|
|
scriatã
scriatã (scri-ĭa-tã) sf – vedz tu scriu2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: scriu2adoarã1
adoarã1 (a-dŭá-rã) adv – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu nchiseashti prota si s-veadã lunjinã, cãndu creapã dzua, cãtã tu oara 2 noaptea; adoara, deadoarã, deadoara, apiritã, apirish, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, cripatã, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi, spre ora două noaptea}
{fr: pointe du jour, à l’aube, vers deux heures du matin}
{en: at dawn, about 2 o’clock at night}
ex: di-adoarã, shtii, cãndu lja s-creapã dzua; lunjineadzã pãn di-adoarã; pãnã cãtrã di-adoarã (tu cripata-a dzuãljei), ne cipit di om i di prici nu s-vidzu; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã
§ adoara1 (a-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)
§ deadoarã1 (dea-dŭá-rã) adv (scriatã shi di-adoarã) – (unã cu adoarã1)
ex: cupiili sãrmati deadoarã (dit hãryii) sum bradz
§ deadoara1 (dea-dŭá-ra) adv (scriatã shi di-adoara) – (unã cu adoarã1)
§ dadoara1 (da-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)
adoarã2
adoarã2 (a-dŭá-rã) num, adv – adoarã, a doarã, andaua oarã
{ro: a doua oară}
{fr: la deuxième fois}
{en: the second time}
ex: featsirã numtã mari di-adoarã (andaua oarã); nu putu s-u-aflã adoarã (andoaua oarã) calea; nu-ashtiptarã dzãcã adoara
§ adoara2 (a-dŭá-ra) num, adv – (unã cu adoarã2)
ex: nu-lj dishcljish adoara (andaua oarã)
§ adoaura (a-dŭáŭ-ra) num, adv – (unã cu adoarã2)
§ deadoarã2 (dea-dŭá-rã) num, adv (scriatã shi di-adoarã) – (unã cu adoarã2)
ex: cupiili sãrmati deadoarã sum bradz
§ deadoara2 (dea-dŭá-ra) num, adv (scriatã shi di-adoara) – (unã cu adoarã2)
§ dadoara2 (da-dŭá-ra) num, adv – (unã cu adoarã2)
ex: cãrvãnarlji grescu dadoara (andaua oarã)
adzã
adzã (á-dzã) adv – dzua di tora tu cari zburãm; adz, azã, az, asãndzã, asãndz, astãndzã, astãndz, astãdz, astãzã, astãz, andzã
{ro: azi}
{fr: aujourd’hui}
{en: today}
ex: gioacã adzã, gioacã mãni; nu eara ca featili shi nveastili di adzã
§ adz (adzĭ) adv – (unã cu adzã)
ex: adz avem Vinjiri
§ azã1 (á-zã) adv – (unã cu adzã)
§ az (ázĭ) adv – (unã cu adzã)
§ astãdz (ás-tãdzĭ) adv – (unã cu adzã)
ex: ashitsi s-featsi laclu tsi-l videm pãnã astãdz; vã ascãpã astãdz tuts di coardã shi funi
§ astãz (ás-tãzĭ) adv – (unã cu adzã)
§ astãzã (ás-tã-zã) adv – (unã cu adzã)
§ astãndz (ás-tãndzĭ) adv – (unã cu adzã)
§ astãndzã (ás-tãn-dzã) adv – (unã cu adzã)
ex: astãndzã vinji arada la hilja-a amirãlui; di astãndzã nãinti
§ asãndzã (á-sãn-dzã) adv – (unã cu adzã)
ex: pãnã asãndzã ãts fu scriatã!; arucã-ti asãndzã, arucã-ti mãni, nu sh-aduna la ayizmari nitsi gãrnuts
§ asãndz (á-sãndz) adv – (unã cu adzã)
§ andzã2 (án-dzã) adv – (unã cu adzã)
ã…
