúnŭ) vb I nsunai (nsu-náĭ), nsunam (nsu-námŭ), nsunatã (nsu-ná-tã), nsunari/nsunare (nsu-ná-ri) – (unã cu asun)
ex: tsi nsunã ashi?; chimanea tsi-acumpãrash nu nsunã (asunã, bati) ghini; ma nsuna (asuna, bãtea) banda tu tsitati

§ nsunat (nsu-nátŭ) adg nsunatã (nsu-ná-tã), nsunats (nsu-nátsĭ), nsunati/nsunate (nsu-ná-ti) – (unã cu asunat)

§ nsunari/nsunare (nsu-ná-ri) sf nsunãri (nsu-nắrĭ) – (unã cu asunari)

§ arãsun (a-rã-súnŭ) vb I arãsunai (a-rã-su-náĭ), arãsunam (a-rã-su-námŭ), arãsunatã (a-rã-su-ná-tã), arãsunari/arãsunare (a-rã-su-ná-ri) – fac un vrondu lungu sh-vãrtos tsi tsã lja urecljili sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; asun, arusun, huhutescu, vãzescu, vãxescu, vuzuescu
{ro: răsuna, rezona}
{fr: résonner, retentir}
{en: resound, reverberate}
ex: bisearica arãsunã (asunã); poarta arãsunã (asunã greu) cu vreavã; arãsunã (huhutescu) muntsãlj di strigarea-a lui

§ arãsunat (a-rã-su-nátŭ) adg arãsunatã (a-rã-su-ná-tã), arãsunats (a-rã-su-nátsĭ), arãsunati/arãsunate (a-rã-su-ná-ti) – tsi easti grit cu un vrondu lungu a curi iho s-avdi di diparti; asunat, arusunat, huhutit, vãzit, vãxit, vuzuit
{ro: răsunat, rezonat}
{fr: résonné, retenti}
{en: resounded, reverberated}

§ arãsunari/arãsunare (a-rã-su-ná-ri) sf arãsunãri (a-rã-su-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãsunã; asunari, arusunari, huhutiri, vãziri, vãxiri, vuzuiri
{ro: acţiunea de a răsuna, de a rezona; rezonare; rezonanţă}
{fr: action de résonner, de retentir; résonnance}
{en: action of resounding, of reverberating; resonance}

§ arusun (a-ru-súnŭ) vb I arusunai (a-ru-su-náĭ), arusunam (a-ru-su-námŭ), arusunatã (a-ru-su-ná-tã), arusunari/arusunare (a-ru-su-ná-ri) – (unã cu arãsun)
ex: arusunã (huhutescu, vãzescu) tuts muntsãlj; zghiliri arusunarã (huhutirã) aproapi di casã

§ arusunat (a-ru-su-nátŭ) adg arusunatã (a-ru-su-ná-tã), arusunats (a-ru-su-nátsĭ), arusunati/aru-sunate (a-ru-su-ná-ti) – (unã cu arãsunat)

§ arusu-nari/arusunare (a-ru-su-ná-ri) sf arusunãri (a-ru-su-nắrĭ) – (unã cu arãsunari)

ex: nã nfricushe aurlarea-a priciljei; s-trunduescu muntsãlj di-aurlarea (alãtrãrli, zghilirli) a cãnjlor; muta loclu di-aurlari sh-di vãryiri; cãt nu asurdzã di aurlarea-a lor; s-nu u scoatã di-aurlari; cãnjlji vor aurlari (aguniri, pitritseari) la oi; aurlarea (bãgarea, alãsarea) a caljlor tu agri nã custã

§ aurlãtor (a-ur-lã-tórŭ) adg aurlãtoari/aurlãtoare (a-ur-lã-tŭá-ri), aurlãtori (a-ur-lã-tórĭ), aurlãtoari/aurlãtoare (a-ur-lã-tŭá-ri) – (atsel) tsi-aurlã
{ro: urlător, hăitaş}
{fr: qui hurle, rabatteur}
{en: yeller, caller, chaser}

§ aurlãturã (a-ur-lã-tu-rã) sf aurlãturi (a-ur-lã-turĭ) – atsea tsi s-avdi cãndu aurlã cariva; aurlari; urlit
{ro: urlătură, urlet}
{fr: hurlement, huée}
{en: howl(ing), booing}
ex: cãnili nu s-curmã di-aurlãturã (aurlari)

