(expr: tsi u-ari loatã Dumnidzã, tsi easti moartã); ma nu easti ca ljirtata
(expr: ca atsea tsi ari moartã, ca moarta); ljirtatlu
(expr: mortul) di tat-tu eara mari shicãgi; iu easti mã-ta, ljirtata
(expr: moarta), s-ti veadã shi s-hãrseascã; multu shtiut eara ljirtatlu; s-hibã trã suflitlu a tatã-njui, ljirtatlu; ahtari mãcari fãtsea sh-ljirtatã-mea muljari

§ ljirta-ri/ljirtare (ljir-tá-ri) sf ljirtãri (ljir-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ljartã tsiva
{ro: acţiunea de a ierta; iertare}
{fr: action de pardonner; pardon}
{en: action of forgiving, pardon}
ex: fac crutsi, sh-lja ljirtari; sh-tatã-nju sã s-toarnã di la groapã, altãoarã ljirtari nu ncapi; cu ljirtari s-hibã, io vinj s-nji dai feata-ts ãnveastã; ãlj cãftã ljirtari trã tsi-adrã nãs; trã ljirtarea-a suflitlui a meu; cãdzu pri dzinuclji shi-lj cãftã ljirtari a ficiorlui; cu ljirtari s-nã hibã, vinj s-caftu sanlu!; cãndu ti-agudi lãngoarea-aestã, ljirtari nu ari
(expr: nu-ari ascãpari di-aestã lãngoari)

§ niljirtat (ni-ljir-tátŭ) adg niljirtatã (ni-ljir-tá-tã), niljirtats (ni-ljir-tátsĭ), niljirtati/ni-ljirtate (ni-ljir-tá-ti) – tsi nu easti ljirtat
{ro: neiertat}
{fr: non pardonné}
{en: unforgiven}

§ niljirtari/niljirtare (ni-ljir-tá-ri) sf niljirtãri (ni-ljir-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu ljartã
{ro: acţiunea de a nu ierta}
{fr: action de ne pas pardonner}
{en: action of not forgiving}
ex: atseali tsi-nj featsi suntu ti niljirtari (di-atseali tsi nu s-ljartã)

§ ljirtãciuni/ljirtãciune (ljir-tã-cĭú-ni) sf ljirtãciunj (ljir-tã-cĭúnjĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-caftã ljirtari; ljirtarea tsi u caftã cariva;
(expr:
1: (dari) trã ljirtãciuni = (dari la bisearicã tri un mortu) tra sã-lj si ljartã amãrtiili;
2: s-hibã cu ljirtãciuni = zbor tsi-lj s-dzãtsi a unui (tra s-lji caftsã ljirtari) cãndu-lj fats tsiva tsi poati s-lu cãrteascã;
3: nj-ljau ljirtãciuni = nj-caftu ljirtari, tu oara tsi easti s-mor, di la tuts, oaspits i dushmanj, trã tut tsi l-am faptã)
{ro: iertăciune, iertare}
{fr: pardon, absolution, rémission}
{en: forgiveness, pardon, absolution}
ex: ti aestã mari ljirtãciuni; nu-lj deadi ljirtãciuni la moarti; nj-loai ljirtãciuni di la tuts sh-deapoea mi cumnicai; lj-featsirã patrudzãtsli sh-deadirã grãn trã ljirtãciuni
(expr: tra sã-lj si ljartã amãrtiili)

§ dumljartã (dum-ljĭár-tã) vb I unipirs dumljirtã (dum-ljir-tắ), dumljirta (dum-ljir-tá), dumljirtatã (dum-ljir-tá-tã), dumljirta-ri/dumljirtare (dum-ljir-tá-ri) – prishcurtari a zborlui “Dumnidzale ljartã”; rigeai faptã al Dumnidzã trã ljirtarea-a unui mortu icã a unui om tsi moari tu-atsea oarã; Dumnidzale, ljartã-l (ljartã-u)!; s-lu (s-u) ljartã Dumnidzã; Dumljartã-lj tuti amãrtiili
{ro: Doamne iartă!}
{fr: que Dieu pardonne}
{en: God forgive}
ex: pap-su, dumljartã-l (Dumnidzale ljartã-l!), muri antsãrtsu; elj, dumljartã-lj (Dumnidzale, ljartã-lj!); lu shtiu tatã-tu, ljirtatlu, eara multu gioni, Dumljartã-l

