|
|
sirtar1
sirtar1 (sir-tárŭ) sn sirtari/sirtare (sir-tá-ri) – parti dit unã momilã di casã, tsi sh-u-adutsi cu unã cutii fãrã cãpachi, tsi shadi di-aradã teasã nãuntru tu-unã momilã dit cari s-tradzi cu mãna cãtã nafoarã, tra s-poatã omlu si sh-bagã shi si-sh scoatã lucri; sirtari, cicmige, cicmigei, cicmigeauã
{ro: sertar}
{fr: tiroir}
{en: drawer (of table)}
ex: measa din casã easti cu sirtari (cicmigei)
§ sirtari/sirtare (sir-tá-ri) sf sirtãri (sir-tắrĭ) – (unã cu sirtar1)
sirtar2
sirtar2 (sir-tárŭ) sm sirtari (sir-tá-ri) – numã tsi s-da la ma multi turlii di pescu di-amari, cu partea di nsus a caplui mari sh-plãciutatã (plisatã); chefal
{ro: chefal (peşte)}
{fr: ombre de mer (poisson)}
{en: umber, grayling}
sirtari/sirtare
sirtari/sirtare (sir-tá-ri) sf – vedz tu sirtar1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sirtar1sirtã
sirtã (sír-tã) sf sirti/sirte (sír-ti) – loclu di-iu s-tradzi (di iu nchi-seashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); arãzgã, arãzgãnã, rãzgã, vinã, vitil, bimã, izvur, soi, dãmarã, lãgamã; arãdãtsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã
{ro: origine, provenienţă}
{fr: origine, provenance}
{en: origin, provenance}
acru
acru (á-cru) adg acrã (á-crã), acri (á-cri), acri/acre (á-cri) – tsi ari unã nustimadã ca di limoni, di puscã, etc.; acrearcu;
(expr:
1: apã acrã = apã dit loc cu sãruri, tsi easti bunã, cãndu s-bea, trã sãnãtati;
2: lapti acru = lapti bãtut; lapti tsi s-ari acritã;
3: acri-macri (ácri-má-cri) = agioc di cilimeanj)
{ro: acru}
{fr: aigre}
{en: sour}
ex: laptili easti acru; prunili da voahã acrã
§ acrescu1 (a-crés-cu) (mi) vb IV acrii (a-críĭ), acream (a-creámŭ), acritã (a-crí-tã), acriri/acrire (a-crí-ri) – acredz, fac un lucru s-aibã unã nustimadã acrã;
(expr: li acrescu cu cariva = mi cãrtescu cu cariva, nu mata him oaspits bunj)
{ro: acri}
{fr: aigrir, devenir aigre}
{en: sour, become sour}
ex: acri ciorba cu puscã; li acrii cu nãs
(expr: nu mata li am buni cu el)
§ acrit (a-crítŭ) adg acritã (a-crí-tã), acrits (a-crítsĭ), acriti/acrite (a-crí-ti) – tsi s-featsi acru
{ro: acrit}
{fr: aigri}
{en: made sour}
ex: yin acrit, om acrit
§ acriri/acrire (a-crí-ri) sf acriri (a-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acreashti tsiva
{ro: acţiunea de a (se) acri; acrire}
{fr: action d’aigrir}
{en: action of making something sour}
§ disacrescu (di-sa-crés-cu) (mi) vb IV disacrii (di-sa-críĭ), disacream (di-sa-creámŭ), disacritã (di-sa-crí-tã), disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) – l-fac un lucru s-aibã unã nustimadã ma putsãn acrã
{ro: face mai puţin acru}
{fr: faire quelque chose moins aigre}
{en: make something to be less sour}
ex: u disacrii cu putsãnã apã
§ disacrit (di-sa-crítŭ) adg disacritã (di-sa-crí-tã), disacrits (di-sa-crítsĭ), disacriti/disacrite (di-sa-crí-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn acru
arãdãtsinã
arãdãtsinã (a-rã-dã-tsí-nã) sf arãdãtsinj (a-rã-dã-tsínj) – partea dit unã plantã tsi u tsãni hiptã tu loc (sh-prit cari sh-tradzi hrana dit loc); ardãtsinã, rãdãtsinã, ariditsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã; (fig: arãdãtsinã = loclu di-iu s-tradzi (di iu nchiseashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); arãzgã, rãzgã, arãzgãnã, sirtã, vinã, vitil, bimã, izvur, soi, dãmarã, lãgamã)
{ro: rădăcină}
{fr: racine}
{en: root}