§ urlu (úr-lu) (mi) vb I urlai (ur-láĭ), urlam (ur-lámŭ), urlatã (ur-lá-tã), urlari/urlare (ur-lá-ri) – (unã cu aurlu)
ex: urlã luplu tu pãduri; urlã-arãurli dipusi; urlã tini cãtu-s-vrei, mini di pi-a mea nu gioc

§ urlat (ur-látŭ) adg urlatã (ur-lá-tã), urlats (ur-látsĭ) urlati/urlate (ur-lá-ti) – (unã cu aurlat)

§ urlari/urlare (ur-lá-ri) sf urlãri (ur-lắrĭ) – (unã cu aurlari)

§ urlit (úr-litŭ) sn urliti/urlite (úr-li-ti) – (unã cu aurlãturã)
ex: tsi nfricushadzã urlitili (aurlãrli, urlãturli) a agrinjlor

36: bag pi sulã = frig (di-aradã) njel pi sulã;
37: mi bag tu guva di sharpi = mi-ascundu ghini tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, tra s-nu shtibã vãrnu iu hiu;
38: u bag strãmbã (cãciula) = nu-am dip ananghi, nu-nj trag gailelu, nu mi mealã;
39: lu bag arãu = lji spun a unui tsi nu shtia, lucrul arãu tsi-ari faptã)
{ro: băga, plasa, pune, aplica, intra, angaja, vârî, (se) amesteca, insista, convinge, înţelege, (se) decide, procura, fi atent, urmări, prinde, învinge, capitula, urla, învăţa, gândi, (se) culca, (se) îngrăşa, etc.}
{fr: mettre, placer, poser, appliquer, entrer, engager, fourrer, (se) mêler, insister, convaincre, comprendre, (se) décider, procurer, faire attention, poursuivre, attraper, vaincre, capituler, pousser des cris, rendre, penser, (se) coucher, s’engraisser, etc.}
{en: put, place, apply, get hired (for a job), enter, get mixed up, insist, convince, understand, decide, procure, be careful, pay attention, follow, catch, vanquish, capitulate, yell, learn, think, lie down, get fat, etc.}
ex: bagã-l tu sac sh-lja-l cu tini; bagã-nj mãna tu gepi; bagã-li dighios (dipuni-li); mi bãgai (shidzui, mi curdusii, mi-ashtirnui) ningã measã; bagã-li oili ninti; bãgats-lu n casã s-vã bag nãtheam di measã; paradzlji sã-lj badz la bancã; va-lj bãgãm avdeli; mi bãgai (intrai, mi-acãtsai) tu cor; s-avea bãgatã
(expr: intratã, arugatã) ca huzmichear; nãpãrticã s-bãgã (intrã, s-hipsi) tu fearicã; tsi ti badz (ti-ameastits) tu lucri xeani?; s-bãgã s-u da
(expr: sã ngricã, lj-cãdzu furtii, lji s-arcã s-u da); bãgats-u di cali
(expr: cãndirsits-u, apuadutsets-u, nduplicats-u) s-nu fugã; s-bãgã
(expr: nchisi) s-bumbuneadzã; s-bãgã sã strigã; bagã-ti pi dintsã (tindi-ti s-dornji cu fatsa nghios); s-bagã (s-dutsi s-doarmã) cu gãljinjli, si scoalã cu cucotslji; bagã-ts mintsãli n cap
(expr: adunã-ts mintsãli, isihã-sea, s-nu fats glãrinj); bãgat tsiva tu cornu i nu?
(expr: aduchit, achicãsit tsiva i nu?); cari-l bãga tu cornu?
(expr: cari lu-asculta tsi dzãtsi); bagã ghini tu cornu
(expr: ascultã, aduchea ghini tra s-nu-agãrsheshti) tsi-ts dzãc; bagã tu ureclji
(expr: ascultã ghini, shi s-ts-aduts aminti) tsi tsã spun; nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); mi bãgai
(expr: loai apofasea) s-li vindu oili; cãndu bãgarã
(expr: acãtsarã, nchisirã, loarã apofasea) s-facã numta; Mitlu bãgã
(expr: acumprã) nã furtii di balidz; anvitsai cã badz
(expr: acumpri, adunj, creshti) tsachi; bagã-ts oara
(expr: mutrea ghini s-nu pats tsiva, s-ts-ai cãshtiga, bagã-ts mintea); bagã oarã
(expr: mutrea ghini, ai-tsã mintea) s-nu intrã cariva n casã; nu bãgã oarã
(expr: nu-aduchi, nu-avdzã cã nu sh-avea mintea la-atseali) tsi-lj dzãsi aushlu; nu bãgai oarã
(expr: u-aveam mintea aljurea shi nu vidzui) ma s-tricu pri-aoa frati-tu; cãnjlji u bãgarã nãinti
(expr: (i) u-alãtrarã di u aspãrearã multu; (ii) trapsirã ninti, s-loarã dupã); el, cara-l bãgã luplu dinãpoi
(expr: cara lu-avinã luplu); s-ti bãgarim tu mãnã!
(expr: s-puteam s-ti-acats!); nu-lj si bagã mãnã
(expr: nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu); nu li bag mpadi
(expr: nu-nj mi prudau) dinãintea-a voastrã; easi nveasta, bagã boatsea
(expr: nchiseashti s-aurlã); nipotlu bãgã minti bunã
(expr: s-featsi cu minti, nvitsã cum s-facã); tsi bagã tu minti?
(expr: tsi mindueashti?); bagã-nj-ti
(expr: culcã-ti s-dornji), pulje, bagã-nj-ti (culcã-ti s-dornji); ved cã bãgash zvercã
(expr: ti ngrãshash); ved cã bãgash carni tu ureclji
(expr: ti ngrãshash); sh-bãgã lãili
(expr: intrã tu jali); mãni bãgãm
(expr: nchisim s-tsãsem) tu-arãzboi; multu mi bag
(expr: cilihtisescu, nj-bag zori) tra s-fug; sh-avea bãgatã stranjili atseali nalili
(expr: s-avea nviscutã cu stranjili nali) tsi li-adusi tatã-su dit Vlãhii; suntu anj di dzãli di cãndu nu bãgai ciciorlu
(expr: nu cãlcai) pi la nàsh; bãgãm
(expr: fripsim) pi sulã un noatin; chiru, canda s-bãgã tu guvã di sharpi
(expr: canda s-ascumsi tra s-nu lu-aflã vãrnu); cara si s-aflã tsi-ai faptã, lipseashti s-ti badz tu guvã di sharpi; lu bãgã arãu la frati-su
(expr: lj-dzãsi a frati-sui c-avea faptã un lucru arãu)

