|
|
shimãtã
shimãtã (shi-mã-tắ) sm shimãtadz (shi-mã-tádzĭ) – zboarãli tsi es cãndu cariva fatsi un lucru urut, di-arshini; cãvgãlu tsi s-fatsi shi aurlãrli tsi s-avdu cãndu sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali dunjaea; unã catastasi arushinoasã tsi u fatsi lumea sã zburascã; shãmãtã, vreavã, scandal, cãvgã, ceamaunã
{ro: scandal, gălăgie}
{fr: scandal, bruit}
{en: scandal, big noise, racket}
ex: fãtsea multu shimãtã (vreavã, cãvgã) n casã; tsi s-avdi shimãtãlu-aestu?
§ shãmãtã (shã-mã-tắ) sm shãmãtadz (shã-mã-tádzĭ) – (unã cu shimãtã)
ex: nu fã sh-ahãt shãmãtã
§ shãmãtonj (shã-mã-tónjĭ) sm, sf shãmãtoanji/shãmãtoanje (shã-mã-tŭánji), shãmãtonj (shã-mã-tónjĭ), shãmãtoanji/shãmãtoanje (shã-mã-tŭánji) – (unã cu shimãtã)
ex: cu tuts easti shãmãtoanji
shimãtãu
shimãtãu (shi-mã-tắŭ) sm shimãtadz (shi-mã-tádzĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz shimãtã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãanapuda
anapuda (a-ná-pu-dha) adv – di-alantã (nu di buna) parti a unui lucru; alantã soi di cum lipseashti s-hibã un lucru; napudishalui, anaschila, anaschilea, strãmbu, tersi, tersine, tersene
{ro: anapoda, pe dos, deandoaselea}
{fr: à l’envers, de l’autre côté; tout de travers}
{en: wrong side, upside-down, wrong-headed}
ex: nviscu sarica anapuda (cu-astalea nafoarã); sh-bãgã cãmeasha anapuda; tsãnea cartea anapuda (di-alantã parti, cu nsuslu nghios); loclu anapuda-l (di-alantã parti-l) turna; ãnj njardzi lucrul anapuda (strãmbu, arãu); tut anapuda (anaschila) va s-greshti; itsi acãtsa s-adarã, tut anapuda (strãmbu) lj-isha; s-nu-nj turnats zborlu anapuda
§ napudishalui (na-pu-dí-shĭa-lui) adv – (unã cu anapuda)
ex: voi imnats napudishalui (anapuda, cu cãlcãnjli ninti)
§ anapud (a-ná-pudhŭ) adg anapudã (a-ná-pu-dhã), anapudz (a-ná-pudzĭ), anapudi/anapude (a-ná-pu-dhi) – tsi easti strãmbu la minti shi nu li fatsi lucrili ndreapti ca-alantã dunjai; tsi fatsi ma multu dupã caplu a lui shi nu va s-ascultã di pãrerli-a altor; tsi nu-ari purtari shi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã; tsi fatsi multu shimãtã; nãpudearic, cãvgãgi, strãmbu, tersu, sirsen, sirsem, zarzara, dzardzar; cap gros, cap di grij, cap di tãgari
{ro: turbulent, îndărătnic, încăpăţânat}
{fr: qui est de travers; turbu-lent; endiablé}
{en: reckless, obstinate, stubborn, with awkward temper}
ex: aestu ficior easti anapud (strãmbu); featã arauã sh-anapudã (strãmbã) di sh-cu cãmeasha di pri nãsã si ncãcea
§ anapudearic (a-na-pu-dhĭá-ricŭ) adg anapudearicã (a-na-pu-dhĭá-ri-cã), anapudearits (a-na-pu-dhĭá-ritsĭ), anapudearitsi/ana-pudearitse (a-na-pu-dhĭá-ri-tsi) – (unã cu anapud)
ex: nu-am vidzutã ahtari om anapudearic (anapud, strãmbu)