ã… – gramã tsi s-aflã tu nchisita di multi zboarã tsi nchisescu cu m, n shi dauã zboarã mash tsi nchisescu cu l (ãl shi ãlj), s (ãsh) shi t (ãts). Aestã gramã, tu zboarãli tsi nchisescu cu ãm shi ãn (i) nu s-avdi multi ori (la armãnjlji din Sud); (ii) s-avdi ca vucala ã multi ori (la armãnjlji dit Nordu); shi (iii) multi ori s-avdi (shi easti scriatã) ca vucala a. La Simpozionlu di Standardidzari a Scriariljei Armãneascã (Bituli, 1997), s-lo apofasea ca zboarãli cu idyea noimã tsi nchisescu cu an…, ãn… shi n…, icã nchisescu cu am…, ãm… shi m…, si sã ngrãpseascã mash cu n icã cu m tu nchisitã, cu tuti cã (i) zboarãli va poatã si s-avdã, macã ashi va s-u va cititorlu, cu an…, ãn… icã cu am…, ãm…; shi (ii) putem s-avem exceptsii shi zboarãli va poatã s-hibã scriati cu an…, ãn… icã scriati cu am…, ãm…, dupã cum u caftã zborlu shi dupã cum easti tu zburãrea-a scriitorlui
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãamar1
amar1 (a-márŭ) sm fãrã pl – dureari sufliteascã (un dor greu tu suflit); mãrazi, cãnjinã, amãrãciuni, cripari, etc.
{ro: amar, amărăciune}
{fr: amertume, chagrin}
{en: sadness}
ex: di tru a arniului amar (mãrazi, cãnjinã); amar di (multã shi greauã) neauã
§ amar2 (a-márŭ) adg amarã (a-má-rã), amari (a-márĭ), amari/amare (a-má-ri) – tsi ari gustul (lizetea) a hearãljei (a pilonjlui, a sulfat-lui/chininãljei); amãros, merahun
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer, funeste}
{en: bitter}
ex: yitria tsi nj-ari scriatã easti amarã fãrmac; merlu tsi mãcai eara amar; amari lucri; cari nu gustã amarlu (un lucru amar) nu shtii tsi easti zahãrea; lãcrinj amari; lu-arsi amarlu (di moarti) gãgosh
§ amãros (a-mã-rósŭ) adg amãroasã (a-mã-rŭá-sã), amãrosh (a-mã-róshĭ), amãroasi/amãroase (a-mã-rŭá-si) – (unã cu amar2)
ex: pilonj amãros
§ amar3 (a-marŭ) adv – cu amãrãciuni
{ro: amar}
{fr: amèrement, péniblement}
{en: with sadness}
ex: si-nj lu cãntsã tini-amar
§ amãrãciuni1/amã-rãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã, virin
{ro: amărăciune}
{fr: chagrin}
{en: sadness}
ex: aeshti doi anj avu, mãrata, multi amãrãciunj (cripãri, siclets)
§ amãreatsã1 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni1)
§ amãrami1/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni1)
ex: multã amãrami aduchescu
§ amãrari3/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãciuni1)
an2
an2 (án) prip – tu, ãn, la (notã: s-aflã nãintea-a numiralilor; poati si s-aflã scriatã shi “an-“, shi si s-alicheascã di numirali; tu scriarea-a noastrã semnul “-“ nu si ngrãpseashti shi zborlu easti alichit di numiral)
{ro: în, la}
{fr: à, pour}
{en: to}
§ am3 (ámŭ) prip – (unã cu an2); mash cã sã ngrãpseashti cãtivãrãoarã nãintea-a zboarãlor tsi nchisescu cu “b, p, v”) – trã exempli, vedz andoilu
apudixescu
