|
|
silnãvos
silnãvos (sil-nã-vósŭ) adg – vedz tu silã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: silãcadãr
cadãr (ca-dắrŭ) adg cadãrã (ca-dắ-rã), cadãri (ca-dắrĭ), cadãri/ca-dãre (ca-dắ-ri) – tsi easti vãrtos; tsi ari puteari (dinami); cãdãr, cadãri, catãrã, vãrtos, putut, ndrumin, silnãos, silnãvos, sãluios
{ro: puternic}
{fr: fort, puissant}
{en: strong}
ex: nu earam cadãr (vãrtos)?; alantã-i ma cadãrã (ma sãnãtoasã, vãrtoasã); sãnãtoasã (tsi-i cu sãnãtati), cadãrã (sãnãtoasã, vãrtoasã) muljari, analtã
§ cãdãr (cã-dắrŭ) adg cãdãrã (cã-dắ-rã), cãdãri (cã-dắrĭ), cãdãri/cãdãre (cã-dắ-ri) – (unã cu cadãr)
§ catãrã (ca-tắ-rã) adg invar – (unã cu cadãr)
ex: vã fatsits catãrã (vãrtos)
§ cadã-ri/cadãre (ca-dắ-ri) adg invar – (unã cu cadãr)
ndrumin
ndrumin (ndrú-minŭ) adg ndruminã (ndrú-mi-nã), ndruminj (ndrú-minjĭ) adg ndrumini/ndrumine (ndrú-mi-ni) – tsi easti vãrtos; tsi ari puteari (dinami); cãdãr, cadãri, catãrã, sãnãtos, vãrtos, putut, gioni, silnãos, silnãvos, sãluios
{ro: puternic}
{fr: vaillant, fort}
{en: strong}
ex: ndrumin (sãnãtos, gioni) cu cãciula albã
preshcav
preshcav (présh-cavŭ) adg preshcavã (présh-ca-vã), preshcayi (présh-cayĭ), preshcavi/preshcave (présh-ca-vi) – cari fatsi lucrili cu multã fortsã; vãrtos, sãluios, silnãos, sãlnios, silnãvos, ndrumin, cadãr, cãdãr, putut
{ro: violent}
{fr: violent, déconcerté}
{en: violent, disconcerted}
ex: eara preshcav shi arãchit; hiljlu easti preshcav (sãluios) shi datu-n cap; ahtari preshcavã, ahtari zãpãlitã escu
silã
silã (sí-lã) sf sili/sile (si-li) – atsea tsi aducheashti cariva cãndu-lj si bagã zori tra s-facã un lucru; simtsãmintu di nivreari (agnos, etc.) fatsã di-unã lugurii i di fãtseari-a unui lucru tsi nu va omlu s-lu facã; putearea tsi lipseashti s-bagã un om tra s-facã un lucru greu trã fãtseari; forţã, puteari, pãrdunã, zorba, zorca
{ro: silă, forţă}
{fr: contrainte, force}
{en: coercion, force}
ex: foclu ari silã (puteari); nu cu silã (zorba) sh-cu puteari; sh-u fãtsea silã cu noi (nã bãgã multã zori); fac lucrul cu silã (cu puteari)
§ sãluescu (sã-lu-ĭés-cu) (mi) vb IV sãluii (sã-lu-íĭ), sãlueam (sã-lu-ĭámŭ), sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) – pingu pri cariva cu zorea (sh-cu multã fortsã ma s-hibã ananghi) tra s-facã un lucru (tsi el nu va s-lu facã); mi fac preshcav cãndu ipuhriusescu pri cariva s-adarã cu sila un lucru; sãlnãescu, ipuhriusescu, apuhriusescu; mi nvãrtushedz, vãrtushescu
{ro: sili, silui, deveni silnic}
{fr: forcer, devenir violent}
{en: force, become violent}
ex: foclu eara s-sãluea (si nvãrtusha)
§ sãluit (sã-lu-ítŭ) adg sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluits (sã-lu-ítsĭ), sãluiti/sãluite (sã-lu-í-ti) – tsi easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãit, ipuhriusit, apuhriusit; ãnvãrtushat, nvãrtushat, vãrtushit
{ro: silit, siluit, devenit silnic}
{fr: forcé, devenu violent}
{en: forced, who became violent}
§ sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) sf sãluiri (sã-lu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãiri, ipuhriusiri, apuhriusiri; ãnvãrtushari, nvãrtushari, vãrtushiri
{ro: acţiunea de a silui, de a deveni silnic; siluire}
{fr: action de forcer, de devenir violent}
{en: action of forcing, of becoming violent}
§ sãlnãescu (sãl-nã-ĭés-cu) (mi) vb IV sãlnãii (sãl-nã-íĭ), sãlnãeam (sãl-nã-ĭámŭ), sãlnãitã (sãl-nã-í-tã), sãlnãiri/sãlnãire (sãl-nã-í-ri) – (unã cu sãluescu)
ex: nu-l loarã cu bunlu ma-lj sãlnãirã (lj-furtsarã, lj-asparsirã) usha ca s-intrã
stanjo
stanjo (sta-njĭó) sm fãrã pl – putearea tsi u bagã omlu preshcav, silnãvos cãndu-lj fatsi a unui tsiva cu zorea; fortsã, zori, silã
{ro: violenţă, forţă, silă}
{fr: violence, contrainte}
{en: violence, force}
ex: u lo cu stanjolu (cu fortsa, cu sila, cu zorea)
vãrtuti/vãrtute
vãrtuti/vãrtute (vãr-tú-ti) sf pl(?) – harea (putearea) tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri (lishoari i greali); dinami, puteari, virtuti, vurtuti, vãrtushami, vlagã, fuchii, fortsã, tãcati, cuveti, cuvet
{ro: vârtute, vigoare, tărie}
{fr: vigueur, puissance; dureté}
{en: vigor, power}
ex: ari multã, mari vãrtuti (puteari, dinami); vidzãndalui ahãtã vãrtuti (puteari) di om; tsi sh-cunoashti-a lui vãrtuti (puteari); nj-bãgai tutã vãrtutea, ma nu lj-u putui; el poati s-adarã thãmãturyii cu putearea shi cu vãrtutea-a lui; s-dai cu coarda pisti nãsh di pi prisuprã, cu mari vãrtuti; agudeashti cu ahãtã vãrtuti, tsi tãlje lamnja n doauã bucãts; aflã cã suflitlu shi vãrtutea a ficiorlui di-amirã sta n coarda-lj
§ virtuti/virtute (vir-tú-ti) sf pl(?) – (unã cu vãrtuti)
§ vurtuti/vurtute (vur-tú-ti) sf pl(?) – (unã cu vãrtuti)
ex: frãnsirã vurtutea (putearea) a apishtilor
§ vãrtusha-mi/vãrtushame (vãr-tu-shĭá-mi) sf fãrã pl – (unã cu vãrtuti)
§ vãrtos1 (vãr-tósŭ) adg vãrtoasã (vãr-tŭá-sã), vãrtosh (vãr-tóshĭ), vãrtoasi/vãrtoase (vãr-tŭá-si) – tsi ari puteari; tsi easti cu dinami; (lucru) tsi easti sãnãtos shi s-frãndzi (s-arupi, disicã, etc.) greu; cadãr, cãdãr, cadãri, catãrã, sãnãtos, putut, ndrumin, silnãos, sãlnios, silnãvos, sãluios
{ro: vârtos, tare, robust}
{fr: fort, puissant}
{en: strong, robust}
ex: easti multu vãrtos (sãnãtos), nu pot s-lu frãngu; ayisite Dumnidzale, ayisite vãrtoase (putute); boatsi multu vãrtoasã (sãnãtoasã); doilji eara vãrtosh (cu dinami); vinili suntu vãrtoasi (sãnãtoasi); tricu multu chiro pãnã s-frigã inima, cã eara vãrtoasã ca cheatra; un sinjac, gros shi vãrtos, ca ghini shiaclu ndrãshtit; trei bucãts di gljets, groasi shi vãrtoasi ca bãrtsiri; strigã cu boatsi vãrtoasã shi dzãsi; lj-aspusi putearea-a lui vãrtoasã; doilji eara gionj, doilji eara vãrtosh; eshti cama gioni, cama sãnãtos shi cama vãrtos di mini
§ vãrtos2 (vãr-tósŭ) adv – zbor cari-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã multu ma-analtã di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; cu multã puteari (dinami, vãrtuti, etc.); multu, baea, malã di