§ nãpudearic (nã-pu-dhĭá-ricŭ) adg nãpudearicã (nã-pu-dhĭá-ricã), nãpudearits (nã-pu-dhĭá-ritsĭ), nãpudearitsi/nãpudearitse (nã-pu-dhĭá-ri-tsi) – (unã cu anapud)
ex: ahtãri nãpudearits sots; muljarea-aestã easti nãpudearicã (anapudã); nu-am vidzutã ahtari nãpudearic
§ anãpudilji/anãpudilje (a-nã-pu-dhí-lji) sf anãpudilj (a-nã-pu-dhílj) –
cãvgã
cãvgã (cãv-gắ) sm cãvgadz (cãv-gádzĭ) – alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (trã lucri trã cari elj nu s-aduchescu); vrondul, alumta tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.), iu unã parti caftã s-u-azvingã pi-alantã; shimãtãlu shi aurlãrli tsi s-avdu cãndu dunjaea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; ncãceari, ncãciturã, cafcãturã, ntsirtari, cãvgãturã, filunichii, dãvãturã, dãlgani, shimãtã, vreavã, scandal, fãsãrii;
(expr: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na pãrãlu, dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva caftã s-lji facã bun a unui, sh-deapoea sh-aflã biljelu)
{ro: ceartă, scandal}
{fr: querelle, dispute, chamaillis}
{en: quarrel, squablle, wrangle}
ex: tsi easti cãvgãlu (ncãcearea, shimãtãlu) aestu tsi s-avdi?; purnjirã la cãvgã (alumtã); s-featsi un mari cãvgã (ncãceari, shimãtã, alumtã); di zbor-zbor, easi cãvgãlu; estan va s-avem cãvgã; avem mari cãvgã cu el
§ cãvgãturã (cãv-gã-tú-rã) sf cãvgãturi (cãv-gã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)
§ cafcãturã (caf-cã-tú-rã) sf cafcãturi (caf-cã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)
ex: atseali fãrã di zãcoani shi cafcãturi (ncãceri)
§ cãvgãgi (cãv-gã-gí) sm cãvgãgeadz (cãv-gã-gĭádzĭ) – tsi lu-arãseashti sã ncaci; tsi caftã cãvgãlu shi sã ncaci lishor trã itsido, trã dip tsiva; cãvgãngi, dzãndzos, dzãndzãvos, dzãfnos, fesfese, sirsen, zãpãlit
{ro: certăreţ, scandalagiu}
{fr: querelleur, batailleur}
{en: quarreller, wrangler}
ex: tsi ti-acats cu cãvgãgilu-aestu
§ cãvgãngi (cãv-gãn-gí) sm cãvgãngeadz (cãv-gãn-gĭádzĭ) – (unã cu cãvgãgi)
ceamaunã
ceamaunã (cĭa-ma-ú-nã) sf fãrã pl – cãvgãlu tsi s-fatsi shi shi-mãtãlu tsi s-avdi cãndu dunjaea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; neaduchirea tu cari s-aflã doi i ma multsã oaminj cãndu-lj fatsi s-agiungã la unã angrãnji, ncãceari; angrãnji, cãvgã, shimãtã, scandal, neachicãsiri, neaduchiri
{ro: conflict, scandal}
{fr: conflit, scandale}
{en: conflict, scandal}
ex: s-aflã pri ceamaunã (cãvgã)
dãndãnã
dãndãnã (dãn-dã-nắ) sm dãndãnadz (dãn-dã-nádzĭ) – vrondul mari tsi s-fatsi la unã ziafeti (numtã, cãvgã, etc.); cãvgã cu vrondu mari; dãndãnai, larmã, lavã, shimãtã, ncãceari, cãvgã, cãvgãturã, giurgiunã, etc.; (fig: dãndãnadz sm pl = oaminj tsi fac mash shimãtã shi lumea nu poati s-bãneadzã isihi cu nãsh; scandaljari, shimãtadz)
