|
|
sihãrichi/sihãriche
sihãrichi/sihãriche (si-hã-rí-chi) sf sihãrichi (si-hã-ríchĭ) – hãbari bunã tsi-l hãrseashti multu pri-atsel tsi u lja (u avdi); parãlu (mãndila i altu lucru) tsi-l lja atsel tsi-adutsi unã hãbari bunã; hãbari bunã; hãbari, sihãriclji, sãcãrichi, sãcãriclji, mujde, mushde, mushdei
{ro: veste bună, recompensa primită de acel care aduce vestea bună}
{fr: nouvelle rejouissante; récompense reçue par le porteur d’une bonne nouvelle}
{en: good news; reward received by those bringing good news}
ex: sã-lj lja sihãrichi (s-lj-aducã hãbari bunã); sihãrichi asearã-lj loarã; sihãrichi (hãbari bunã!)! tsal Musha ari ficior!; s-easti cã amintsã featã s-nu-lj ljau sihãrichi; amirãroanja s-nãiri shi nu vru s-lji lja sihãrichi-a amirãlui, cã featsi ficior; s-lji pitritsem hãbari shi s-lji lom sihãrichi; ãlj loarã sihãrichi, cã nveasta-lj featsi doi ficiori
§ sihãriclji/sihãriclje (si-hã-rí-clji) sf sihãriclji/sihãriclje (si-hã-rí-clji) – (unã cu sihãrichi)
ex: nj-vinji sihãriclja (hãbarea bunã) cã frati-nju astarã easti la noi; lj-loai sihãriclja
§ sãcãrichi/sãcã-riche (sã-cã-rí-chi) sf sãcãrichi (sã-cã-ríchĭ) – (unã cu sihã-richi)
ex: sãcãrichili-aseara-lj loarã
§ sãcãriclji/sãcãriclje (sã-cã-rí-clji) sf sãcãriclji/sãcãriclje (sã-cã-rí-clji) – (unã cu sihãrichi)
§ sihãryeat (si-hãr-yĭátŭ) sm, sf, adg sihãryeatã (si-hãr-yĭá-tã), sihãryeats (si-hãr-yĭátsĭ), sihãryeati/sihãryeate (si-hãr-yĭá-ti) – atsel tsi-adutsi unã hãbari (sh-easti miscut cu-unã doarã, mãndilã, pãrã, etc.)
{ro: vestitor}
{fr: (celui) qui annonce}
{en: the one who brings the news}
ex: nu lu-agiumsi alt sihãryeat mãndila s-lja
mãndilã
mãndilã (mãn-dí-lã) sf mãndili/mãndile (mãn-dí-li) shi mãndilj (mãn-díljĭ) –
1: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa, sh-suflã narea, etc.; distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber, peaticã;
2: cumatã di pãndzã (multi ori chindisitã) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha sh-cãtivãroasã poati si sh-ashteargã fatsa, narea, mãnjli, etc.; baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj, schepi;
3: tsãsãturã (pãndzã) suptsãri (prit cari s-veadi sh-prit cari treatsi lunjina) cu cari nveasta noauã sh-acoapirã fatsa; mãntilã, zãvon, zvon, sãvon, vel, velã, ciumberi; (fig: mãndilã = sihãrichi (unã mãndilã) tsi s-da a atsilui tsi-adutsi protlu unã hãbari bunã sh-multu ashtiptatã ca, bunãoarã, amintari di njic, isozmatã, etc.; expr:
2: mãndilã di nari (nãri) = mãndilã cu cari omlu sh-shteardzi narea;
3: mãndilã di gushi, di cap = mãndilã tsi sh-u bagã muljerli di gushi i sh-acoapirã cu ea perlu din cap)
{ro: batistă; năframă}
{fr: mouchoir; fichu (pour la tête); récompense (en mouchoir) donnée au porteur d’une bonne nouvelle}
{en: handkerchief; headscarf, small shawl}
ex: scoasi din gepi unã mãndilã (distimeli) albã; soacra gioacã dipriunã, pisti-anumiri cu mãndilj (baltsuri); trãdzea corlu sh-anvãrtea mãndila (shamia, baltsul) n vimt; gionj cu mãndilj (shamii) ãn cap ligats; loash mãndila (fig: sihãrichea), cari aspusish?
§ mãntilã (mãn-tí-lã) sf mãntili/mãntile (mãn-tí-li) shi mãntilj (mãn-tíljĭ) – (unã cu mãndilã)
mushtinedz
mushtinedz (mush-ti-nédzŭ) (mi) vb I mushtinai (mush-ti-náĭ), mushtinam (mush-ti-námŭ), mushtinatã (mush-ti-ná-tã), mush-tinari/mushtinare (mush-ti-ná-ri) – lj-dau tsiva (paradz, unã doarã) cã-nj featsi un bun (cã nj-adusi unã hãbari bunã); lj-dau tsiva a unui tra s-lji pricunoscu bunili tsi-ari (tsi nj-ari) faptã; lj-u plãtescu (l-culãsescu) tri arãulu tsi-nj lu featsi; mãshtinedz, discumpãr, pricunoscu, culãsescu
{ro: răsplăti; pedepsi}
{fr: récompenser; punir}
{en: reward; punish}
ex: mea, di atsea nvitsari a lui va si-lj si mushtineadzã (va-lj si plãteascã); amãrtioslu va si s-rushineadzã sh-va si s-mushtineadzã (va hibã culãsit)
§ mushtinat (mush-ti-nátŭ) adg mushtinatã (mush-ti-ná-tã), mushtinats (mush-ti-nátsĭ), mushtinati/mushtinate (mush-ti-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã tsiva (ca pricunushteari) trã bunlu tsi lu-ari faptã; tsi fu culãsit tri arãulu tsi-l featsi; mãshtinat, culãsit; discumpãrat
{ro: răsplătit; pedepsit}
{fr: récompensé; puni}
{en: rewarded; punished}
§ mushtinari/mushtinare (mush-ti-ná-ri) sf mushtinãri (mush-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mushtineadzã; mãshtinari, discumpãrari; culãsiri
{ro: acţiunea de a răsplăti; de a pedepsi; răsplătire, răsplată, pedepsire, pedeapsă}
{fr: action de récompenser; de punir; récompense, punition}
{en: action of rewarding; of punishing; reward, punishment}
ex: oh, cã tsi arshini!, oh, cã tsi mushtinari (culãsiri, munduiri)
§ mushde (mush-dé) sm mushdedz (mush-dédzĭ) – doara tsi u dau trã bunlu tsi-nj si fatsi; hãbari bunã tsi-lj hãrseashti multu pri-atselj tsi li avdu; parãlu (i altu lucru) tsi-l lja atsel tsi-adutsi unã hãbari bunã; culãsirea tsi u fac trã arãulu tsi-nj si featsi; mujde, mushdei, sihãrichi, sihãriclji, sãcãrichi, sãcãriclji, mãndilã;
(expr: lj-ljau mushdelu = lj-aduc unã hãbari bunã; lj-ljau sãhãrichea)
{ro: veste bună, recompensa primită de acel care aduce vestea bună}
{fr: nouvelle rejouissante; récompense reçue par le porteur d’une bonne nouvelle}
{en: good news; reward received by those bringing good news}
prag
prag (prágŭ) sn praguri (prá-gurĭ) – partea di nghios (praglu di nghios) a curnidãljei di ushi (poartã), niheam ma nsus di loc, pristi cari lipseashti s-treacã omlu tsi va s-intrã i s-easã din casã (ubor); partea di nsus (praglu di nsus)a curnidãljei di ushi (poartã) sum cari treatsi omlu tsi va s-intrã i s-easã din casã (ubor); preag;
(expr:
1: nu-lj calcu (trec) praglu (a casãljei) = nu lj-intru n casã; nu-l voi, escu ncãceat cu el;
2: bag ciciorlu n prag = cãrshilãtisescu vãrtos atseali tsi va s-facã cariva; caftu vãrtos si s-facã cum voi mini;
3: nu-andrisãri praglu di ushi pãnã tora = nu-ari ishitã ninga dit hoarã, dit loclu-a lui;
4: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = va s-u pats prota tra s-ti-aveglji ma nãpoi tra s-nu mata fats trãninti idyea soi; cari s-upãreashti tu lapti (tu culeash), suflã sh-tu mãrcat)
{ro: prag}
{fr: seuil}
{en: threshold (of door)}
ex: n pãduri mi-amintai, n pãduri mi tãljai, shi tora, lailu-agiumshu, tra s-mi calcã lumea (angucitoari: praglu); cãlcai pri praglu di ushi; ishi pri prag s-ashteaptã bãrbat-su shi si-lj lja sihãrichi; nã scãrpã s-acãtsã di praglu di nsus ali cãlivã di nu s-intra; una cãdzu moartã di nãuntru, alantã di nafoarã di prag (di casã); cum va s-caltsã tini praglu
(expr: cum va-nj intsrã tini n casã), tini, hilj di-amirã?
§ preag (preágŭ) sn preaguri (preá-gurĭ) – (unã cu prag)
ex: mã-sa-lj bagã tu preag un ghium cu apã
sãcãrichi/sãcãriche
sãcãrichi/sãcãriche (sã-cã-rí-chi) sf – vedz tu sihãrichi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sihãrichisãcãriclji/sãcãriclje
sãcãriclji/sãcãriclje (sã-cã-rí-clji) sf – vedz tu sihãrichi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sihãrichisihãriclji/sihãriclje
sihãriclji/sihãriclje (si-hã-rí-clji) sf – vedz tu sihãrichi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sihãrichisihãryeat
sihãryeat (si-hãr-yĭátŭ) sm, sf, adg – vedz tu sihãrichi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sihãrichi