|
|
sharafura
sharafura (shĭa-ra-fú-ra) adg sharafura (shĭa-ra-fú-ra), shara-furanj (shĭa-ra-fú-ranjĭ), sharafurani/sharafurane (shĭa-ra-fú-ra-ni) – tsi easi durdur (cãrtilivos, geadiu, tul, avdalcu, etc.); tsi easti ca chirut di minti (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.); chirut, cicãnit, ciushuit, cictisit, cicãrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: zăpăcit, aiurit}
{fr: écervelé, ahuri}
{en: scatter-brained, dazed, dumbfounded, confused}
ex: sh-easti sharafura (avdalcu, tul, cicãrdisit)
sharã
sharã (shĭá-rã) sf shari/share (shĭá-ri) – hãlati tsi ari unã soi di lipidã (lamã, discu, etc.) cu dintsã, faptã maxus tra si s-talji leamni (sh-alti lucri) cu fricarea-a lor di dintsãlj tsi s-minã multu-agonja; binaea tsi ari hãlãts mãri tri tãljari leamni (arburlji s-lji facã scãnduri) minati mihanic; prioni; (fig: sharã = harea tsi-l fatsi omlu s-hibã shiret, ponir, cumalindru, etc.; punirlichi, itsrãlji)
{ro: ferăstrău}
{fr: scie, scierie}
{en: saw, sawmill}
ex: talji scãndura cu shara (prionea); cu shara (prionea) lu shurti di dauã palmi; scoati shara shi-lj talji caplu; easti om fãrã sharã (fig: fãrã punirlichi)
§ nsher (nshĭérŭ) (mi) vb I nshirai (nshi-ráĭ), nshiram (nshi-rámŭ), nshiratã (nshi-rá-tã), nshirari/nshirare (nshi-rá-ri) – talj leamni (i alti lucri) cu shara; shiruescu;
(expr: lu nsher pri cariva = lu-arãd, lu-aplãnisescu, lu-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, etc., etc.)
{ro: tăia cu ferăstrăul}
{fr: scier}
{en: saw}
ex: nsharã (talji-li cu shara) leamnili; lu nshirã (l-tãlje cu shara) dureclu; mi nshirã
(expr: mi-arãsi), bãtãhcilu; nsharã ficiorlu
(expr: arãdi-l cu tsiva, njirã-l) pãnã s-yin
§ nshirat (nshi-rátŭ) adg nshiratã (nshi-rá-tã), nshirats (nshi-rátsĭ), nshira-ti/nshirate (nshi-rá-ti) – tsi easti tãljat cu shara; shiruit
{ro: tăiat cu ferăstrăul}
{fr: scié}
{en: sawed}
§ nshirari/nshirare (nshi-rá-ri) sf nshirãri (nshi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti tãljat cu shara; shiruiri
{ro: acţiunea de a tăia cu ferăstrăul}
{fr: action de scier}
{en: action of sawing}
ex: nshirarea-a scãndurlor lj-lo nã dzuã ntreagã
§ shiruescu (shi-ru-ĭés-cu) vb IV shiruii (shi-ru-íĭ), shirueam (shi-ru-ĭámŭ), shiruitã (shi-ru-í-tã), shiruiri/shiruire (shi-ru-í-ri) – (unã cu nsher)
amahi/amahe
amahi/amahe (a-má-hi) sf amãhi (a-mắhĭ) – atsea (ura, nivrea-rea) tsi u poartã un fatsã di tsiva i di cariva (un dushman); ura tsi u-aduchescu doi dushmanj (un fatsã di alantu) shi ahtea tsi u au tra sã-sh facã arãu; dushmãnilji, cãrezi, niuspitsãlji, hãseanlichi, ehtrã, ihtrilji, ehtrilji, zãti, shãrã, sheri
{ro: duşmănie}
{fr: inimitié, hostilité}
{en: enmity, hostility}
aratsi1/aratse
aratsi1/aratse (a-rá-tsi) adg aratsi/aratse (a-rá-tsi), arãts (a-rắtsĭ), arãts (a-rắtsĭ) – harea tsi u ari lucrul tsi ti fatsi s-aducheshti cã tsã da arcoari; tsi nu easti caldu; arcuros, friguros; (fig:
1: aratsi = mortu; expr:
2: vatra easti-aratsi = casa easti-apãrãtsitã; nu easti vãr acasã)
{ro: rece}