ex: lu-astãrchi dit arãdãtsinã; vidzu vãrã ndauã arãdãtsinj di-amuri; siminai patru arãdãtsinj; pomlu-aestu acãtsã arãdãtsinã bunã; erburli dit grãdinã li scosh dit arãdãtsinã
§ ardãtsinã (ar-dã-tsí-nã) sf ardãtsinj (ar-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: alepshu dzatsi ardãtsinj di flori; ardãtsina-a arburlui easti mari shi teasã sum loc; nji scoasi unã mãseauã cu patru-ardãtsinj; ardãtsina (fig: arãzgã) a casãljei aestã easti tu Muzichei; ari ardãtsinã (fig: vinã, arãzgã, dãmarã) di pãrmãteftu
§ ariditsinã (a-ri-di-tsí-nã) sf ariditsinj (a-ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ rãdãtsinã (rã-dã-tsí-nã) sf rãdãtsinj (rã-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: scutea arburlji dit rãdãtsinã; coarnili a tali acãtsarã rãdãtsinj; li-avea ngrupati la rãdãtsina-a unui mer
§ riditsinã (ri-di-tsí-nã) sf riditsinj (ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ rãdzãtinã (rã-dzã-tí-nã) sf rãdzãtinj (rã-dzã-tínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ zãrãtsinã (zã-rã-tsí-nã) sf zãrãtsinj (zã-rã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ zãrtsinã (zãr-tsí-nã) sf zãrtsinj (zãr-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ nrãdãtsinedz (nrã-dã-tsi-nédzŭ) (mi) vb I nrãdãtsinai (nrã-dã-tsi-náĭ), nrãdãtsinam (nrã-dã-tsi-námŭ), nrã-dãtsinatã (nrã-dã-tsi-ná-tã), nrãdãtsinari/nrãdãtsinare (nrã-dã-tsi-ná-ri) – acats unã arãdãtsinã; fac unã plantã sã-lj creascã unã-arãdãtsinã; plãntedz (fig: nrãdãtsinedz = plãntedz, astãsescu, curdusescu, ashternu, etc.)
arãzgã
arãzgã (a-rắz-gã) sf pl(?) – loclu di-iu s-tradzi (di iu nchiseashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); arãzgãnã, rãzgã, sirtã, vinã, vitil, bimã, izvur, soi, dãmarã, lãgamã; arãdãtsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã
{ro: origine}
{fr: origine}
{en: origin}
§ rãzgã (rắz-gã) sf pl(?) – (unã cu arãzgã)
ex: di altã rãzgã (arãdãtsinã, vinã) easti vurgãramea
§ arãzgãnã (a-rãz-gã-nắ) sm arãzgãnadz (a-rãz-gã-nádzĭ) – semnu alãsat di cariva i di tsiva, cari-aspuni cã s-avea aflatã i cã avea tricutã prit atsel loc; semnu, urmã, ulmã, dãrã, tor, tragã; arãdãtsinã, arãzgã
{ro: urmă}
{fr: trace, racine}
{en: trace, mark, footprint}
ex: arãzgãnã (urmã) s-nu-armãnã; dupã vina (arãzga, arãdãtsina) shi arãzgãnãlu (urma, arãdãtsina) a catiunui
catedrã
catedrã (ca-té-drã) sf catedri/catedre (ca-té-dri) –
1: scamnu ma mari sh-ma largu di scamnili di-aradã, multi ori cu aradzim, di cari si sh-andrupascã omlu bratsãli shi mesea; scamnu, careclã;
2: unã soi di measã mari cu sirtari (cicmigei) ca atsea iu shadi di-aradã dascalu la sculii; measã; (fig: catedrã = tesea tsi u ari un dascal la unã sculii)
{ro: fotoliu; catedră}
{fr: fauteuil; chaire}
{en: armchair; desk}
ex: dascalu s-alinã la catedrã (measã)
cãvgã
cãvgã (cãv-gắ) sm cãvgadz (cãv-gádzĭ) – alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (trã lucri trã cari elj nu s-aduchescu); vrondul, alumta tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.), iu unã parti caftã s-u-azvingã pi-alantã; shimãtãlu shi aurlãrli tsi s-avdu cãndu dunjaea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; ncãceari, ncãciturã, cafcãturã, ntsirtari, cãvgãturã, filunichii, dãvãturã, dãlgani, shimãtã, vreavã, scandal, fãsãrii;
(expr: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na pãrãlu, dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva caftã s-lji facã bun a unui, sh-deapoea sh-aflã biljelu)
