|
|
shcurtitsã
shcurtitsã (shcur-tí-tsã) sf – vedz tu scurtu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: scurtu1ciop
ciop (cĭópŭ) sn ciopuri (cĭó-purĭ) – cali (mitoadã, trop, etc.) prit cari alãsãm tihea (soartea, cãsmetea) s-aleagã un om, dit unã ceatã mari di oaminj; lot, lotã, lahno, lãhmã, scurtitsã, shcurtitsã, clir, lutãrii, lotãrii
{ro: lot, soartă}
{fr: lot, (tirer au) sort}
{en: (draw, cast) lots, chance, fate}
ex: trapshu ciop (shcurtitsa)
clir1
clir1 (clírŭ) sm fãrã pl – cali (mitoadã, trop, etc.) cu cari alãsãm tihea (soartea, cãsmetea) s-aleagã un om, dit unã ceatã mari di oaminj, dupã cum ãlj cadi mira; lot, lotã, lahno, lãhmã, scurtitsã, shcurtitsã, ciop, lutãrii, lotãrii
{ro: lot, soartă}
{fr: lot, (tirer au) sort}
{en: (draw, cast) lots, chance, fate}
ex: arucã clir (tradzi ciop, shcurtitã); cãdzu clirlu (mira) pri mini tra s-mi duc n hoarã shi s-ved tsi s-fatsi
lot
lot (lótŭ) sn loturi (ló-turĭ) – cali (mitoadã, trop, tirtipi, etc.) cu cari alãsãm tihea (soartea, cãsmetea) s-aleagã un om, dit unã ceatã mari di oaminj; lotã, lutãrii, lahno, lãhmã, scurtitsã, shcurtitsã, ciop, clir; (fig: lot = tihi, soarti, scriatã, etc.)
{ro: lot, soartă}
{fr: lot, (tirer au) sort}
{en: (draw, cast) lots, chance, fate}
ex: nji cãdzu tu lot (amintai lutãria; nj-fu tihea s-amintu)
§ lotã (ló-tã) sf loti/lote (ló-ti) – (unã cu lot)
ex: lj-ishi lota (fu aleptu, amintã); tu lotea-a mea fu ayinja, tu a frati-njui casa
§ lahno (lah-nó) sm lahnadz (lah-nádzĭ) – (unã cu lot)
§ lãhmã (lãh-mắ) sm lãhmadz (lãh-mádzĭ) – (unã cu lot)
ex: feata dzãtsi s-arcats lãhmãlu (s-arcats shcurtitsa, cioplu, clirlu; s-trãdzets lutiria)
§ lutãrii/lutãrie (lu-tã-rí-i) sf lutãrii (lu-tã-ríĭ) –
1: unã soi di-agioc iu cati om, dit unã buluchi mari di oaminj, lja (lj-si da) prota cãti un tischire cu-un numir ngrãpsit pri el, deapoea s-aleadzi un numir, fãr si sã shtibã dininti cari numir va s-aleagã, shi, tu soni, omlu tsi tihiseashti s-aibã tischirelu cu-aestu numir va s-amintã un lucru (di-aradã paradz);
2: cali (mitoadã, trop, tirtipi, etc.) prit cari s-aleadzi, dupã cum ãlj cadi tihea, un om dit unã parei mari di oaminj; lotãrii, lot, lotã, lahno, lãhmã, shcurtitsã, ciop, clir
{ro: loterie, lot, soartă}
{fr: loterie, lot, sort}
{en: lottery, fate}
ex:
§ lotãrii/lotãrie (lo-tã-rí-i) sf lotãrii (lo-tã-ríĭ) – (unã cu lutãrii)
scurtu1
scurtu1 (scúr-tu) adg scurtã (scúr-tã), scurtsã (scúr-tsã), scur-ti/scurte (scúr-ti) – (cali, lucru) tsi nu easti lungu; (cali) tsi s-fatsi agonja tu niheamã chiro; tsi tsãni (dãnãseashti) putsãn chiro; (om) njic tu boi;
(expr: cu minti scurtã, scurtu di minti = tsi nu mindueashti ghini, ca oaminjlji dishteptsã, itsrã, mintimenj)
{ro: scurt}
{fr: court, bref}
{en: short, brief}
ex: om scurtu (njic tu boi); nu-avu tsi s-facã cu eali cã suntu scurti; coadã lungã sh-minti scurtã
(expr: s-dzãtsi trã muljeri cã au perlu lungu ma nu suntu sh-ahãntu mintimeni)
