ex: frimtats-vã mintea cãt ma multu

§ frimitat (fri-mi-tátŭ) adg frimitatã (fri-mi-tá-tã), frimitats (fri-mi-tátsĭ), frimitati/frimitate (fri-mi-tá-ti) – (unã cu frimintat)

§ frimtat (frim-tátŭ) adg frimtatã (frim-tá-tã), frimtats (frim-tátsĭ), frimtati/frimtate (frim-tá-ti) – (unã cu frimintat)

§ frimitari/frimitare (fri-mi-tá-ri) sf frimitãri (fri-mi-tắrĭ) – (unã cu frimintari)

§ frimtari/frimtare (frim-tá-ri) sf frimtãri (frim-tắrĭ) – (unã cu frimintari)
ex: tu cãpistearea di frimtari easti frimtat sh-un culac

§ firmintu (fir-mín-tu) (mi) vb I firmintai (fir-min-táĭ), firmintam (fir-min-támŭ), firmintatã (fir-min-tá-tã), firmintari/firmintare (fir-min-tá-ri) – (unã cu frimintu)
ex: moasha, tu oara-atsea firminta pãni

§ firmintat (fir-min-tátŭ) adg firmintatã (fir-min-tá-tã), firmintats (fir-min-tátsĭ), firmintati/firmintate (fir-min-tá-ti) – (unã cu frimintat)
ex: l-featsi huzmichear shi-lj deadi s-mãcã pãni firmintatã cu cinushi

§ firmintari/firmintare (fir-min-tá-ri) sf firmintãri (fir-min-tắrĭ) – (unã cu frimintari)

§ firmit (fir-mítŭ) (mi) vb I firmitai (fir-mi-táĭ), firmitam (fir-mi-támŭ), firmitatã (fir-mi-tá-tã), firmitari/firmitare (fir-mi-tá-ri) – (unã cu frimintu)
ex: lja fãrina ca s-firmitã; ti scoalã di firmitã; firmitã pãni, adrã tsina, bãgã measa sh-apoea s-ascumsi; ni pãni nu-ai firmitatã

§ firmitat (fir-mi-tátŭ) adg firmitatã (fir-mi-tá-tã), firmitats (fir-mi-tátsĭ), firmitati/firmitate (fir-mi-tá-ti) – (unã cu frimintat)
ex: aloatlu nu-i ghini firmitat

§ firmitari/firmitare (fir-mi-tá-ri) sf firmitãri (fir-mi-tắrĭ) – (unã cu frimintari)

§ fãrmintu (fãr-mín-tu) (mi) vb I fãrmintai (fãr-min-táĭ), fãrmintam (fãr-min-támŭ), fãrmintatã (fãr-min-tá-tã), fãrmintari/fãrmintare (fãr-min-tá-ri) – (unã cu frimintu)
ex: intrã tu cãpisteari di cu noapti tra s-fãrmintã pãni

§ fãrmintat (fãr-min-tátŭ) adg fãrmintatã (fãr-min-tá-tã), fãrmintats (fãr-min-tátsĭ), fãrmintati/fãrmintate (fãr-min-tá-ti) – (unã cu frimintat)
ex: nu fu fãrmintatã ghini pãnea, tr-atsea nu criscu

§ fãrmintari/fãrmintare (fãr-min-tá-ri) sf fãrmintãri (fãr-min-tắrĭ) – (unã cu frimintari)

§ fãrmit (fãr-mítŭ) (mi) vb I fãrmitai (fãr-mi-táĭ), fãrmitam (fãr-mi-támŭ), fãrmitatã (fãr-mi-tá-tã), fãrmitari/fãrmitare (fãr-mi-tá-ri) – (unã cu frimintu)
ex: sã-nj fãrmits nã turtã

§ fãrmitat (fãr-mi-tátŭ) adg fãrmitatã (fãr-mi-tá-tã), fãrmitats (fãr-mi-tátsĭ), fãrmitati/fãrmitate (fãr-mi-tá-ti) – (unã cu frimintat)

§ fãrmitari/fãrmitare (fãr-mi-tá-ri) sf fãrmitãri (fãr-mi-tắrĭ) – (unã cu frimintari)