{ro: ceartă, scandal}
{fr: querelle, dispute, chamaillis}
{en: quarrel, squablle, wrangle}
ex: tsi easti cãvgãlu (ncãcearea, shimãtãlu) aestu tsi s-avdi?; purnjirã la cãvgã (alumtã); s-featsi un mari cãvgã (ncãceari, shimãtã, alumtã); di zbor-zbor, easi cãvgãlu; estan va s-avem cãvgã; avem mari cãvgã cu el
§ cãvgãturã (cãv-gã-tú-rã) sf cãvgãturi (cãv-gã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)
§ cafcãturã (caf-cã-tú-rã) sf cafcãturi (caf-cã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)
ex: atseali fãrã di zãcoani shi cafcãturi (ncãceri)
§ cãvgãgi (cãv-gã-gí) sm cãvgãgeadz (cãv-gã-gĭádzĭ) – tsi lu-arãseashti sã ncaci; tsi caftã cãvgãlu shi sã ncaci lishor trã itsido, trã dip tsiva; cãvgãngi, dzãndzos, dzãndzãvos, dzãfnos, fesfese, sirsen, zãpãlit
{ro: certăreţ, scandalagiu}
{fr: querelleur, batailleur}
{en: quarreller, wrangler}
ex: tsi ti-acats cu cãvgãgilu-aestu
§ cãvgãngi (cãv-gãn-gí) sm cãvgãngeadz (cãv-gãn-gĭádzĭ) – (unã cu cãvgãgi)
chefal
chefal (chĭe-fálŭ) sm chefalj (chĭe-fáljĭ) – numã tsi s-da la ma multi soi di pescu di-amari, arãspãndit pristi tut tu lumi, cu partea di nsus a caplui, mari sh-plãciutatã (plisatã); sirtar
{ro: chefal}
{fr: muge, mulet, ombre de mer (poisson)}
{en: mullet, umber}
cicmigei
cicmigei (cic-mi-gĭé-i) sf cicmigei (cic-mi-gĭéĭ) – parti dit unã measã tsi sh-u-adutsi cu unã cutii fãrã cãpachi, tsi shadi di-aradã teasã nãuntru sum measã, ma poati si s-tragã cu mãna di sum measã cãtã nafoarã, tra s-poatã omlu si sh-bagã shi si-sh scoatã lucri; cicmigeauã, cicmige, sirtar, sirtari
{ro: sertar}
{fr: tiroir, comptoir}
{en: drawer (table, desk), counter (restaurant)}
ex: avea alãsatã paradzlji tu cicmigei (sirtari); s-cunoashti cã lj-avea furtsatã cicmigeea
§ cicmigeauã (cic-mi-gĭá-ŭã) sf cicmigei (cic-mi-gĭéĭ) – (unã cu cicmigei)
ex: tradzi cicmigeaua
§ cicmige (cic-mi-gé) sm cicmigeadz (cic-mi-gĭádzĭ) – (unã cu cicmigei)
dãmarã
dãmarã (dã-má-rã) sf dãmãri (dã-mắrĭ) – soi, ratsã, arãzgã, arãzgãnã, rãzgã, sirtã, vinã, bimã, lãgamã; arãdãtsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã
{ro: rasă, specie, origine}
{fr: race, espèce, parage}
{en: race, species, descent}
ex: oili di dãmarã (ratsã bunã); easti di dãmarã (soi, arãzgã, ratsã) ghifteascã
§ dãmãzlãchi (dã-mãz-lắ-chi) sf dãmãzlãchi (dã-mãz-lắchĭ) – (pravdã) di dãmarã bunã (multi ori tsãnutã maxus tra s-featã prãvdzã buni); njitslji tsi-lj fatsi un pãrinti; dãmarã, dumuzlãchi
{ro: prăsilă, progenitură}
{fr: reproduction, progéniture}
{en: offspring, progeny}
ex: vãts shi eapi ti dãmãzlãchi (tsãnuti tra s-featã prãvdzã di dãmarã bunã)
§ dumuzlãchi (du-muz-lắ-chi) sf dumuzlãchi (du-muz-lắchĭ) – (unã cu dãmãzlãchi)
ex: cãnili easti di bunã dumuzlãchi (dãmarã)
§ dãmãrlãtcu (dã-mãr-lắt-cu) adg dãmãrlãtcã (dã-mãr-lắt-cã), dãmãrlãttsi (dã-mãr-lắt-tsi), dãmãrlãttsi/dãmãrlãttse (dã-mãr-lắt-tsi) – tsi easti di dãmarã bunã (arãzgã, ratsã, simintsã, soi, etc.); suilãtcu
{ro: de rasă (bună)}
{fr: de bonne race}
{en: of good stock, breed}
ex: cãpri dãmãrlãttsi (di bunã soi)
filunichii/filunichie
filunichii/filunichie (fi-lu-ni-chí-i) sf filunichii (fi-lu-ni-chíĭ) – alãxiri di zboarã, di-aradã greali, namisa di doi i ma multsã oaminj, trã lucri trã cari nu s-aduchescu; ncãciturã, ncãceari, cafcãturã, ntsirtari, cãvgã, cãvgãturã, dãvãturã, dãlgani