§ bãgat (bã-gátŭ) adg bãgatã (bã-gá-tã), bãgats (bã-gátsĭ), bãgati/bãgate (bã-gá-ti) – tsi easti faptu s-intrã iuva; tsi easti alãsat si sta pi tsiva; apus, pus, culcat, curdisit, ashtirnut
{ro: băgat, plasat, pus, aplicat, intrat, etc.}
{fr: mis, placé, posé, appliqué, entré, etc.}
{en: put, placed, applied, etc.}

§ bãgari/bãgare (bã-gá-ri) sf bãgãri (bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva; puneari, culcari, curdisiri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a băga, de a plasa, de a pune, de a aplica, de a intra, etc.; băgare, plasare, punere, aplicare, intrare, etc.}
{fr: action de mettre, de placer, de poser, d’appliquer, d’entrer, etc.}
{en: action of putting, of placing, of applying, etc.}
ex: tri bãgari pri aranã
(expr: easti multu bun); aestã eara bãgari tru somnu
(expr: aestã eara mash tra s-lu-arãdã)

§ nibãgat (ni-bã-gátŭ) adg nibãgatã (ni-bã-gá-tã), nibãgats (ni-bã-gátsĭ), nibãgati/ni-bãgate (ni-bã-gá-ti) – tsi nu easti bãgat s-intrã iuva; tsi nu s-ari bãgatã s-doarmã; etc.
{ro: nebăgat, neculcat, etc.}
{fr: qui n’est pas mis, qui n’est pas couché, etc.}
{en: who is not put in, who does not lie down, etc.}
ex: hiu nibãgat ninga (nu mi bãgai ninga s-dormu)

§ nibãgari/nibãgare (ni-bã-gá-ri) sf nibãgãri (ni-bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-bagã
{ro: acţiunea de a nu băga, de a nu se culca, etc.}
{fr: action de ne pas mettre, de ne pas se coucher, etc.}
{en: action of not putting in, of not lying down, etc.}

§ bãgãturã (bã-gã-tú-rã) sf bãgãturi (bã-gã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu oaea sh-cheari njelu ninti di-afitari; vãtãmãturã
{ro: avort la oi}
{fr: avortement chez les brebis}
{en: miscarriage (sheep)}

{ro: boci, jeli}
{fr: pleurer, (se) lamenter, chanter une complainte}
{en: lament, wail}
ex: s-butsi aeri tutã dzua