§ scundu (scún-du) adg scundã (scún-dã), scundzã (scún-dzã), adg scundi/scunde (scún-di) – (om) tsi easti shcurtu, njic (di boi); (om, lucru) tsi nu para easti-analtu; scurtu, scurtabec, scurtabac, scurtac, shcurtu, shcurtabac, apus, njic, minut
{ro: scund}
{fr: court, petit (de taille)}
{en: short, small (in height)}
ex: lã freadzim scunda nucã
§ shcurtu1 (shcúr-tu) adg shcurtã (shcúr-tã), shcurtsã (shcúr-tsã), shcurti/shcurte (shcúr-ti) – (unã cu scurtu1)
ex: pãrãmithlu a meu easti shcurtu (nu tsãni multu chiro); lu-aduchi cã easti shcurtu di minti
(expr: cã nu para easti mintimen, dishteptu); shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria; ari cusitsi lundzi sh-minti shcurtã
(expr: easti ca glarecicã)
§ Scurtu2 (Scúr-tu) sm fãrã pl – andoilu mes a anlui (nai ma scurtul mes dit an cu 28 di dzãli trei anj cu-arada, shi 29 ampatrulea); Shcurtu, Flivar, Fivruar
{ro: Februarie}
{fr: Février}
{en: February}
ex: dit Scurtu (meslu Flivar) masturlji ahiurhescu si s-mindueascã trã ducã
§ Shcurtu2 (Shcúr-tu) sm fãrã pl – (unã cu Scurtu2)
ex: Shcurtul (Flivarlu) atsel arãulu; Shcurtul (meslu Flivar) s-moalji chirolu
§ scurtedz (scur-tédzŭ) (mi) vb I scurtai (scur-táĭ), scurtam (scur-támŭ), scurtatã (scur-tá-tã), scurta-ri/scurtare (scur-tá-ri) – fac ma scurtu; njicshuredz lundzimea-a unui lucru; shcurtedz, scurtichedz, shcurtichedz, njicshuredz, adun;
surafi/surafe
surafi/surafe (su-rá-fi) sf surãhi (su-rắhĭ) – unã soi di cutsut tsi talji multu sh-lishor, faptu maxus trã sursiri; cusurafi, xurafi
{ro: brici}
{fr: rasoir}
{en: rasor}
ex: seavirlu tãlja ca surafea (xurafea)
§ xurafi/xurafe (csu-rá-fi) sf xurãhi (csu-rắhĭ) – (unã cu surafi)
ex: unã virviritsã, tuti pãdzli li imnã, pri munti nu s-alinã (angucitoari: xurafea); nturyisii cãtsutlu sh-tora talji ca unã xurafi
§ cusurafi/cusurafe (cu-su-rá-fi) sf cusurãhi (cu-su-rắhĭ) – (unã cu surafi)
§ sursescu (sur-sés-cu) (mi) vb IV sursii (sur-síĭ), surseam (sur-seámŭ), sursitã (sur-sí-tã), sursiri/sursire (sur-sí-ri) – talj (di la-arãdãtsinã, arad) cu surafea i cu machina di sursiri perlu (di pi fatsã, trup i cap); xursescu, arad, bãrbirisescu, bãrbirsescu
{ro: rade, bărbieri}
{fr: raser, faire la barbe}
{en: shave}
ex: barba si-lj sursits (s-lj-aradits)
§ sursit (sur-sítŭ) adg sursitã (sur-sí-tã), sursits (sur-sítsĭ), sursiti/sursite (sur-sí-ti) – tsi-lj s-ari tãljatã (cu surafea i machina di-arãdeari) perlu, barba i mustatsa; xursit, aras, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé}
{en: shaved}
§ sursiri/sursire (sur-sí-ri) sf sursiri (sur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-surseashti barba; xursiri, arãdeari, aradiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser}
{en: action of shaving}
§ nisursit (ni-sur-sítŭ) adg nisursitã (ni-sur-sí-tã), nisursits (ni-sur-sítsĭ), nisursiti/nisursite (ni-sur-sí-ti) – tsi nu easti sursit; nixursit, nearas, nibãrbirisit, nibãrbirsit
{ro: neras, nebărbierit}