{ro: discuţie, ceartă, dispută}
{fr: discussion, querelle, dispute}
{en: discussion, quarrel}
ex: avem mari filunichii; s-afla pi mari filunichii doilji nvitsats
§ filunichisescu (fi-lu-ni-chi-sés-cu) vb IV filunichisii (fi-lu-ni-chi-síĭ), filunichiseam (fi-lu-ni-chi-seámŭ), filunichisitã (fi-lu-ni-chi-sí-tã), filunichisiri/filunichisire (fi-lu-ni-chi-sí-ri) – cã nu n-aduchim trã un lucru, alãxescu cu cariva zboarã greali shi cu unã boatsi apreasã; lu ncaci pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueam mini cã easti ghini; ncaci, ancaci, ãncaci, aurlu, vãryescu, anãcrescu, ntsertu, tãcãnsescu, hulescu, huledz
{ro: discuta, certa, admonesta, dojeni, disputa}
{fr: discuter, gronder, réprimander, disputer}
{en: discuss, scold, quarrel with, reprove}
ex: multu filunichisim (zburãm, alãxim zboarã); filunichisea cai easti nai cama marlu serascher
§ filunichisit (fi-lu-ni-chi-sítŭ) adg filunichisitã (fi-lu-ni-chi-sí-tã), filunichisits (fi-lu-ni-chi-sítsĭ), filunichisiti/filunichisite (fi-lu-ni-chi-sí-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini s-facã; ncãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, anãcrit, ntsirtat, tãcãnsit, hulit, hulidzat
{ro: discutat, certat, admonestat, dojenit, disputat}
{fr: discuté, grondé, répri-mandé, disputé}
{en: discussed, scolded, quarrelled with, reproved}
§ filunichisiri/filunichisire (fi-lu-ni-chi-sí-ri) sf filunichisiri (fi-lu-ni-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; ncãceari, ãncãceari, aurlari, vãryiri, anãcriri, ntsirtari, tãcãnsiri, huliri, hulidzari
{ro: acţiunea de a discuta, de a certa, de a admonesta, de a dojeni; certare, admonestare, dojenire}
{fr: action de discuter, de gronder, de disputer, de réprimander}
{en: action of discussing, of scolding, of quarrelling with, of reproving}
hulescu
hulescu (hu-lés-cu) vb IV hulii (hu-líĭ), huleam (hu-leámŭ), hulitã (hu-lí-tã), huliri/hulire (hu-lí-ri) – cã nu n-aduchim trã un lucru alãxescu zboarã greali cu cariva (cu unã boatsi apreasã, sãnãtoasã); lu ncaci pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueam mini cã easti ghini; ncaci, ancaci, ãncaci, aurlu, vãryescu, filunichisescu, anãcrescu, ntsertu, tãcãnsescu, huledz
{ro: certa}
{fr: admonester, gronder, réprimander}
{en: scold, quarrel with}
§ hulit (hu-lítŭ) adg hulitã (hu-lí-tã), hulits (hu-lítsĭ), huliti/hulite (hu-lí-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini s-facã; ncãceat, ancãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, filunichisit, anãcrit, ntsirtat, tãcãnsit, hulidzat
{ro: certat}
{fr: admonesté, grondé, réprimandé}
{en: scolded, quarrelled with}
§ huliri/hulire (hu-lí-ri) sf huliri (hu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; ncãceari, ancãceari, ãncãceari, aurlari, vãryiri, filunichisiri, anãcriri, ntsirtari, tãcãnsiri, hulidzari
{ro: acţiunea de a certa; certare}
{fr: action d’admonester, de gronder, de réprimander}
{en: action of scolding, of quarrelling with}
§ huledz2 (hu-lédzŭ) vb I hulidzai (hu-li-dzáĭ), hulidzam (hu-li-dzámŭ), hulidzatã (hu-li-dzá-tã), hulidzari/hulidzare (hu-li-dzá-ri) – (unã cu hulescu)
§ hulidzat2 (hu-li-dzátŭ) adg hulidzatã (hu-li-dzá-tã), hulidzats (hu-li-dzátsĭ), hulidzati/hulidzate (hu-li-dzá-ti) – (unã cu hulit)
§ hulidza-ri2/hulidzare (hu-li-dzá-ri) sf hulidzãri (hu-li-dzắrĭ) – (unã cu huliri)