§ dumljertu (dum-ljĭér-tu) vb I dumljirtai (dum-ljir-táĭ), dumljirtam (dum-ljir-támŭ), dumljirtatã (dum-ljir-tá-tã), dum-ljirtari/dumljirtare (dum-ljir-tá-ri) – verbu tsi ari mash singularlu-a indicativlui shi a sumgioctivlui prizentu, sh-ma multu, pirs II singular di la impirativ: “dumljartã-l, dumljartã-u, dumljartã-lj, dumljartã-li” cãndu-lj si fatsi unã rigeai al Dumnidzã s-lu (s-u, s-lji, s-li) ljartã di-amãrtii pri cariva
{ro: rugăciune făcută lui Dumnezeu ca să ierte păcatele cuiva}
{fr: prière à Dieu de pardonner les pécheuts}
{en: prayer for forgiveness of sinners made to God}
ex: dumljartã-lj oslu (ljartã-l Dumnidzale); dumljartã-lj (ljartã-lj Dumnidzale) pãrintsãlj, gri Stãmãria, a-atsilui tsi adãrã fãntãna-aistã mushatã!; tatã-tu, ljirtatlu, eara multu gioni, dumljartã-l (s-lu ljartã Dumnidzã! cã easti mortu); dumljartã oara iu s-aflã crishtinlu atsel di-lj lo ficiorlji di ningã mini

§ dumljirtat (dum-ljir-tátŭ) adg dumljirtatã (dum-ljir-tá-tã), dum-ljirtats (dum-ljir-tátsĭ), dumljirtati/dumljirtate (dum-ljir-tá-ti) – ljirtat di Dumnidzã; mortu
{ro: iertat de Dumnezeu; mort}
{fr: pardonné par Dieu; mort}
{en: forgiven by God; dead}
ex: dumljirtata di mai-ta (ljirtata di Dumnidzã, mai-ta tsi nu mata easti tu banã)

§ dumljirtari/dumljirtare (dum-ljir-tá-ri) sf dumljirtãri (dum-ljir-tắrĭ) – ljirtari di la Dumnidzã
{ro: iertare de la Dumnezeu}
{fr: pardon de Dieu}
{en: God pardon}

§ shuguescu (shĭu-gu-ĭés-cu) vb IV shuguii (shĭu-gu-íĭ), shugu-eam (shĭu-gu-ĭámŭ), shuguitã (shĭu-gu-í-tã), shuguiri/shuguire (shĭu-gu-í-ri) – dzãc zboarã i isturii shcurti tra s-fac hazi icã s-nj-arãd di tsiva i cariva (tra s-fac lumea s-arãdã); fac shicadz, fac hazi, ngljim, ngljimedz, ãngljimuescu, ngljimuescu, ãngljinescu, ngljinescu, shiguescu, nj-arãd
{ro: glumi}
{fr: plaisanter}
{en: joke, make fun}
ex: cu mini shugueai (fãtseai shicadz)

§ shuguit (shĭu-gu-ítŭ) adg shuguitã (shĭu-gu-í-tã), shuguits (shĭu-gu-ítsĭ), shugui-ti/shuguite (shĭu-gu-í-ti) – tsi easti spus trã shicã
{ro: glumit}
{fr: plaisanté}
{en: made as a joke}

§ shuguiri/shuguire (shĭu-gu-í-ri) sf huguiri (shĭu-gu-írĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi ngljimeadzã
{ro: acţiunea de a glumi; glumire}
{fr: action de plaisanter}
{en: action of making jokes}

§ shiguescu (shi-gu-ĭés-cu) vb IV – (unã cu shuguescu)

§ shiguit (shi-gu-ítŭ) adg – (unã cu shuguit)
ex: vidzurã cã nu eara ti shiguiri (trã shicã)

§ shiguiri/shiguire (shi-gu-í-ri) sf – (unã cu shuguiri)