|
|
analtu1
analtu1 (a-nál-tu) adg analtã (a-nál-tã), analtsã (a-nál-tsã), anal-ti/analte (a-nál-ti) – tsi s-aflã (easti alinat) nsus; tsi ari criscutã multu shi easti multu lungu; (om) tsi ari unã boi mari; (boatsi) tsi easti suptsãri (i vãrtoasã); naltu
{ro: înalt}
{fr: haut, élevé}
{en: tall}
ex: tatã-nju easti analtu om (avea boi mari); alinã-ti analtu (nsus) pri pom tra s-vedz diparti; analtsã eara murlji di-avlii; doi lai muntsã multu-analtsã; lunã tsi eshti-analtã (tsi ti-aflji nsus) sh-dipãrtoasã; analtu ca chiparishlu
§ naltu1 (nál-tu) adg naltã (nál-tã), naltsã (nál-tsã), nalti/nalte (nál-ti) – (unã cu analtu1)
ex: casa-a noastrã easti naltã; iu murlu ma nalt eara; nalti li featsi; tãvanea easti naltã (multu nsus); easti un tinir naltu, pripsit
§ analtu2 (a-nál-tu) adv – naltu, nsus, pristi, pisuprã, prisuprã, di pisuprã;
(expr:
1: analtu pri = tu oara tsi s-fatsi tsiva; tu chirolu tsi s-aflã tu; tamam cãndu;
2: di-analtu = di nsus, din tser, di la Dumnidzã)
{ro: peste, deasupra}
{fr: sur, au dessus, par dessus, en plus, d’en haut, juste, précisément}
{en: over, above, in the middle of, exactly}
ex: s-alãsarã analtu pri (pristi) mini; analtu pri-ahãti (ma nsus di-atseali, ma multu di-ahãnti) tsi eu spush; tu lumea-atsea di-analtu
(expr: di nsus, dit tser); analtu pri
(expr: tu mesea, tu inima di, tu chirolu tsi fãtseam) chefi; trã trei ori analtu
(expr: tamam tri trei sãhãts) agiumshu; analtu pri
(expr: tamam cãndu dzãtseam) aesti zboarã; s-aushascã pri tinireatsã-analtu
(expr: ta-mam)
§ naltu2 (nál-tu) adv – (unã cu analtu2)
ex: naltu pri beari
(expr: tu chirolu tsi bea multu, dipriunã); eara naltu
(expr: tamam) pi dzãlili cãndu
§ analtsu (a-nál-tsu) (mi) vb I anãltsai (a-nãl-tsáĭ), anãltsam (a-nãl-tsámŭ), anãltsatã (a-nãl-tsá-tã), anãltsa-ri/anãltsare (a-nãl-tsá-ri) – (mi) min (scol, mut) cãtrã nsus; fac (adar, scol, mut, astãsescu, stãlãescu) unã binai (casã, bisearicã, etc.); crescu di boi sh-mi fac ma-analtu; (mi) mprustedz, naltsu, altsu, alin, mut, scol, crescu, etc.;
arsar2
arsar2 (ar-sárŭ) vb IV arsãrii (ar-sã-ríĭ), arsãream (ar-sã-reámŭ), arsãritã (ar-sã-rí-tã), arsãriri/arsãrire (ar-sã-rí-ri) – (trã soari, lunã, steali) s-alãnceashti (da, s-aprindi, easi, si scoalã) pri tser; (trã planti) es (da, fitrusescu, crescu) dit loc; arãsar, alsar, dau, es, fitrusescu, apir
{ro: răsări}
{fr: se lever, pousser}
{en: rise (sun); sprout, grow (plants)}
ex: cãndu luna-arsari (da, easi, si scoalã); arsãri (deadi) soarili trei urghii; lj-arsãrirã (lj-deadirã, lj-criscurã) doauã coarni; arsãri (ishi, fitrusi) shi faua, shi shiboili shi busuljoclu
§ arsãrit2 (ar-sã-rítŭ) adg arsãritã (ar-sã-rí-tã), arsãrits (ar-sã-rítsĭ), arsãriti/arsãrite (ar-sã-rí-ti) – (soarili, luna, etc.) tsi s-ari alãncitã pri tser; (plantã) tsi ari ishitã (datã, criscutã) dit loc; (soarili, luna, etc.) tsi ari datã (s-ari apreasã, s-ari sculatã) pri tser; arãsãrit, alsãrit, dat, ishit, apres, fitrusit, apirit
{ro: răsărit}
{fr: levé, poussé}
{en: risen (sun); sprouted, grown (plants)}
§ arsãriri2/arsãrire (ar-sã-rí-ri) sf arsãriri (ar-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu soarili (luna, steaua) da (si scoalã, s-aprindu, etc.) pri tser; arãsãriri, alsãriri, dari (pri tser), ishiri, fitrusiri, apiriri; datã (soari), apiritã (soari), etc.