apudixescu (a-pu-dhic-sés-cu) vb IV apudixii (a-pu-dhic-síĭ), apudixeam (a-pu-dhic-seámŭ), apudixitã (a-pu-dhic-sí-tã), apudi-xiri/apudixire (a-pu-dhic-sí-ri) – aduc (dau) semnu (provã) cã atsea tsi spun easti dealihea
{ro: dovedi}
{fr: prouver}
{en: prove}
§ apudixit (a-pu-dhic-sítŭ) adg apudixitã (a-pu-dhic-sí-tã), apudixits (a-pu-dhic-sítsĭ), apudixiti/apudixite (a-pu-dhic-sí-ti) – tsi s-ari adusã semnu cã atseali spusi suntu dealihea
{ro: dovedit}
{fr: prouvé}
{en: proven}
§ apudixiri/apudixire (a-pu-dhic-sí-ri) sf apudixiri (a-pu-dhic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adutsi semnu cã atseali spusi suntu dealihea
{ro: acţiunea de a dovedi; dovedire}
{fr: action de prouver}
{en: action of proving}
§ apodi-xi/apodixe (a-pó-dhic-si) sf apodixi (a-pó-dhixĭ) – semnu cã atsea tsi spuni cariva easti dealihea; carti scriatã shi ipugrãpsitã ca semnu cã atsel tsi sh-bãgã ipugrãfia pricunoasti cã ari loatã paradz di la cariva; semnu, provã, ispati, huciudii, hugiudii
{ro: dovadă, chitanţă}
{fr: preuve, quittance}
{en: proof, receipt}
arãpas1
arãpas1 (a-rã-pásŭ) sn arãpasi/arãpase (a-rã-pá-si) shi arãpasuri (a-rã-pá-surĭ) – astãmãtsirea tsi u fatsi cariva di la un copus tra s-dizvurseascã (sã-sh lja anasa, sã-lj yinã suflitlu la loc, sã s-vindicã dupã unã lãngoari, etc.); aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas, arihati, arãhati, rihati, disvursiri, etc.;
(expr: arãpaslu trã eta-a etilor = arãpaslu trã totuna, moartea)
{ro: repaus}
{fr: repos, trêve, quiétude}
{en: rest, respite, quietude}
ex: nu-avui arãpas (arihati) tutã stãmãna; imnã fãrã arãpas (fãrã astãmãtsiri, fãrã s-chindrueascã iuva); mash arãpas (arihati) s-avea; tru murmintu arãpas (arihati, isihii) pot s-amintu
§ arãpas2 (a-rã-pásŭ) (mi) vb I arãpãsai (a-rã-pã-sáĭ), arãpãsam (a-rã-pã-sámŭ), arãpãsatã (a-rã-pã-sá-tã), arãpãsari/arãpãsare (a-rã-pã-sá-ri) – astãmãtsescu un copus tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu) tra sã-nj ljau anasa shi sã-nj yinã suflitlu la loc; stau tes tra s-nj-am arihati cã mi aduchescu multu avursit; discurmu, dizvursescu, dispustusescu, arihãtipsescu, apãnghisescu, arãpãsedz, arãpãsescu, aripas, aripãsedz, arupas, arupãsedz, rãpãsedz, rupusedz, ripãsedz, rãpas, rupas, ripas
{ro: (se) odihni, repauza}
{fr: (se) reposer, (se) délasser}
{en: rest}
ex: feata arãpãsa (s-discurma); s-nu-nj da s-mi-arãpas (s-mi dizvursescu); shidzu s-arãpasã (si s-discurmã); s-ts-arãpasã (s-dizvurseascã) bratsãli; s-nã arãpasã (s-dispustuseas-cã, sã sh-aflã isihia) trupurli
§ arãpãsedz (a-rã-pã-sédzŭ) (mi) vb I arãpãsai (a-rã-pã-sáĭ), arãpãsam (a-rã-pã-sámŭ), arãpãsatã (a-rã-pã-sá-tã), arãpãsari/arãpãsare (a-rã-pã-sá-ri) – (unã cu arãpas2)
ex: mash cãndu moari arãpãseashti (sh-aflã-arihatea) omlu; tora mi-arãpãsai (isihãsii)