(expr: ncot, geaba); galbina-a mea azburã pi vimtu
(expr: chiru, dusi ncot, dusi pi tsiva); s-mãrtã pi-un (cu-un) om di-aradã; s-u dau feata, nu pi-un (dupã un) om di-aradã; di-aestã hirbea pi featã (contra-a featãljei); s-nu u dishcljidã sh(-pi) nãsã; vãtãmai pi fur (furlu) shi-nj loai ahtea; avdzã sh-pi cucuveauã (sh-cucuveaua) cã cubãea aproapi; cãlirit a meu, bea ca pi a tãu (ca-atseal a tãu)

§ pristi/priste (prís-ti) prip – zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva (i) s-aflã ma nsus (prisuprã) di cariva, (ii) sta pri cariva, (iii) dutsi di-alantã parti di tsiva; (iv) s-tihiseashti tu oara tsi s-fatsi un lucru, (v) easti ma multu, ma nsus di, etc.; pisti, pusti; pri, pi, prisuprã, pisuprã; stri, strã;
(expr: am multi pristi cap = am multi lucri tsi lipseashti s-lã dau di cali; am multi lucri ti-adrari shi nu shtiu tsi s-fac prota)
{ro: peste}
{fr: sur, par dessus; au-delà; pendant, durant, etc.}
{en: over, during, while, etc.}
ex: pristi (pri, pisuprã di) nãs s-arucã zurlu; nãscãntsã suntu pristi misurã (ma nsus di misura di-aradã); ma mushat pristi (ma multu di tuts tu) dunjauã; pristi (stri; tu oara tsi fãtsea) noaptea-al Dumnidzã; pristi noi vinjirã sh-nãsh; pristi (prisuprã di) casã featsirã un chioshcu; s-arcã pristi (di-alantã parti di) sinurlu-a hoarãljei

§ pisti2/piste (pís-ti) prip – (unã cu pristi)
ex: u-arucã pisti casã; s-dusi pisti (di-alantã parti di) amari; da cap luna pisti (stri; tu oara tsi fãtsea) noapti; ai hivritã pisti (stri) noapti; cu mãndili pisti (arcati pri) anumiri; vinji pisti noi; ari lucru pisti cap
(expr: ari multi lucri tr-adrari); arucã-ti pisti cal

§ pusti/puste (pús-ti) prip – (unã cu pristi)

§ prisuprã (pri-sú-prã) prip – zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva s-aflã (i) ma nsus di, pristi, icã (ii) tu (dit) partea di nsus a unui lucru; pisuprã; disuprã, pisti, pusti; pri, pi, stri, strã
(expr: nj-u ljau prisuprã-nj = u ljau pri mini, nj-ljau mini sartsina, cãbatea, etc.)
{ro: deasupra}
{fr: (par) dessus}
{en: over}
ex: s-azboairã prisuprã (pristi, ma nsus di noi); njarea di prisupã (dit partea di nsus); arneashti prisuprã (partea di nsus); prisuprã (partea di nsus, tsi s-veadi) mash lj-algheashti; nã siptãmãnã sh-di pisuprã (sh-ma multu, ma nsus); nãs sh-u lja prisuprã-lj
(expr: sh-lja sartsina) tra s-lj-u dzãcã cã nu-ari ndriptati

§ pisuprã (pi-sú-prã) prip – (unã cu prisuprã)
ex: ancalicã sh-tini pisuprã (pristi)

§ disuprã (di-sú-prã) prip – (unã cu prisuprã)
ex: arucã-l disuprã (pristi); easti disuprã (pristi) casã; disuprã (ma nsus) di noi shadi el; u ligã disuprã (ma nsus) di fag; cãndu ljundarlu easti mortu, sh-ljepurlji ansar disuprã-lj (pristi el); apa yini di disuprã (di nsus)