{ro: acţiunea de a răsări, răsărire}
{fr: action de se lever, de pousser}
{en: action of rising; of sprouting, of growing}
§ arãsar2 (a-rã-sárŭ) vb IV arãsãrii (a-rã-sã-ríĭ), arãsãream (a-rã-sã-reámŭ), arãsãritã (a-rã-sã-rí-tã), arãsãri-ri/arãsãrire (a-rã-sã-rí-ri) – (unã cu arsar2)
§ arãsãrit2 (a-rã-sã-rítŭ) adg arãsãritã (a-rã-sã-rí-tã), arãsãrits (a-rã-sã-rítsĭ), arãsãri-ti/arãsãrite (a-rã-sã-rí-ti) – (unã cu arsãrit2)
§ arãsãriri2/arã-sãrire (a-rã-sã-rí-ri) sf arãsãriri (a-rã-sã-rírĭ) – (unã cu arsãriri2)
§ alsar2 (al-sárŭ) vb IV alsãrii (al-sã-ríĭ), alsãream (al-sã-reámŭ), alsãritã (al-sã-rí-tã), alsãriri/alsãrire (al-sã-rí-ri) – (unã cu arsar2)
asculatã
asculatã (as-cu-lá-tã) sf – vedz tu scol
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: scolashternu
ashternu (ash-tér-nu) vb III, II shi I ashtirnui (ash-tir-núĭ) shi ashtirnai (ash-tir-náĭ), ashtirneam (ash-tir-neámŭ) shi ashtirnam (ash-tir-námŭ), ashtirnutã (ash-tir-nú-tã) shi ashtirnatã (ash-tir-ná-tã), ashtearniri/ashtearnire (ash-teár-ni-ri) shi ashtirneari/ashtir-neare (ash-tir-neá-ri) shi ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-ná-ri) – fac un lucru s-shadã pri tsiva; tindu un lucru sh-acoapir tsiva; tindu, curdusescu, stau, shed, etc.;
(expr:
1: ashternu crivatea (un loc trã durnjiri) = tindu pri crivati unã vilendzã (sindoni, etc.), lj-bag cãpitãnji, etc. tra s-u ndreg trã somnu;
2: ashternu measa = ashternu unã misali pri measã, bag mãcari pri measã;
3: ashternu caljlji = tindu cuverta di calj sum sãmarili-a caljlor tra s-lji ndreg trã cali;
4: ashternu calea = u ncaltsu calea, tindu chetsrã pri cali, u ischedz calea cu chetsrã;
5: mi-ashternu s-adar tsiva = nchisescu s-fac un lucru dipriunã, shi nu-astãmãtsescu s-lu fac;
6: mi-ashternu iuva (la measã, pi crivati, pri-un loc, sh-nu fug) = mi bag s-shed, mi tindu, mi curdusescu, acats (shed tu) un loc, etc.;
7: mi-ashternu (tu bana di cati dzuã) = isihãsescu, nj-bag mintea, nj-mutrescu lucrul (huzmetea), nu mata fac glãrinj, etc.;
8: nu mi-ashternu = nu mi-acatsã (nu mi tsãni) loclu, nu-am isihii;
9: nu-nj s-ashtearni curlu = nu mi-ashternu pri lucru, nu-am nitsiunã mirachi s-lucredz, nu-nj tradzi inima s-lucredz; etc.;
10: lu-ashternu pri shcop = l-bat, lj-dau un shcop;
11: ti-ashternu (la chivernisi, la dascal, etc.) = ti spun, dzãc aralili tsi-ai faptã, etc.)