{fr: qui ne s’est pas rasé}
{en: unshaved}
§ nisursi-ri/nisursire (ni-sur-sí-ri) sf nisursiri (ni-sur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu sh-surseashti barba; nixursiri, nearãdeari, nearadiri, nibãrbirisiri, nibãrbirsiri
trag
trag (trágŭ) (mi) vb III shi II trapshu (tráp-shĭu), trãdzeam (trã-dzeámŭ), traptã (tráp-tã), tradziri/tradzire (trá-dzi-ri) shi trãdzeari (trã-dzeá-ri) –
1: fac un copus tra s-lu-adar un lucru si s-minã cãtrã mini (s-lu-aprochi, s-lu scot dit un loc, dit unã groapã iu s-aflã, etc.);
2: tindu tsiva; fac un lucru (funi, pãndzã, cãmeashi, etc.) si s-tindã;
3: aduchescu unã dureari trupeascã i sufliteascã (cã suntu lãndzit, cã am cripãri, etc.); vãsãnipsescu, mi pidip-sescu, mi doari, munduescu, aravdu, pat, mi nvirinedz, etc.;
(expr:
1: trag cu ocljul (cu coada-a ocljului) = mutrescu niheamã ca peascumta tra s-nu mi-aducheascã alantsã;
2: trag cu ureaclja = ciulescu urecljili tra s-avdu zboarã spusi peanarga tra s-nu li avdã tutã dunjaea;
3: ãlj trag un oclju (un pulj) di somnu = dormu trã putsãn chiro; u ljau di ureaclji;
4: nj-trag suflitlu = (i) mizi pot s-adilj (cã hiu avursit, aush, etc.); (ii) nj-caftu arihatea dupã tsi fac un mari copus; (iii) hiu tu oara tsi easti s-mor;
5: trag s-mor, trag di moarti = nj-vinji oara di moarti, hiu etim s-mor;
6: trag tu zigã = ngrec greu;
4: tradzi vimtul = suflã (bati) vimtul;
7: trag corlu = intru sh-gioc tu caplu di cor;
8: trag calea = nchisescu calea, mi duc, fug, imnu, alag, etc.;
9: trag ninti = nchisescu;
10: trag nã banã = duc nã banã, bãnedz nã banã;
11: trag mãnã (di la un lucru) = mi-alas (di-un lucru), lu-alas lucrul;
12: trag tufechea = amin, discarcu tufechea;
13: trag unã tsigarã = beau unã tsigarã cu aprindearea-a tsigariljei shi trãdzearea-a fumlui di tsigarã tu cheptu;
14: mi trag nãpoi = mi dau nãpoi, nãpuescu;
15: li trag groasi, mi trag mari = pistipsescu (icã voi s-fac lumea s-pistipseascã) sh-mi portu (mi cãmãrusescu, etc.) dip ca un om mari (nvitsat, avut, etc.) cu tuti cã nu hiu;
16: trag ca calu la ordzu; vrei cal, ordzu? = trag cu multã mirachi, voi multu s-lu fac un lucru;
17: trãdzem shcurtitsa = alidzem pri cariva dupã cum cadi tihea-a omlui, cu arcarea di zari, cu trãdzearea di limnitsi, etc.)
{ro: trage; sufla; duce; pleca, porni; suferi; renunţa; întinde; descărca; fuma (ţigare); retrage; se crede (se purta ca) cineva important; etc.}
{fr: tirer; souffler; mener; s’en aller, marcher; souffrir, endurer; renoncer; étendre; sérancer, carder; décharger; fumer; retirer; s’en faire accroire; etc.}
{en: pull; blow (wind); lead (a life); leave, start; suffer; renounce; spread, stretch; card (wool), smoke (cigarette); withdraw; etc.}
ex: di trãdzearea di funi, nj-si tãljarã dzeadzitli; tradzi un, tradzi alantu; mini-l trapshu cã vrea s-lu calcã un cal; dupã tsi trapsi (tsi-arãvdã) cãt trapsi (cãt arãvdã); nu trapsi (nu-s mundui, nu-arãvdã) di foami; dupã tsi tuts trapsirã corlu