§ prit (prítŭ) prip – zbor [prishcurtarea-a zboarãlor “pri tu”] tsi va s-aspunã cã tsiva s-minã (icã treatsi, s-aflã) namisa di un lucru (di-un loc i chiro, di ma multi lucri, etc.); namisa di; anamisa, njizã, pit, pin, pitru, pitu; prin;
(expr: lj-u scot prit nãri = lj-u-aduc aminti tut chirolu bunlu tsi lj-am faptã; lj-caftu ma multu dicãt nj-ari datã (faptã); lj-u discumpãr; etc.)
{ro: prin}
{fr: par, parmi, à travers, au travers de..., au milieu, entre}
{en: through, between, in the middle of}
ex: s-treacã prit unã cali; tricum prit arãu; lj-u scoasi prit nãri
(expr: lj-adusi-aminti tut chirolu bunlu tsi lj-ari faptã); pãshtea oili prit (namisa di) muntsãli din hoarã; lu-aflai tsi-alãga prit cãljuri; imna prit cãljuri niimnati; s-primnã prit pãzari

§ pitru (pí-tru) prip – [scriarea deadun a dauãlor zboarã “pi tru”] (unã cu prit)
ex: pitru cãljuri

§ pintru (pín-tru) prip – (unã cu prit)

§ pitu (pí-tu) prip – [scriarea deadun a dauãlor zboarã “pi tu”] (unã cu prit)
ex: lu cãftã pitu locuri dipãrtati

§ pit (pítŭ) prip – [scriarea deadun shi prishcurtarea a dauãlor zboarã “pi tu”] (unã cu prit)
ex: minduiri ãlj tritsea pit minti

§ pin (pínŭ) prip – [scriarea deadun shi prishcurtarea a dauãlor zboarã “pi ãn”] (unã cu prit)
ex: di pin horli (di prit horli) armã-neshti

§ prin (prínŭ) prip – (unã cu prit)

§ printrã (prín-trã) prip – (unã cu prit)
ex: s-hidzea printrã (prit) cicioarli a lumiljei

{ro: trecut, traversat, circulat}
{fr: passé, traversé, circulé; âgé, vieux}
{en: passed, gone across; old}
ex: tricutã-i ficiureatsa; u lo trã nveastã shi tuti tricutili (atseali tsi s-featsirã aoa sh-un chiro) s-agãrshirã; easti om tricut tu ilichii (aush); s-fure cã ntribai vãr cama tricut (cama aush); tricut prit tsir sh-prit sitã; plãngul shi suschirãrli tricuti, dimãndã s-lji ndreagã calu s-easã ninga nãoarã n pãduri

§ treatsiri/treatsire (treá-tsi-ri) sf treatsiri (treá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva treatsi; strãbatiri, stribatiri, dutseari, urdinari, antritseari, ãntritseari, ntritseari, vindicari
{ro: acţiunea de a trece, de a traversa, de a circula; trecere, traversare, circulare}
{fr: action de passer, de traverser, de circuler}
{en: action of passing, of going across}
ex: ma multã treatsiri (cãftari) ari tseara

§ tritseari/tritseari (tri-tseá-ri) sf tritseri (tri-tsérĭ) – (unã cu treatsiri)
ex: trã tritseari oara
(expr: tra s-nã njirãm mash, tra s-curã oara); unã tritseari (dutseari) dinaparti di-amari; di zorea a tritseariljei (a dutseariljei); trã tritsearea oarã
(expr: tra s-nã njirãm)

§ nitricut (ni-tri-cútŭ) adg nitricutã (ni-tri-cú-tã), nitricuts (ni-tri-cútsĭ), nitricuti/nitricute (ni-tri-cú-ti) – tsi nu easti tricut
{ro: netrecut; neîntrecut; etc.}
{fr: qui n’a pas passé; qui n’est pas surpassé; etc.}
{en: who is not passed; who is not passed over; etc.}
ex: nitricutã (ninti ca s-treacã) siptãmãna; nica nitricut ghini shi feata njicã-a amirãlui aminã merlu sh-lu-agudi n cap

§ nitreatsiri/nitreatsire (ni-treá-tsi-ri) sf nitreatsiri (ni-treá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu treatsi, icã nu lu-astreatsi
{ro: acţiunea de a nu trece; etc.}
{fr: action de ne pas passer, de ne pas surpasser; etc.}
{en: action of not passing; of not passing over; etc.}

§ nitritseari/nitritseari (ni-tri-tseá-ri) sf nitritseri (ni-tri-tsérĭ) – (unã cu nitreatsiri)

§ tricut2 (tri-cútŭ) sn tricuturi (tri-cú-turĭ) – chirolu sh-tihisirli di-aoa sh-un chiro
{ro: trecut}
{fr: passé}
{en: past}
ex: cari cãrteashti tora tricutlu (atseali tsi s-au faptã aoa sh-un chiro) a sculiiljei armãneascã?