{ro: aşterne; aşeza deasupra; pava (drumul); face patul; se apuca de; cuminţi; lucra consistent, etc.}
{fr: étendre; mettre sur; s’asseoir; étaler par terre, paver; faire le lit; commencer et continuer sans relâche; devenir raisonnable, honnête et tranquille; commencer à travailler régulièrement, etc.}
{en: spread out, lay out; sit down; pave (road); make (bed); do something continuously; start working, etc.}
ex: li-ashtirnã (li teasi) mpadi; measa s-ashtirnu
(expr: s-teasi, s-bãgã) singurã; oaspitslji s-ashtirnurã la measã
(expr: s-curdusirã, shidzurã la measã s-mãcã); neaua s-ashtearnã
(expr: cadi, s-tindi, s-curduseashti pri loc) vãr-tos; s-avea ashtirnatã
(expr: curdusitã) pri padi sh-lãfusea; chira-geadzlji ashtearnã caljlji
(expr: tindu cuverta sum sãmarili a caljlor); avea ashtirnatã chilimlu-atsel bunlu; cum va ts-ashterni, ashi vai dornji; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; lu-ashtirnai
crishtin
crishtin (crish-tínŭ) sm, sf, adg crishtinã (crish-tí-nã), crishtinj (crish-tínjĭ), crishtini/crishtine (crish-tí-ni) – atsel tsi pistipseashti cã Hristolu easti hiljlu-al Dumnidzã, cari vinji pri loc sh-fu ncãrfusit pri crutsi, tra s-lu-ascapã omlu di prota amãrtii faptã di protslji oaminj, Adam shi Eva (shi easti pãtidzat tu-aestã pisti); tsi ari s-facã cu-aestã pisti (pistea crishtinã); crãshtin; (fig: crishtin (crishtinã) = om (muljare); om bun, dobru)
{ro: creştin}
{fr: chrétien}
{en: Christian}
ex: tini hii crishtin bun (om bun, di pistea crishtineascã) shi Dumnidzã va ti veadã; bãna tu mardzinea-a loclui un crishtin (fig: om, om bun) cu muljarea-a lui; cãtse nu badz, crishtinã (fig: muljare bunã), apã?; muzavir tsi poati sã mpartã nã crishtinã (fig: muljari) di bãrbat; easti om crishtin (fig: om bun, dobru); lu-astãlje un crishtin (fig: om, om bun) ãn cali; cara sh-amintã crishtina (fig: muljarea), tu treilji seri vinjirã mirili sã-lj bagã cãsmetea; nã plãndzem di turtsã, sh-di crishtinj nu putem s-ascãpãm
§ crãshtin (crãsh-tínŭ) sm, sf, adg crãshtinã (crãsh-tí-nã), crãshtinj (crãsh-tínjĭ), crãshtini/crãshtine (crãsh-tí-ni) – (unã cu crishtin)
ex: lucrã cãt lucrã crãshtinlu (fig: omlu), ma prucuchii mari nu-adrã; mae bunã, tsi-nj pat io, vãrã crãshtinã (fig: muljari) s-nu sh-u patã!; tini, crãshtine, nu pari dit loclu aestu; du-ti acasã, crãshtine, shi ndreadzi measa, cã va s-tsin la tini astarã
§ crishtinami/crishtiname (crish-ti-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di crishtinj; laolu crishtin dit ntreaga lumi; crãshtinami, crishtinãtati, crãshtinãtati
{ro: mulţime de creştini}
{fr: nombre de chrétiens; l’ensemble des chrétiens}