{ro: dandana, ceartă}
{fr: querelle, noise}
{en: quarrelling}
ex: dãndãnã s-featsi n hoarã cu nunta; s-featsi mari dãndãnã; nu mi meastic cu dãndãnadzlji (scandaljari, shimãtadz)
§ dãndãnai/dãndãnae (dãn-dã-ná-i) sf dãndãnãi (dãn-dã-nắĭ) – (unã cu dãndãnã)
ex: di-unã dadã lai, mari dãndãnai; fac hoara dãndãnai
dzandzã
dzandzã (dzán-dzã) sf dzãndzã (dzắn-dzã) – harea tsi u-ari atsel tsi s-aprindi (lu-acatsã inatea) lishor; haractirlu-a atsilui tsi lu-arãseashti si sã ncaci cu cariva, tsi caftã totna cãvgãlu trã nai ma njiclu lucru; starea tu cari s-aflã atsel tsi easti anapud sh-fatsi multu shimãtã; dzãfnã;
(expr:
1: mi-acatsã, nj-ansari dzandza = mi-acatsã hulia, zalea, inatea, turbarea (ti tsiva dip, trã un lucru fãrã simasii); mi-ariciuescu, mi-acatsã dratslji di ureaclji, mi ncalicã dratslji;
2: hiu pri dzandzã-analtu = hiu multu apres, ariciuit, ngindat, hiu faptu foc;
3: dzandza s-ti-adunã! = s-ti lja neclu!)
{ro: arţag}
{fr: catactère, tempérament grincheux, nervosité, fâcherie, emportement}
{en: grumpy temperament, cantankerous character, irritability, quarrelsomeness}
ex: ahtari nã-i dzandza (haractirlu, harea di cãvgãgeadz) armãneascã; lu-acãtsã nãpoi dzandza
(expr: lu-acãtsã diznou inatea, hulia), cãtse oili-lj mãcarã gortsãli coapti; pri dzandzã-nj analtu
(expr: cãndu earam multu-ariciuit, cu multã inati) ts-dzãsh zboarã greali
§ dzãfnã2 (dzắf-nã) sf dzãfni/dzãfne (dzắf-ni) – (unã cu dzandzã)
ex: lj-ansãri dzãfna (lu-acãtsã dzandza) ti tsiva dip
§ dzãndzos (dzãn-dzósŭ) adg dzãndzoasã (dzãn-dzŭá-sã), dzãndzosh (dzãn-dzóshĭ), dzãndzoasi/dzãndzoase (dzãn-dzŭá-si) – tsi lu-acasã lishor dzandza; tsi s-aprindi sh-lu-acatsã lishor inatea; tsi caftã cãvgã shi sã ncaci cu lumea trã dip tsiva; dzãndzãvos, dzãfnos, cãvgãgi, sirsem, sirsen, zãpãlit, gealã (muljari), fesfese
{ro: arţăgos}
{fr: acariâtre, grincheux, chicaneur, querelleur, nerveux}
{en: cantankerous, bad-tempered, grumpy, quarreller}
ex: easti multu dzãndzoasã (u-ari acãtsatã hulia)
§ dzãndzãvos (dzãn-dzã-vósŭ) adg dzãndzãvoasã (dzãn-dzã-vŭá-sã), dzãndzãvosh (dzãn-dzã-vóshĭ), dzãndzãvoasi/dzãndzãvoase (dzãn-dzã-vŭá-si) – (unã cu dzãndzos)
§ dzãfnos (dzãf-nósŭ) adg dzãfnoasã (dzãf-nŭá-sã), dzãfnosh (dzãf-nóshĭ), dzãfnoasi/dzãfnoase (dzãf-nŭá-si) – (unã cu dzãndzos)
ghiurultii/ghiurultie
ghiurultii/ghiurultie (ghĭu-rul-tí-i) sf ghiurultii (ghĭu-rul-tíĭ) – vreava mari tsi s-avdi cãndu sh-alãxescu zboarã greali shi agudituri, doi i ma multsã oaminj tsi si ncaci; yiurultii, giurgiunã, giufã, larmã, lavã, longi, loscut, pãlturã, sãlãvati, vreavã, crot, vrondu, zbuc, shimãtã, ncãceari, cãvgã