§ arãpãsat (a-rã-pã-sátŭ) adg arãpãsatã (a-rã-pã-sá-tã), arãpãsats (a-rã-pã-sátsĭ), arãpãsati/arã-pãsate (a-rã-pã-sá-ti) – tsi ari astãmãtsitã copuslu faptu (un copus tsi-l avurseashti multu) tra sã-sh lja anasa shi s-dizvurseascã; tsi ari shidzutã tes tra s-isihãseascã; discurmat, dizvursit, dispustusit, arihãtipsit, apãnghisit, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat
{ro: odihnit, repauzat}
ashtergu
ashtergu (ash-tér-gu) (mi) vb III shi II ashtershu (ash-tér-shĭu), ashtirdzeam (ash-tir-dzeámŭ), ashtearsã (ash-teár-sã), ashteardzi-ri/ashteardzire (ash-teár-dzi-ri) shi ashtirdzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dzeá-ri) – trec cu-unã peaticã pristi un lucru ud tra s-lu usuc; trec cu-unã cãrpã pristi un lucru (measã, curdelji, etc.) tra s-lu cur di peturlu di pulbiri (murdãrii, etc.) tsi s-aflã pri el; scot unã numã dit tifterea iu s-aflã scriatã; u-agãrshescu (lj-u ljertu) borgea tsi nj-u va cariva; etc.; shtergu, spãstrescu, cur, aspel, lau, etc.;
(expr: u-ashtergu = fug ca peascumta shi cu-agunjii, li-aspel)
{ro: şterge}
{fr: essuyer; épousseter; effacer}
{en: wipe; dust; erase}
ex: ashteardzi-ti (usucã-ts fatsa, mãnjli, etc. di apã) cu prusopea; nu ti-aspari, feata-a mea, ashteardzi-ts lãcrinjli; sh-ashtirdzea ocljilj s-veadã tehnea-a ciraclui; li-ashtearsish (li curash di murdãrii, muzgã) curdeljili?; ashteardzi-nj stranjili; va s-ashtergu (s-u scot) numa-a voastrã shi va sã scriu numa-a lor; s-ashtearsi
(expr: dusi, s-chiru) di pri loc; Mara li-ashtearsi
(expr: fudzi)
§ ashtersu (ash-tér-su) adg ashtearsã (ash-teár-sã), ashtershi (ash-tér-shi), ashtearsi/ashtearse (ash-teár-si) – tsi-lj s-ari loatã (a unui lucru) peturlu di apã (pulbiri, murdãrii, etc.) tsi s-afla pri el; tsi easti scos dit unã tifteri; tsi easti ljirtat trã borgea tsi u ari; etc.; shtersu, spãstrit, curat, aspilat, lat, etc.
{ro: şters}
{fr: essuyé; épousseté; effacé}
{en: wiped; dusted; erased}
§ ashteardzi-ri/ashteardzire (ash-teár-dzi-ri) sf ashteardziri (ash-teár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ashteardzi tsiva; ashtirdzeari, shteardziri, shtirdzeari, spãstriri, curari, aspilari, lari, etc.
{ro: acţiunea de a şterge; ştergere}
{fr: action d’essuyer; d’épousseter; d’effacer}
{en: action of wiping; of dusting; of erasing}
§ ashtir-dzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dzeá-ri) sf ashtirdzeri (ash-tir-dzérĭ) – (unã cu ashteárdziri)
ex: s-acumpãr nã mãndilã tr-ashtirdzeari narea
§ shtergu (shtér-gu) (mi) vb shtershu (shtér-shĭu), shtirdzeam (shtir-dzeámŭ), shtearsã (shteár-sã), shteardzi-ri/shteardzire (shteár-dzi-ri) shi shtirdzeari/shtirdzeare (shtir-dzeá-ri) – (unã cu ashtergu)
bãzmãtã1
bãzmãtã1 (bãz-mã-tắ) sm bãzmãtadz (bãz-mã-tádzĭ) – vivlii (carti) tu cari s-ari scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; tifteri, difteri, catalog, condicã, catastih, aradã
{ro: registru, catalog}
{fr: régistre, catalogue}
{en: register, catalogue}