{en: number of Christians}
§ crãshtinami/crãshtiname (crãsh-ti-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu crishtinami)
§ crishtinãtati/crishtinãtate (crish-ti-nã-tá-ti) sf crishtinãtãts (crish-ti-nã-tắtsĭ) – tuts crishtinjlji din lumi lugursits deadun ca unã mileti; crãshtinãtati, crishtinita-ticã, crãshtinitaticã; crishtinami, crãshtinami
{ro: creştinătate}
culã1
culã1 (cú-lã) sf culi/cule (cú-li) – unã binai suptsãri sh-analtã (fatsã di lãrdzimi), tsi s-aflã sculatã di-aradã pi-unã altã binai (multu ma largã); aculã, agulã, pirgu, turon; (fig: culã = (i) pãlati; (ii) filichii)
{ro: turn, culă, castel, închisoare}
{fr: tour, chateau, prison}
{en: tower, castle, prison}
ex: nãs ari unã culã (pãlati) analtã; eta tutã dulã, ncljisã ca tu culã (pirgu-filichii)
§ aculã (a-cú-lã) sf aculi/acule (a-cú-li) – (unã cu culã1)
ex: Orsa insha dit aculã (pirgu; icã(?) fig: pãlati, filichii)
§ agulã (a-gú-lã) sf aguli/agule (a-gú-li) – (unã cu culã1)
ex: ashtearnã-lã analtu, pri agulã
dishteptu1
dishteptu1 (dish-tép-tu) adg dishteaptã (dish-teáp-tã), dishteptsã (dish-tép-tsã), dishteapti/dishteapte (dish-teáp-ti) –
1: cari dish-cljisi ocljilj dupã tsi ari durnjitã un chiro shi s-aflã tu-unã stari tu cari shtii iu easti shi tsi s-fatsi deavãrliga; tsi s-ari sculatã dit somnu;
2: cari aducheashti lishor noima-a atsilor tsi avdi (veadi, dghivãseashti, etc.); dishtiptat, dichitor, pirã, dishcljis (la minti), disfaptu (la cap), mintimen
{ro: treaz; deştept, inteligent}
{fr: éveillé, réveillé; intelligent, éveillé d’esprit}
{en: awake; intelligent, smart}
ex: doarmi i easti dishteptu (dishtiptat dit somnu)?; dishteptu (dishcljis la minti, dichitor) fui, chirauã; feata-aestã easti multu dishteaptã (mintimenã)
§ dishteptu2 (dish-tép-tu) (mi) vb I dishtiptai (dish-tip-táĭ), dishtiptam (dish-tip-támŭ), dishtiptatã (dish-tip-tá-tã), dishtiptari/dishtiptare (dish-tip-tá-ri) –
1: di-aclo iu durnja, l-fac pri cariva s-dishcljidã ocljilj; scol dit somnu;
2: l-fac pri cariva s-aducheascã (ma lishor) lucri tsi nu putea s-li aducheascã dip (i sh-ahãntu lishor) ma ninti
{ro: trezi (din somn), deştepta (mintea)}
{fr: (se) reveiller, s’éveiller, ouvrir l’esprit}
{en: awake, wake up, arouse interest}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); puilu dishteaptã (scoalã dit somnu) cãrvãnarlji; nu dishteaptã sharpili tsi doarmi; tora ti dishteptsã (ti scolj dit somnu) tini?; un yis arãu mi dishtiptã (mi featsi sã-nj dishcljid ocljilj dit somnu) cu lãhtarã; lumea s-dishteaptã (sh-dishcljidi mintea) an di an; dishteaptã-ti (dishcljidi-ts mintea, scoalã-ti dit somnu) armãne!