§ tricãtor (tri-cã-tórŭ) adg tricãtoari/tricãtoare (tri-cã-tŭá-ri), tricãtori (tri-cã-tórĭ), tricãtoari/tricãtoare (tri-cã-tŭá-ri) –
1: (om) tsi treatsi prit un loc (tsi nu yini si sta multu chiro); tsi easti mash ãn treatsitã prit un loc; dyeavat, cãlitor;
2: tsi treatsi agonja sh-nu tsãni multu chiro; ntreatsit, ãntreatsit, pirastica
{ro: trecător, temporar}
{fr: passager, temporaire}
{en: shortlived, temporary}
ex: vãr xen, vãr tricãtor (un tsi treatsi pri-aoa, tsi nu u-ari tu minti si sta)

§ treacã (treá-cã) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu s-treatsi iuva; trec, treatsitã, treatsiri, tritseari, cãftari, aduchiri, banã
{ro: trecere; armonie; viaţă}
{fr: action de passer; cours; accord, harmonie, vie}
{en: action of passing, passing; harmony, life}
ex: dupã treaca (tritsearea) a treilor dzãli; nu au treacã (nu-s buni, nu-s cãftati) tora n lumi; nu sh-avea treacã dip (nu bãna dip ghini); e, tri treacã fu (ashi fu tra s-hibã, si s-facã) sh-aestã; araftsãlj avea mari treacã (avea mari cãftari, eara multu cãftats); iu-i treacã (aduchiri) sh-minti, tuti s-duc trãninti; s-ai ãn casã bunã treacã (bunã tritseari, banã bunã); treacã (bana din casã, tritsearea, aduchirea) lj-eara bunã; tsi treacã fats (tsi banã duts) cu soacra?; ãn casã nu-avea treacã (banã, aduchiri) bunã; treaca (bana) din casã nu s-aspuni di lai sh-di corbã; nu-ari treacã (nu bãneadzã ghini, nu s-aduchescu) cu bãrbat-su; avea nsimnatã orli a treacãljei (a tritseariljei) a lui

§ treatsitã (treá-tsi-tã) sf fãrã pl – (unã cu treacã)

§ trec2 (trécŭ) sm fãrã pl – (unã cu treacã)
ex: tsi trec ari n casã; iu nu-i minti sh-trec (banã bunã, aduchiri), chirdãciuni sh-nec

§ treacãt (treá-cãtŭ) sm pl(?) – vindicari, tritseari, treatsiri
{ro: vindecare}
{fr: re-mède, guérison}
{en: healing}
ex: un dor tsi treacãt (vindicari, tritseari) nu-ari

§ ntreatsit (ntreá-tsitŭ) adg, adv ntreatsitã (ntreá-tsi-tã), ntreatsits (ntreá-tsitsĭ), ntreatsiti/ntreatsite (ntreá-tsi-ti) – tsi treatsi agonja sh-nu tsãni multu chiro; tsi easti mash ãn treacã (ãntreatsitã) prit un loc; ãntreatsitã, tricãtor, dyeavat, pirastica
{ro: trecător, temporar}
{fr: passager, temporaire}
{en: shortlived, temporary}

§ ntreatsitã (ntreá-tsi-tã) adg, adv invar – (unã cu ntreatsit)
ex: cu ntreatsitã s-lji hibã, tuti cãti li pãtsã s-agãrshescu

§ ãntreatsitã (ãn-treá-tsi-tã) adg, adv invar – (unã cu ntreatsit)
ex: ãntreatsitã s-hibã (s-nu ti tsãnã multu chiro) niputearea!