{ro: zgomot, tărăboi, tapaj, dandana, ceartă}
{fr: bruit, tapage, vacarme, querelle, noise}
{en: loud noise, uproar, quarrel}
ex: noi fatsim ahãtã ghiurultii (vreavã); tu ghiurultii, dauã muljeri furã vãtãmati; nu ti mintea tu ghiurultii (cãvgã)
§ yiurultii/yiurultie (yĭu-rul-tí-i) sf yiurultii (yĭu-rul-tíĭ) – (unã cu ghiurultii)
§ giurgiunã (gĭur-gĭú-nã) sf giurgiuni/giurgiune (gĭur-gĭú-ni) – (unã cu ghiurultii)
§ giufã (gĭu-fắ) sm giufadz (gĭu-fádzĭ) – (unã cu ghiurultii)
§ ghiurultagi (ghĭu-rul-ta-gí) sm ghiurultageadz (ghĭu-rul-ta-gĭádzĭ) – un tsi fatsi multu vrondu; un tsi lu-arãseashti si sã ncaci; cãvgãgi, cãvgãngi, focurusã
{ro: zgomotos, certăreţ}
{fr: tapageur, querelleur}
{en: rowdy, uproarious}
longi/longe
longi/longe (lon-gi) sf longi (lón-giĭ shi lón-gi) – vrondu shi lavã ahãntã mari di lu-asurzeashti omlu (di-lj lja urecljili); amisticãturã di multi turlii di bots (vronduri, lavã, loscuti, etc.); vreavã, loscut, larmã, halat, lavã, lãvãturã, pãlturã, ghiurultii, yiurultii, tãvãturã, fãsãrii, shimãtã, etc.
{ro: gălăgie, vacarm, zgomot}
{fr: bruit, tumulte, vacarme}
{en: noise, tumult, turmoil, uproar}
ex: mari longi (lavã, halat) featsit
scandal
scandal (scándalŭ) sn scandali/scandale (scán-da-li) – purtari (catastasi) arushinoasã tsi fatsi lumea sã zburascã di ea; zboarãli tsi es tu dunjai cãndu cariva fatsi un lucru urut, di-arshini; cãvgãlu tsi s-fatsi shi shimãtãlu tsi s-avdi cãndu lumea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; shimãtã, cãvgã, ceamaunã
{ro: scandal}
{fr: scandal, intrigue}
{en: scandal}
ex: eara un scandal mari cu-aestã muljari tu sculii; tutã dzua, scandala-mandala (shimãtã dipriunã)
§ scandaljar (scan-da-ljĭárŭ) adg scandaljarã (scan-da-ljĭá-rã), scandaljari (scan-da-ljĭárĭ), scandaljari/scandaljare (scan-da-ljĭá-ri) – (omlu) tsi fatsi un scandal; cãvgãgi
{ro: scandalagiu}
{fr: qui occasionne des scandales, turbulent}
{en: who makes a scandal}
§ scandzohir (scan-dzó-hirŭ) adg scandzohirã (scan-dzó-hi-rã), scandzohiri (scan-dzó-hirĭ), scandzohiri/scandzohire (scan-dzó-hirŭ) – (om) tsi nu easti vãrãoarã ifhãrãstisit di tsi ari; tsi caftã totna cãvgãlu; tsi fatsi multi ori shimãtã ti nai ma njitsli lucri; cãv-gãgi, scandaljar
{ro: cârcotaş}
{fr: qui s’accroche; aigre; mutin}
{en: roguish, unruly}
§ scandalos (scan-da-lósŭ) adg scanda-loasã (scan-da-lŭá-sã), scandalosh (scan-da-lóshĭ), scandaloa-si/scandaloase (scan-da-lŭá-si) – (purtari, catastasi) tsi easti ahãntu-arushinoasã cã fatsi lumea si scoatã zboarã uruti trã ea; lucru arushinos tsi apãrnjashti un scandal, un shimãtã, un cãvgã
{ro: scandalos}
{fr: scandaleux}
{en: scandalous}
ex: scandaloasi (arushinoasi) lucri suntu aesti, mini nu va s-pot s-li astrãxescu