§ dishtiptat (dish-tip-tátŭ) adg dishtiptatã (dish-tip-tá-tã), dishtiptats (dish-tip-tátsĭ), dishtiptati/dishtiptate (dish-tip-tá-ti) –
1: tsi ari dishcljisã ocljilj shi nu mata doarmi; tsi s-ari sculatã dit somnu;
2: tsi easti faptu s-aducheascã ma lishor lucri tsi nu putea s-li aducheascã ghini ma ninti
{ro: trezit (din somn), deşteptat}
{fr: reveillé, éveillé}
{en: awaken}
ex: dishtiptat dit yis, s-toarnã shi dzãtsi; lailji muntsi dishtiptats (tsi s-avea canda sculatã dit somnu) di-a lor cãntari; dishtiptatlu (dishcljislu la minti, dichitorlu) grec; ea eara multu dishtiptatã shi nvitsa cama ghini di ficiorlu; cara ãlj vidzu ahãt dishtiptats, nu vru s-lj-alasã s-fugã ahãts
dormu
dormu (dór-mu) vb IV durnjii (dur-njíĭ), durnjam (dur-njĭámŭ), durnjitã (dur-njí-tã), durnjiri/durnjire (dur-njí-ri) – ncljid ocljilj, stau cu ocljilj ãncljish shi mi-acãtsã somnul di nu mata shtiu tsi s-fatsi deavãrliga di mini; stau tes, ncljid ocljilj shi trag un somnu; ãl ljau di ureaclji; agãrshescu
(expr:
1: apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã; apã stãtutã;
2: doarmi di mprostu = easti moali, easti niheamã tivichel;
3: dormu ca pri schinj = nu pot s-dormu ghini, isih; mi tornu sh-mi-anvãrtescu tu somnu tut chirolu;
4: dormu apili = apili suntu isihi;
5: doarmi lemnu (bucium, mortu, dus, etc.) = doarmi multu-ahãndos; doarmi somnul di prota, un somnu di moarti)
{ro: dormi, adormi}
{fr: dormir, s’endormir}
{en: sleep, fall asleep}
ex: apa doarmi, dushmanlu nu doarmi; cum va ts-ashterni, ashi vai dornji; mi lo somnul shi-nj durnjii; nu-nj durnjii tutã noaptea; mi doari caplu sh-nu pot s-dormu; canda durnja pri schinj
(expr: s-mina tut chirolu tu somnu); culcã-nji-l, doarmi-nji-l; ma multu durnja arãulu; afirea-ti di apa tsi doarmi; vulpea tsi doarmi nu mãcã gãljinj; cari doarmi, nu lj-u foami; cãt, cãt aveam durnjitã sh-el vinji
§ durnjit (dur-njítŭ) adg durnjitã (dur-njí-tã), durnjits (dur-njítsĭ), durnjiti/durnjite (dur-njí-ti) – tsi ari traptã un somnu shi s-ari sculatã; tsi lu-ari acãtsatã somnul; tsi ari ncljisã ocljilj shi doarmi; adurnjit, agãrshit, sumnat; (fig: moali, molav, linivos, etc.)
{ro: dormit, adormit}
{fr: dormi, endormi}
{en: slept, fallen asleep}
ex: nu escu durnjit tutã noaptea; nu hiu durnjit (nu-am durnjitã) di dauã dzãli; hiu durnjitã, pot s-shed amãnat astã searã; nu vedz tsi durnjitã (fig: moali, chirutã) easti?
§ durnjiri/durnjire (dur-njí-ri) sf durnjiri (dur-njírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu doarmi; agãrshari
{ro: acţiunea de a dormi; dormire}
{fr: action de dormir, de s’endormir}
{en: action of sleeping, of falling asleep}
ex: durniri tsi sh-featsi!
§ nidurnjit (ni-dur-njítŭ) adg nidurnjitã (ni-dur-njí-tã), nidurnjits (ni-dur-njítsĭ), nidurnjiti/nidurnjite (ni-dur-njí-ti) – tsi nu-ari durnjitã; nisumnat
es1
es1 (ĭésŭ) vb IV shi I ishii (i-shíĭ) shi inshii (in-shíĭ) shi ishai (i-shĭáĭ) shi inshai (in-shĭáĭ), isham (i-shĭámŭ) shi insham (in-shĭámŭ), ishitã (i-shí-tã) shi inshitã (in-shí-tã) shi ishatã (i-shĭá-tã) shi inshatã (in-shĭá-tã), ishiri/ishire (i-shí-ri) shi inshiri/inshire (in-shí-ri) shi ishari/ishare (i-shĭá-ri) shi inshari/inshare (in-shĭá-ri) – fug dit un loc tsi easti ca ncljis tra s-mi duc nafoarã dit el; (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser (si scoalã, s-analtsã, da, arsari); (earba, lilicea, etc.) fitruseashti (da) dit loc; (calea) dutsi (agiundzi, bitiseashti, da) tu-un loc; fug, mi duc, etc.; (fig:
1: es = amintu la gioclu cu cãrtsã; expr:
2: nj-easi dit minti = agãrshescu, nj-fudzi dit minti;
3: es tu padi (migdani) = mi prudau, mi prudusescu, mi-aspun cai escu sh-cu-atseali tsi shtiu, mi dau di padi;
4: es fur = (mi duc tu muntsã shi) mi fac fur;
5: es dit zbor = nu-nj tsãn zborlu dat, nu fac atsea tsi-am tãxitã;
6: arãulu easi = arãulu ari apã multã shi s-vearsã (s-dipuni) nafoarã dit cupanja-a lui;
7: es nafoarã = mi duc la hale di-nj fac apa-atsea groasa; mi cac;
8: nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
9: tsi s-easã, s-easã; iu s-easã, s-beasã! = tsi easti si s-facã, si s-facã)
{ro: ieşi, răsări (astru, plantă); ajunge la capăt; câştiga (la jocuri de noroc); uita; deveni; călca cuvântul dat; (se) revărsa, defeca}
{fr: sortir; se lever (en parlant des astres); pousser (plantes); aboutir; être révolu; gagner (au jeu de cartes), être le premier; oublier; devenir; ne pas tenir parole; déborder, dégorger; aller à la selle, avoir la courante}
{en: go out, leave; come out, rise (sun, moon, plant); lead into, end at; win (games of luck); forget; break (promise, given word); overflow; defecate}
ex: iu esh tini tora?; la fãntãnã ea inshi; vrem s-ishim nafoarã; nu es (nu s-duc) armãnjlji n muntsã; ishi fãrtatlu atsel marli; soarili avea inshitã (datã pri tser); mustatsa ts-ishi (tsã deadi, nchisi s-tsã creascã), mintea ninga nu; iu va s-easã (iu va bitiseascã, iu va s-agiungã cu) mintitura aestã?; calea aestã easi (nã scoati, dutsi, bitiseashti) la arãu; s-esh (fig: s-amintsã) totna la cãrtsã; cu cãts giuca, totna isha (fig: aminta); inshii io (fig: am cartea ma mari, amintai): am trei ash; aestu lucru nu-nj easi dit minti
(expr: nu pot s-lu-agãrshescu); patrulji ficiori inshirã furi
(expr: s-featsirã furi); va s-ishim cu furlji tuts; tini eshti om tsi esh dit zbor
(expr: tsi nu tsã tsãnj zborlu); di ploi multi arãuri ishirã
far
far (fárŭ) sn faruri (fá-rurĭ) –
1: binai multu-analtã shi suptsãri, sculatã la mardzinea di-amari, tsi-ari nsus tu cipitlu-a ljei un izvur sãnãtos di lunjinã tsi easti arãspãnditã deavãrliga tra si s-veadã di diparti (shi s-lã hibã ca unã soi di cãlãuz) di pamporli tsi trec pi-amari;
2: izvur sãnãtos di lunjinã di dinintea-a unei aftuchinã tra si s-veadã noaptea shi s-aspunã calea
{ro: far}
{fr: phare}
{en: light house, beacon; headlight}