{fr: froid, glacé}
{en: cold}
ex: apã aratsi, munti aratsi; oclj-arãts, mãnj arãts; asudori arãts ãlj cura pri frãmti; l-bãsharã aratsi (fig: mortu); armasirã cu trupurli arãts (fig: mortsã) ãmpadi; li-avea mãnjli arãts di-arcoari; bãtea un vimtu-aratsi di ti sica; bati aratsili (fig: vimtul aratsi); u-aflã vatra aratsi
(expr: casa-apãrãtsitã)
§ aratsi2/aratse (a-rá-tsi) adv – fãrã cãldurã, cu arãtsimi
{ro: rece}
{fr: froidement}
{en: coldly}
ex: nji zburã aratsi (cu arãtsimi, fãrã cãldurã)
§ ratsi1/ratse (rá-tsi) adg ratsi/ratse (rá-tsi), rãts (rắtsĭ), rãts (rắtsĭ) – (unã cu aratsi1)
§ ratsi2/ratse (rá-tsi) adv – (unã cu aratsi2)
§ arãtsescu (a-rã-tsés-cu) vb IV arãtsii (a-rã-tsíĭ), arãtseam (a-rã-tseámŭ), arãtsitã (a-rã-tsí-tã), arãtsiri/arãtsire (a-rã-tsí-ri) – fac un lucru tra s-hibã cama-aratsi; aduchescu cã nj-easti ma putsãnã cãldurã (cã avrai); friguredz;
2: lãndzidzãscu (cã shidzui tu arãtsimi) cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nãrilor, etc.; acats unã heavrã; ljau arcoari; arcuredz, hivrescu, plivricescu, plivircescu, plivritusescu, plirutusescu;
(expr: lj-arãtsi curlu (bishina) = (i) lji sã featsi fricã, lãhtãrsi; (ii) ari moartã)
{ro: răci}
{fr: refroidir; prendre froid}
{en: chill; catch a cold}
ex: apa eara caldã ma tora s-arãtsi; cara lu-arãtsi apa, s-astrapsi mprostu; arãtsi (arcurã, s-featsi aratsi) chirolu; lj-arãtsea gljets (lj-si fãtsea aratsi ca gljetslu) sãndzili dit vini; a-lea, nj-arãtsii (nj-hivrii) la izvur aestã noapti; va lj-arãtsea inima shi eara ca s-moarã; ts-arãtsi curlu
(expr: tsi sã featsi fricã, lãhtãrsish), ca grec; lj-arãtsi bishina
avdalcu
avdalcu (av-dál-cu) adg avdalcã (av-dál-cã), avdaltsã (av-dál-tsã), avdaltsi/avdaltse (av-dál-tsi) – tsi easi durdur (cãrtilivos, geadiu, tul, sharafura, etc.); tsi easti ca chirut di minti (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.); chirut, cicãnit, ciushuit, cictisit, cicãrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, tulit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: zăpăcit, aiurit}
{fr: écervelé, ahuri}
{en: scatter-brained, dazed, dumbfounded, confused}
brats
brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic
§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji
§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã
§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc
carni/carne
carni/carne (cár-ni) sf cãrnuri (cắr-nurĭ) shi cãrnji (cắr-nji) – luguria di cari easti faptu mushcljul a omlui shi a prãvdzãlor; mushclju;
(expr:
1: carni ca di pulj = carni moali, crehtã;
2: bag carni = mi ngrash;
3: bag carni tu ureclji = mi para ngrash, mi ngrash multu);
4: nj-si tuchi (nj-cadi) carnea di pri mini = slãghii multu;
5: hiu carni sh-oasi = hiu multu slab, nj-si ved oasili dit trup di slab tsi hiu;
6: nj-si featsi carni di cal = nu-l voi dip, nu pot s-lu ved;
7: cap di carni = cap lishor, fãrã miduã, tsi nu min-dueashti ghini;
8: nj-si cutreamburã cãrnurli di pri mini = mi cutreambur multu di-agnos, etc.)
{ro: carni}
{fr: viande, chair}
{en: meat, flesh}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); carnea di piturniclji easti dultsi; nji s-aurã cu carnea; talji tu carni yii; nj-trimbura carnea
(expr: cutrimburam); carnea ca di pulj ãlj si pãrea, ahãntã crehtã sh-eara; oili bãgarã carni
(expr: si ngrãsharã); va bagã carni tu ureclji
(expr: va si ngrashi multu); s-tuchi carnea di pri tini
(expr: slãghish multu); ma cãdea cãrnili di pi mini
(expr: slãghii multu); aestu sh-eara draclu yiu, carni sh-oasi
(expr: multu slab, lj-si videa oasili, di slab tsi eara); cap mari, mplin cu carni
(expr: tsi nu-aducheashti lishor)
§ cãrnos (cãr-nósŭ) adg cãrnoasã (cãr-nŭá-sã), cãrnosh (cãr-nóshĭ), cãrnoasi/cãrnoase (cãr-nŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji);
(expr: (fructu, poamã) cãrnoasã = (fructu, poamã) tsi ari multu njedz; bucicos)
{ro: cărnos}
{fr: charnu}
{en: fleshy}
ex: lãnoslu poartã cãrnoslu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); s-fatsi vãrnoarã, sh-cãrnoasã, sh-lãptoasã shi cu oara acasã?
§ cãrnar (cãr-nárŭ) sm cãrnari (cãr-nárĭ) – omlu tsi talji prãvdzã icã vindi carni sh-lugurii fapti di carni tãljatã; cãrnãrã, cãsap, hãsap
{ro: măcelar}
{fr: boucher}
chish
chish (chishĭŭ) (mi) vb I chishai (chi-shĭáĭ), chisham (chi-shĭámŭ), chishatã (chi-shĭá-tã), chishari/chishare (chi-shĭá-ri) – nj-fac apa; nj-fac apa minutã; scot udlu (chishatlu) dit mini, tsi treatsi prota prit buburec, deapoea prit fuscã tra s-u scot tu soni dit trup cãndu-nj fac apa; mi ud;
(expr:
1: l-chisharã moashili = lãndzidzã;
2: mi chish pri eali = nu mi-arisescu, nu li voi, nu mi mealã, s-li lja tuti draclu;
3: nu shtii pri iu s-chishi gãljina = s-dzãtsi tr-atsel tsi easti ca hazo, tsi nu shtii tsiva, cari nu shtii s-facã tsiva)
{ro: (se) pişa, urina}
{fr: pisser, uriner}
{en: piss, urinate}
ex: suntu oaminj tsi s-chishi (s-udã, sh-fac apa) tu somnu; vãrnu nu shtii pri iu s-chishi gãljina
(expr: vãrnu nu shtii s-facã tsiva); mi chishe (mi udã, sh-featsi apa pri mini) ficiorlu; alãxea-l cã sh-chishe (cã s-udã) njiclu; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji
§ chishat1 (chi-shĭátŭ) adg chishatã (chi-shĭá-tã), chishats (chi-shĭátsĭ), chishati/chishate (chi-shĭá-ti) – (om) tsi sh-ari faptã apa; (lucru) pri cari sh-featsi apa cariva; tsi fu udat di cariva
{ro: pişat, urinat}
{fr: pissé, uriné}
{en: pissed, urinated}
§ chishari/chishare (chi-shĭá-ri) sf chisheri (chi-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-fatsi apa (s-chishi)
{ro: acţiunea de a (se) pişa, de a (se) urina; pişare, urinare}
{fr: action de pisser, d’uriner}
{en: action of pissing, of urinating}
§ chishat2 (chi-shĭátŭ) sm chishats (chi-shĭátsĭ) – muljitura (apa) tsi easi dit om cãndu s-chishi (sh-fatsi apa); apã (minutã), ud
{ro: pişat, urină}
{fr: pissat, urine}
{en: urine}
ex: cãndu scots gãrnuts la oclji, i ghini s-lu-aundzi cu chisat; chishatlu lu fatsi turburi
§ chishiturã (chi-shi-tú-rã) sf chishituri (chi-shi-túrĭ) – urma alãsatã di-un chishat
{ro: pişătură, urme de pişat}
{fr: pissement, trace de pissat}
cilechi/cileche
cilechi/cileche (ci-lé-chi) sf cilechi (ci-léchĭ) – pacfoni (ameastic) di her sh-alti lugurii (di-aradã cãrbunili), tra s-lu facã herlu s-hibã ma jilav, ma bun, ma dur, s-dãnãseascã ma multu, etc.; cilichi, ciulichi, ciulechi;
(expr: nj-bag cilechi la inimã = mi mbãrbãtedz, ãnj fac curai)
{ro: oţel}
{fr: acier}
{en: steel}
ex: omlu easti ma vãrtos sh-di cilichi
§ cilichi/ciliche (ci-lí-chi) sf cilichi (ci-líchĭ) – (unã cu cilechi)
ex: cutsutili di cilichi suntu nai cama bunili; easti vãrtoasã ca cilichea
§ ciulichi/ciuliche (cĭu-lí-chi) sf ciulichi (cĭu-líchĭ) – (unã cu cilechi)
ex: sh-bãgã ciulichi la injoarã
(expr: sh-featsi curai, si mbãrbãtã, s-inimusi)
§ ciule-chi/ciuleche (cĭu-lé-chi) sf ciulechi (cĭu-léchí) – (unã cu cilechi)
ex: lj-adãrã una di ciulechi groasã cãt truplu, tsi s-anduplica ma nu s-frãndzea
§ cilicusescu (ci-li-cu-sés-cu) (mi) vb IV cilicusii (ci-li-cu-síĭ), cilicuseam (ci-li-cu-seámŭ), cilicusitã (ci-li-cu-sí-tã), cilicusiri/cilicusire (ci-li-cu-sí-ri) – fac tu fabricã cilichi (dit her sh-cãrbuni); nvãrtushedz un lucru (hãlati) cu cilechea tsi lj-u-adavgu (la chipitã, di mardzini, prisuprã, etc.); (fig: cilicusescu = fac un lucru s-hibã sãnãtos, jilav, dur, etc, ca cilichea)
{ro: oţeli}
{fr: aciérer}
{en: steel}
ex: nervilj s-cilicusirã (fig: si nvãrtusharã ca cilichea); atseali tsi trapsi l-cilicusirã (fig: lu nvãrtusharã) multu
§ cilicusit (ci-li-cu-sítŭ) adg cilicusitã (ci-li-cu-sí-tã), cilicusits (ci-li-cu-sítsĭ), cilicusiti/cilicusite (ci-li-cu-sí-ti) – tsi easti faptu cilichi
{ro: oţelit}
{fr: aciéré}
{en: steeled}
§ cilicusiri/cilicusire (ci-li-cu-sí-ri) sf cilicusiri (ci-li-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã cilichea (i si nvãrtushadzã unã hãlati cu cilichi)
cinushi/cinushe
cinushi/cinushe (ci-nú-shi) sf cinushuri (ci-nú-shĭurĭ) – pulbirea tsi-armãni dupã tsi ardi ntreg, pãnã tu soni un lucru (lemnu, carti, etc.);
(expr:
1: nu-am cinushi n vatrã = hiu multu ftoh sh-nu-am tsiva dip;
2: alas cinusha aratsi n vatrã = fug di-acasã, apãrãtsescu casa;
3: catiun cinusha cãtrã nãs sh-u tradzi; catiun cinusha pri turta-a lui u tradzi = catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti;
4: cinushi s-ti fats! = s-mori, s-nu-armãnã tsiva di tini)
{ro: cenuşă}
{fr: cendre}
{en: ash(es)}
ex: gãljinushi, ciushi, tradz tru nãri cinushi (angucitoari: ciubuchea); anvilea foclu cu cinushi; nu avea cinushi tu vatrã
(expr: eara multu oarfãn, nu-avea tsiva) di multi ori, ahãtã neaveari sh-ahãtã urfanji!; di cinusha albã s-nu fats turtã; shcrum shi cinushi bash; caftã feata ncoa, nclo, feata lj-alãsã cinusha aratsi tu vatrã
(expr: fudzi di-acasã, lu-apãrãtsi); cu putsãnã cinushi dit vatra-aestã s-lji fricari ocljilj shi s-vindicari; cicioarili tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; cara ãlj deadi foc, nu armasi di nãsh nitsi cinushi; iu nu ari foc, nu ari sh-cinushi
§ cinushar (ci-nu-shĭárŭ) sm, sf cinusharã (ci-nu-shĭá-rã), cinushari (ci-nu-shĭárĭ) cinushari/cinushare (ci-nu-shĭá-ri) – atsel tsi spãstreashti (u-arneashti) cinusha; atsel tsi-adunã cinusha trã fãtsearea-a sãpunãljei; unã soi di pheat njic tu cari s-arucã cinusha di la tsigãri
{ro: cenuşar}
{fr: l’homme qui ramasse la cendre; cendrier}
{en: the man that cleans the ashes; ash-tray}
ex: vindurã cinusha tutã la cinushar sh-nu l-armasi ni trã lisivã
§ cinushirii/cinushirie (ci-nu-shi-rí-i) sf cinushirii (ci-nu-shi-ríĭ) – multimi di cinushi; loclu iu s-adunã cinusha
{ro: cenuşerie; locul unde se adună cenuşa}
{fr: quantité de cendres; lieu où on ramasse le cendre}
{en: quantity of ash; place for storing the ashes}
ex: cãtã cinushirii s-adunã?
§ ncinushedz (nci-nu-shĭédzŭ) vb I ncinushai (nci-nu-shĭáĭ), ncinusham (nci-nu-shĭámŭ), ncinushatã (nci-nu-shĭá-tã), ncinushari/ncinushare (nci-nu-shĭá-ri) – ardu un lucru sh-lu fac cinushi; murdãripsescu i umplu tsiva di cinushi; cinushedz
cushuri
cushuri (cu-shĭu-rí) sm, sf cushuroanji/cushuroanje (cu-shĭu-rŭá-nji), cushuradz (su-shĭu-rádzĭ), cushuroanji/cushuroanje (cu-shĭu-rŭá-nji) – cusurin, oaspi, sots, etc.
{ro: văr, prieten}
{fr: cousin, camarade, compagnon}
{en: cousin, companion, friend}
§ cushari2 (cu-shĭa-rí) sm, sf cusharoanji/cusharoanje (cu-shĭa-rŭá-nji), cusharadz (su-shĭa-rádzĭ), cusharoanji/cusharoanje (cu-shĭa-rŭá-nji) – (unã cu cushuri)
ex: lja yin, cushari, sh-bea
§ cushiri (cu-shi-rí) sm, sf cushiroanji/cushiroanje (cu-shi-rŭá-nji), cushiradz (su-shi-rádzĭ), cushiroanji/cushiroanje (cu-shi-rŭá-nji) – (unã cu cushuri)
dashar
dashar (dá-shĭarŭ) adg dasharã (dá-shĭa-rã), dashari (dá-shĭarĭ), dashari/dashare (dá-shĭa-ri) – domnul a casãljei i a fumealjiljei (doamna-a unei casã, a unei fumealji); nicuchir, nicuchirlu a casãljei
{ro: stăpânul casei}
{fr: maître de la maison, propriétaire}
{en: master of the house}
ex: meashti, Doamne, Lazarlu, s-tsã bãneadzã dasharlu