DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

shusharcã

shusharcã (shĭu-shĭar-cã) sf shusherchi/shusherche (shĭu-shĭer-chi) – yimisha di fãsulj (cãndu easti veardi ninga), faptã di ma multi simitsi (gãrnutsãli di fãsulji uscati di ma nãpoi) ncljisi cu-arada unã dupã-alantã tu-unã soi di cãpachi acupiritã di-unã altã cãpachi; soea di yimishi ca-atsea di fisulj (ca bunãoarã, yimisha di madzãri); pãstalji, pistalji, spãtalji, capishcã, ciushcã, shushcã, lividã, teacã
{ro: fasole verde; păstaie, teacă (fasole, mazăre, etc.)}
{fr: haricots verts, gousse, cosse}
{en: green (french) beans; pod (beans, peas, etc.)}

§ shushcã3 (shĭúsh-cã) sf shushti/shushte (shĭúsh-ti) – (unã cu shusharcã)

§ ciushcã2 (cĭúsh-cã) sf ciushti/ciushte (cĭúsh-ti) – (unã cu shusharcã)

§ shushcã4 (shĭúsh-cã) sf shushti/shushte (shĭúsh-ti) – fãsulji hearti fãrã dzamã
{ro: fasole fiartă fără zeamă}
{fr: haricots bouillis sans jus}
{en: boiled beans}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

capishcã

capishcã (ca-písh-cã) sf capishchi/capishche – yimisha di fãsulj (cãndu easti veardi ninga), faptã di ma multi simitsi (gãrnutsãli di fãsulji uscati di ma nãpoi) ncljisi cu-arada unã dupã-alantã tu-unã soi di cãpachi acupiritã di-unã altã cãpachi; soea di yimishi ca-atsea di fisulj (ca bunãoarã, yimisha di madzãri); pãstalji, pistalji, spãtalji, shusharcã, ciushcã, shushcã, lividã, teacã
{ro: fasole verde; păstaie, teacă (fasole, mazăre, etc.)}
{fr: haricots verts, gousse, cosse}
{en: green (french) beans; pod (beans, peas, etc.)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

teacã

teacã (teá-cã) sf tets (tétsĭ) –
1: anvilitoari (di cheali, lemnu, metal, etc.) tu cari s-bagã un lucru icã partea tsi talji a unui lucru (apalã, cutsut, etc.);
2: acupiritoari tu cari crescu simintsãli di fisulj (fauã, madzãri, etc.) shi s-aflã ncljisi cãndu suntu ninga tiniri shi verdzã (ninti ca s-easã uscati dit nãsã); pãstalji, pistalji, spãtalji, lividã, capishcã, shusharcã
{ro: teacă; păstaie}
{fr: gaine; gousse, cosse}
{en: sheath; pod}
ex: pala zmulsirã din teacã; avea sh-un cutsut tu teacã; s-nu u scots apala dip dit teacã; cãndu va u tsãnj tu teacã, s-aspar dratslji di apala-atsea; nu eara chirut sã scoatã apala dit teacã; disfeci niscãnti tets (pãstãlj) di fauã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã