DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bãrcãdan

bãrcãdan (bãr-cã-dánŭ) sn bãrcãdani/bãrcãdane (bãr-cã-dá-ni) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan, bãcãrdan, mãcãldarã, mãclãdarã, cãciumac, cãcimac, mumulic, mumulig, mãmulig, tarapash, culeash
{ro: mămăligă}
{fr: polenta; gaude; bouillie de farine de maïs, compacte, qu’on peut couper en tranches et qu’on mange en guise de pain}
{en: polenta; corn flour boiled, compact and cut into slices, eaten in place of bread}
ex: lja shtsala shi ameasticã bãrcãdanlu

§ bãr-gãdan (bãr-gã-dánŭ) sn bãrgãdani/bãrgãdane (bãr-gã-dá-ni) – (unã cu bãrcãdan)
ex: un stog cu earbã tu mesi di amari shadi, nvãrliga foc ardi sh-ni s-neacã, ni s-aprindi (angucitoari: bãrgãdanlu)

§ bãcãrdan (bã-cãr-dánŭ) sn bãcãrdani/bãcãrdane (bã-cãr-dá-ni) – (unã cu bãrcãdan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cripitor

cripitor (cri-pi-tórŭ) sn cripitoari/cripitoare (cri-pi-tŭá-ri) – scãndurã stronghilã (measã stronghilã fãrã cicioari, mash cu-unã mãneari di cari s-acatsã cu mãna) pri cari, cu unã shtsalã, s-tindu peturli; crãpitoari, cãrpitoari, clãpitoari, cãlpitor;
(expr: pi coada di cripitor = vãrnãoarã)
{ro: cârpător}
{fr: planche ronde sur laquelle, à l’aide d’un rouleau, d’une “shutsalã”, on amincit la pâte pour en faire des pâtes feuilletées, des “peturi”}
{en: round wooden board on which, with a rolling pin, the “shutsalã”, the dough is made thinner as flaky pastry, the “peturi”}
ex: pri cripitor tindem peturi

§ cãrpitor (cãr-pi-tórŭ) sn cãrpitoari/cãrpitoare (cãr-pi-tŭá-ri) – (unã cu cripitor)
ex: peturlu pri cãrpitor s-tindi; va lj-u da nãpoi, pri coada di cãrpitor
(expr: nu va lj-u da nãpoi vãrnãoarã)

§ cãlpitor (cãl-pi-tórŭ) sn cãlpitoari/cãlpitoare (cãl-pi-tŭá-ri) – (unã cu cripitor)
ex: lja tipsia sh-cãlpitorlu; mprumutai un cãlpitor di la vitsinã

§ crãpitoari/crãpitoare (crã-pi-tŭá-ri) sf crãpitoari/crãpitoare (crã-pi-tŭá-ri) – (unã cu cripitor)

§ cãrpitoari/cãrpitoare (cãr-pi-tŭá-ri) sf cãrpitoa-ri/cãrpitoare (cãr-pi-tŭá-ri) – (unã cu cripitor)

§ clãpitoa-ri/clãpitoare (clã-pi-tŭá-ri) sf clãpitoari/clãpitoare (clã-pi-tŭá-ri) – (unã cu cripitor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hascu1

hascu1 (hás-cu) vb I hãscai (hãs-cáĭ), hãscam (hãs-cámŭ), hãscatã (hãs-cá-tã), hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) –
1: dishcljid gura mari sh-ljau un adiljatic ahãndos tu plumunj (cãndu nj-easti somnu, escu multu avursit, etc.);
2: dishcljid gura shi stau cu ea dishcljisã ma multu chiro; cascu;
(expr:
1: hascã (gura, usha, etc.) = dishcljidi (gura, usha, etc.);
2: u hascu n gurã = lj-am multu mirachi, sivdai, vreari; u voi multu; pistipsescu tut tsi-nj dzãtsi;
3: hascu gura = (i) ascultu (mutrescu, etc.) cu gura dishcljisã, cu multã cãshtigã; (ii) mi ciudisescu di tsi avdu i ved;
4: altu hascã sh-altu s-cumãnicã; altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sã ndreadzi, ashteaptã sã-lj si da un lucru, ma easti altu tsi va lu-aproachi)
{ro: căsca}
{fr: bayer, demeurer (être) bouche béante; bâiller}
{en: stand gaping; yawn}
ex: tuts ãlj hãsca n gurã
(expr: ãlj shidea ãn fatsã sh-lu-asculta cu gura dishcljisã di-atseali tsi-avdza); n gurã u hãsca
(expr: u vrea multu, murea sh-chirea trã nãsã); tsi hashti acshi?
(expr: tsi stai di mutreshti acshi cu ocljilj sh-cu gura dishcljisã?)

§ hãscat (hãs-cátŭ) adg hãscatã (hãs-cá-tã), hãscats (hãs-cátsĭ), hãscati/hãscate (hãs-cá-ti) – tsi sta cu gura dishcljisã n fatsa-al cuiva (tsi-lj zburashti tsiva, tsi fatsi tsiva, etc.); tsi easti mutrit cu gura hãscatã; tsi easti dishcljis; cãscat;
(expr:
1: ashteptu cu gura hãscatã = ashteptu cu multã nearãvdari, mizi pot s-ashteptu;
2: ascultu cu gura hãscatã = ascultu cu multã cãshtigã;
3: armãn (stau) cu gura hãscatã = mi ciudusescu di-atseali tsi ved)
{ro: căscat}
{fr: bayé, demeuré bouche béante; bâillé; béant, entrebâillé}
{en: who stands gaping; yawned}
ex: tuts ashtipta cu gura hãscatã
(expr: cu mari mirachi, cu nearãvdari); armãnea cu gura hãscatã
(expr: cu gura dishcljisã, s-ciudusea tsi videa); tutã hoara armasi cu gura hãscatã
(expr: s-ciudusi), cãndu u vidzu; ashtipta cu gura hãscatã tuts
(expr: cu nearãvdari, etinj s-lã s-arucã mãcarea n gurã), ca cireasha-atsea coapta

§ hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) sf hãscãri (hãs-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hascã; cãscari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shuts1

shuts1 (shĭútsŭ) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – anvãrtescu hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; lu-anvãrtescu un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); tornu un lucru di-alantã parti; fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); alãxescu (abat) unã cali (mintea, etc.); shutsãscu, anvãrtescu, ãnvãrtescu, nvãrtescu;
(expr:
1: u shuts (tornu) frãndza = li-alãxescu lucrili, nj-alãxescu mintea;
2: nj-si shutsã = mi nãirescu, mi tornu nãirit, cãrtit)
{ro: suci, răsuci, (se) învârti, schimba (drumul sau ideia)}
{fr: contourner, faire le tour, tordre, changer d’idée}
{en: spin, twist, wring, turn, change one’s mind}
ex: shutsã (nvãrteashti) sula; shutsã-ti (toarnã-ti) di-alantã parti; mi shutsãi (mi-anvãrtii, alãgai tuti pãrtsãli) multu; shutsã mustãtsli; nãsh u shutsãrã frãndza
(expr: sh-alãxirã mintea)

§ shutsãscu1 (shĭú-tsắs-cu) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – (unã cu shuts)

§ shutsãt1 (shĭu-tsắtŭ) adg shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãts (shĭu-tsắtsĭ), shutsãti/shutsãte (shĭu-tsắ-ti) – (lucru) tsi easti anvãrtit avãrliga di altu lucru; tsi easti anvãrtit di el insush; anvãrtit; tsi ari faptã unã voltã shi ari alãgatã deavãrliga di-un loc; anvãrtit, ãnvãrtit, nvãrtit; (fig: (om) shutsãt = (om) anapud)
{ro: sucit, răsucit, învârtit, schimbat (drumul sau ideia)}
{fr: contourné, qui a fait le tour, tordu, changé d’idée}
{en: spinned, twisted, wrung, turned, changed mind}
ex: om shutsãt (fig: anapud), arushutsãt (fig: para anapud)

§ shutsãri1/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) sf shutsãri (shĭu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-shutsã tsiva; anvãrtiri, ãnvãrtiri, nvãrtiri, turnari, alãxiri (di minti, cali, etc.)
{ro: acţiunea de a suci, de a răsuci, de a (se) învârti, de a schimba (drumul sau ideia); sucire, răsucire, învârtire, schimbare}
{fr: action de contourner, de faire le tour, de tordre, de changer d’idée}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn