|
|
sevã
sevã (sé-vi) sf sevi/seve (sé-vi) – dzama tsi curã prit vinili a plantilor ta s-li hãrneascã
{ro: sevă}
{fr: sève}
{en: sap}
eascã
eascã (ĭás-cã) sf eschi (ĭés-chi) – numã datã la ndauã planti dit fumealja-a buretslor, tsi crescu pri truplu-a arburlor shi s-hrãnescu (ca hãrãmgeadz) dit dzama (seva) a lor, tsi sh-u-aduc niheamã cu petala di cal shi, cãndu suntu uscati ghini, acatsã foc multu lishor (sh-tr-atsea, tu chirolu veclju s-ufilisea la aprindearea-a foclui, cu mãnearlu sh-cu sturnarea);
(expr:
1: easti eascã = easti multu uscat, easti suptsãri;
2: ardi ca easca = s-aprindi dinãoarã, ardi multu ghini, ca easca uscatã)
{ro: iască}
{fr: amadou}
{en: tinder, touchwood}
ex: easca creashti pri trup di fag; easca va mãnear shi sturnari; feata eascã s-adrã
(expr: s-adrã multu slabã; slãghi multu); pãnea s-featsi eascã
(expr: multu uscatã); aprinsi cu amnarea eascã tra s-facã foc; leamnili tsi-adusish ardu ca easca
(expr: ardu ghini)
§ yeascã (yĭás-cã) sf yeschi (yĭés-chi) – (unã cu eascã)
ex: aprindi tsigarea cu yeascã; gortsul aestu easti yeascã
(expr: uscat, nu-ari dip dzamã)
pãrãtirsescu
pãrãtirsescu (pã-rã-tir-sés-cu) (mi) vb IV pãrãtirsii (pã-rã-tir-síĭ), pãrãtirseam (pã-rã-tir-seámŭ), pãrãtirsitã (pã-rã-tir-sí-tã), pãrãtirsi-ri/pãrãtirsire (pã-rã-tir-sí-ri) – lj-bag ghini oarã a unui lucru; mutrescu cu multu-angãtan un lucru (tra s-lu cunoscu, s-lu aduchescu ghini cum easti, tsi fatsi, etc.); bag oarã; nj-am cãshtigã; nj-bag mintea; nj-am mintea (patru); fac ocljilj patru; mutrescu, ved, saidisescu, sãldisescu
{ro: observa, băga de seamă}
{fr: observer, (s’)apercevoir, remarquer}
{en: observe, remark}
§ pãrãtirsit (pã-rã-tir-sítŭ) adg pãrãtirsitã (pã-rã-tir-sí-tã), pãrãtirsits (pã-rã-tir-sítsĭ), pãrãtirsiti/pãrãtirsite (pã-rã-tir-sí-ti) – tsi easti mutrit cu cãshtigã (tra s-hibã ghini vidzut, aduchit, etc.); tsi easti bãgat oarã; mutrit, vidzut, saidisit, sãldisit
{ro: observat}
{fr: observé, aperçu, remarqué}
{en: observed, remarked}
§ pãrãtirsiri/pãrãtirsire (pã-rã-tir-sí-ri) sf pãrãtirsiri (pã-rã-tir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãrãtirseashti (bagã oarã, sh-ari cãshtigã, fatsi ocljilj patru, etc.); paratirisi, paratirsi; saidisiri, sãldisiri
{ro: acţiunea de a observa}
{fr: action d’observer, de (s’)apercevoir, de remarquer}
{en: action of observing, of remarking}
§ paratirisi/paratirise (pa-ra-tí-ri-si) sf paratirisi (pa-ra-tí-risĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi pãrãtirseashti; atsea cu tsi-armãni atsel tsi pãrãtirseashti; paratirsi, pãrãtirsiri
{ro: observaţie, băgare de seamă}
{fr: observation, remarque}
{en: observation, remark}
§ paratirsi/paratirse (pa-ra-tír-si) sf paratirsi (pa-ra-tírsĭ) – (unã cu paratirisi)
§ nipãrãtirsit (ni-pã-rã-tir-sítŭ) adg nipãrãtirsitã (ni-pã-rã-tir-sí-tã), nipãrãtirsits (ni-pã-rã-tir-sítsĭ), nipãrãtirsiti/nipãrãtirsite (ni-pã-rã-tir-sí-ti) – tsi nu easti pãrãtirsit; tsi nu easti bãgat oarã
{ro: neobsevat}
{fr: inaperçu, inobservé}
{en: unperceived, unobserved, unremarked, unnoticed}
parazit
parazit (pa-ra-zítŭ) adg parazitã (pa-ra-zí-tã), parazits (pa-ra-zítsĭ), paraziti/parazite (pa-ra-zí-ti) – yiitati (plantã i pravdã) cari bãnea-dzã pri unã altã yiitati, di la cari lja hrana (seva) sh-pri cari poati s-u lãndzidzascã icã s-lj-aducã znjii
(expr: (om) parazit = (om tsi (nu lucreadzã ma) bãneadzã mash cu paradzlj-a amintats di altu)
{ro: parazit}
{fr: parasite}
{en: parasite}
plantã
plantã (plán-tã) sf planti/plante (plán-ti) – atsea tsi creashti dit loc (ca, bunãoarã, earba, pomlu, lilicea, ayita, etc.) sh-cari ari di-aradã (ma nu totna) unã-arãdãtsinã, un trup, alumãchi, frãndzã, lilici, etc.; curpit;
(expr:
1: plantã dicurativã; plantã urnamintalã = plantã cu unã, icã ma multi pãrtsã mushati (trup, lumãchi, frãndzã, lilici), cari creashti natural icã easti criscutã di om tu grãdinj, tra s-mushutsascã locurli;
2: plantã inferioarã = plantã simplã, aplo, cama di nghios, tsi poati s-aibã clurufilã ma, multili ori, easti fãrã clurufilã;
3: plantã limnoasã = plantã cu lemnu tu-arãdãtsinã, trup sh-alumãchi;
4: plantã irboasã = earbã;
5: plantã liguminoasã; plantã ligumiculã = unã fumealji di planti tsi au pãrtsã buni trã mãcari, di-aradã fructili pãstãlj, tsi creashti agrã pri cãmpu i easti criscutã maxus di om tu grãdinj ca unã zãrzãvati;
6: plantã parazitã = plantã cari s-hrãneashti cu seva (dzama) di la alti planti;
7: plantã anualã – plantã (di-aradã irboasã) cari nu bãneadzã ma multu di-un an;
8: plantã perenã – plantã irboasã cari bãneadzã ma multsã anj;
9: plantã saprofitã = plantã cari s-hrãneashti cu putridzãnj;
10: plantã textilã = plantã dit cari si scot hiri trã tsãseari)
{ro: plantă}
{fr: plante}
{en: plant}
§ plãntu (plắn-tu) vb I plãntai (plãn-táĭ), plãntam (plãn-támŭ), plãntatã (plãn-tá-tã), plãntari/plãntare (plãn-tá-ri) – hig unã plantã njicã cu-arãdãtsinã tu loc (arãsad, tumatã, arburi, pom, etc.) tra s-creascã shi si s-facã mari; fac un lucru (cutsut, par, penurã, etc.) s-intrã cu zorea sh-ahãndos tu-un altu lucru (trup, loc, scãndurã, etc.); hig tsiva tu-un lucru chipitos; mplãntu, hig, nhig, bag; (fig:
1: mi plãntu = mi curdusescu tu-un loc sh-nu mata mi min di-aclo;
2: lj-u plãntu = lj-u-alas fãrã s-lu ntreb, cã va i cã nu va)
{ro: împlânta, înfige, planta}
{fr: planter, enfoncer}
{en: plant, drive (stake, tree into the ground), sink (into the mud, the sea)}
ex: scoasi hãngearlu shi-l plãntã (hipsi) tu cheptul a stihiului; sh-featsi ningã cali nã cãlivã shi deavãrliga plãntã (bãgã s-creascã) ayinji; plãntai (bãgai tu loc ta s-creascã) multsã ponj; l-plãntat (bãgat tu loc) merlu?; plãntã trei meri shi trei prunj tu grãdinã cãtrã bisearicã; agalea-agalea, li plãntã penurli (bãtu, bãgã, ncurfusi) shi s-alinã pri pãlati; mi plãntash (mi dusesh, mi curdusish) la hilj-ta sh-mi-alãsash aclo dauã sãhãts; lãmbãdz di tsearã ea-ts plãntã; lj-plãntã (lj-hipsi) cutsutlu pri dinãpoi al Dona sh-lu-alasã mortu; iu s-plãntã (fig: s-curduseashti), aclo armãni, cu mizia lu scolj