§ scandalizedz (scan-da-li-zédzŭ) (mi) vb I scandalizai (scan-da-li-záĭ), scandalizam (scan-da-li-zámŭ), scandalizatã (scan-da-li-zá-tã), scandalizari/scandalizare (scan-da-li-zá-ri) – scot zboari greali sh-uruti trã un lucru tsi easti multu-arushinos; (lucru arushinos) fatsi s-easã zboarã uruti shi shãmitadz di la lumi
scol
scol (scólŭ) (mi) vb I sculai (scu-láĭ), sculam (scu-lámŭ), sculatã (scu-lá-tã), sculari/sculare (scu-lá-ri) –
1: analtsu (mut) un lucru dit loclu iu s-aflã ashtirnut (tra s-lu fac si sta mprostu i s-lu duc, si s-ducã tu-altu loc);
2: es dit ashtirnut dupã tsi mi dishteptu dit somnu; es dit crivati dupã tsi mi fac ghini sh-mi vindic dupã unã lãngoari, etc.; ascol, nscol, analtsu, mprustedz, mut;
(expr:
1: scol measa (misalea) = mut measa, ljau mãcãrli tsi s-aflã pri measã (di-aradã dupã tsi bitiseashti measa);
2: scol loclu = aspargu isihia-a loclui, dishteptu loclu (cu aurlarea, cãntarea, shimãtãlu tsi fac, etc.);
3: si scoalã vimtu = acatsã s-batã vimtul;
4: scol un cãntic = scot (ngrãpsescu) un cãntic (puizii) trã cariva tsi-ari faptã un giunatic, un lucru ti-anami;
5: nji si scoalã mintea = nj-si minteashti mintea, glãrescu di minti;
6: si scoalã dit mortsã = nyeadzã;
7: s-lu scol dãvii = s-lu dau tru giudets, s-fac plãngu la chivernisi contra-a lui;
8: scol, scol cap, nj-scol panastasi = mi mut (ximut, ribilipsescu) contra-a chivernisiljei (a statlui, a vãsiljelui, etc.), nchisescu unã panastasi)
{ro: scula, mişca, ridica, trezi din somn, însănătoşi}
{fr: lever, relever; enlever le couvert; réveiller; recouvrer la santé}
{en: raise, lift, awake (from sleep), get out of bed, heal}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); scoalã-ti tini si shed io; scoalã-l di mpadi (lja-l, mutã-l; fã-l si sta mprostu); tu-apiritã si scoalã mã-sa (s-dishteaptã sh-easi dit ashtirnut); nica nu si sculã (nu inshi dit ashtirnut) linivoasa; si sculã (lj-tricu lãngoarea), easti ghini; si sculã (s-vindicã sh-ishi dit ashtirnut) dupã-unã lungã lãngoari; scularã
(expr: mutarã mãcãrli di pri) measa; prota yinlu si-lj si scoalã
(expr: si-l si lja, s-nu-lj si da yin s-bea); pita tsi-armasi u scularã
(expr: tsãnurã, loarã di pri measã) tri seara; si scoalã
(expr: acatsã s-batã) di cu noaptea un vimtu; cãntã muntsãlj di si scoalã
(expr: di-lj dishteaptã dit isihia tu cari s-afla); tãmpãnarlji scula loclu
(expr: lj-aspãrdzea isihia-a loclui cu shimãtãlu tsi fãtsea); di minti si scoalã
(expr: lj-si minteashti mintea, glãreashti di minti); lji si sculã mintea
(expr: glãri di minti); s-nu nji scoalã
shãmãtã
shãmãtã (shã-mã-tắ) sm – vedz tu shimãtã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: shimãtã