§ butsit (bu-tsítŭ) adg butsitã (bu-tsí-tã), butsits (bu-tsítsĭ), butsiti/butsite (bu-tsí-ti) – (mortul) tsi easti plãmtu shi jilit (cu zghicuri shi shcljimurãri); miryiuluxit, mirul-yisit, arãdãsit, arãdhãpsit, arãbdãsit, arãvdãsit, jilit, zghilit, plãmtu, cãntat
{ro: bocit, jelit}
{fr: pleuré, lamenté}
{en: lamented, wailed}

§ butsiri (bu-tsírĭ) sf butsiri (bu-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva butseashti; miryiuluxiri, mirulyisiri, arãdãsiri, arãdhãpsiri, arãbdãsiri, arãvdãsiri, jiliri, zghiliri, plãndzeari, cãntari
{ro: acţiunea de a boci, de a jeli; bocire, jelire}
{fr: action de pleurer, de (se) lamenter, de chanter une complainte}
{en: action of lamenting, of wailing}

{ro: acţiunea de a tuna; tunet}
{fr: action de tonner; tonnerre}
{en: action of thundering; thunder}
ex: di sfulgu, di bumbunidzari s-cutreamburã niorlji n dzari; nj-u fricã di bumbunidzari; nu ncljisim ocljilj tutã noaptea di-ahãtã bumbunidzari; acatsã nã bumbunidzari sh-nã furtunã di s-cutrimburã tut loclu

§ bu-buneadzã (bu-bu-neá-dzã) vb I unipirs bubunidzã (bu-bu-ni-dzắ), bubunidza (bu-bu-ni-dzá), bubunidzatã (bu-bu-ni-dzá-tã), bubunidzari/bubunidzare (bu-bu-ni-dzá-ri) – (unã cu bum-buneadzã)

§ bubunedz (bu-bu-nédzŭ) vb I bubunidzai (bu-bu-ni-dzáĭ), bubunidzam (bu-bu-ni-dzámŭ), bubunidzatã (bu-bu-ni-dzá-tã), bubunidzari/bubunidzare (bu-bu-ni-dzá-ri) – (unã cu bumbunedz)

§ bubunidzat (bu-bu-ni-dzátŭ) adg bubunidzatã (bu-bu-ni-dzá-tã), bubunidzats (bu-bu-ni-dzátsĭ), bubunidzati/bu-bunidzate (bu-bu-ni-dzá-ti) – (unã cu bumbunidzat)

§ bu-bunidzari/bubunidzare (bu-bu-ni-dzá-ri) sf bubunidzãri (bu-bu-ni-dzắrĭ) – (unã cu bumbunidzari)

(expr: alagã ca un vagabondu, fãrã casã); fudzi ca cãnili upãrit; tricu ca cãnili prit apã; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu; ca cãnli tsi mbitãrneashti di leani

§ cãini/cãine (cắĭ-ni) sm cãinj (cắĭnjĭ) – (unã cu cãni)

§ cãnilji/cãnilje (cã-ní-lji) sf cãnilji/cãnilje (cã-ní-lji) – multimi di cãnj; cãnãrii; (fig: cãnilji = arãeatsã, slãbintsã, uruteatsã)
{ro: mulţime de câini}
{fr: foule des chiens}
{en: great number of dogs}
ex: bãneadzã cu cãnilji (fig: lãeatsã); ari mari cãnilji pri nãs (fig: lj-va multã arãeatsã)

§ cãnãrii/cãnãrie (cã-nã-rí-i) sf cãnãrii (cã-nã-ríĭ) – (unã cu cãnilji)
ex: tu pãzari easti multã cãnãrii (ari multsã cãnj)

§ cãniu (cã-níŭ) sm fãrã pl – (unã cu cãnilji)

§ cãnescu (cã-nés-cu) adg cãneascã (cã-neás-cã), cãneshtsã (cã-nésh-tsã), cãneshti/cãneshte (cã-nésh-ti) – di cãni; tsi-ari s-facã cu cãnili; cãnos; (fig: cãnescu = lai, arãu)
{ro: câinesc}
{fr: de chien, canin}
{en: of dog, canine}
ex: banã cãneascã (fig: di cãni, lai)

§ cãnos (cã-nósŭ) adg cãnoasã (cã-nŭá-sã), cãnosh (cã-nóshĭ), cãnoasi/cãnoase (cã-nŭá-si) – (unã cu cãnescu)

§ cãneashti (cã-neásh-ti) adv – cum fatsi (cum easti) cãnili; ca di cãni; (fig: cãneashti = arãu, lai)
{ro: câineşte}
{fr: à la manière des chiens}
{en: doggedly}
ex: s-poartã cãneashti (fig: arãu, ca un cãni)