DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

schifurã

schifurã (schí-fu-rã) sf schifuri/schifure (schí-fu-ri) – lugurii tsi-anjurzeashti urãt shi easti faptã dit un ameastic di sulfu cu-un metal i metaloid; scljifur, shcljifur, teafi
{ro: pucioasă, sulfură, sulf}
{fr: sulfure, soufre}
{en: sulphide, sulphur}
ex: deadi ploai, schifurã (teafi) sh-foc; tu multi locuri la noi suntu api di schifurã; muntsãlj aeshti au voahã di schifurã (di teafi)

§ scljifurã (scljí-fu-rã) sf scljifuri/scljifure (scljí-fu-ri) – (unã cu schifurã)

§ scljifur (scljí-furŭ) sn scljifuri/scljifure (scljí-fu-ri) – (unã cu schifurã)

§ shcljifur1 (shcljí-furŭ) sn shcljifuri/shcljifure (shcljí-fu-ri) – (unã cu schifurã)

§ schifuros (schi-fu-rósŭ) adg schifuroasã (schi-fu-rŭá-sã), schifurosh (schi-fu-róshĭ), schi-furoasi/schifuroase (schi-fu-rŭá-si) – tsi ari schifurã tu ea; tsi anjurzeashti ca schifura; tsi easti faptu di schifurã; cu/di schifurã
{ro: sulfuros}
{fr: sulfureux}
{en: sulphureous}

§ shcljifur2 (shcljí-furŭ) adg shcljifurã (shcljí-fu-rã), shcljifuri (shcljí-furĭ), shcljifuri/shcljifure (shcljí-fu-ri) – (unã cu schifuros)
ex: apa easti shcljifurã (cu shcljifur, schifuroasã)

§ nschifur (nschí-furŭ) (mi) vb I nschifurai (nschi-fu-ráĭ), nschifuram (nschi-fu-rámŭ), nschifuratã (nschi-fu-rá-tã), nschifurari/nschifurare (nschi-fu-rá-ri) – afum un lucru cu schifurã (cu teafi)
{ro: afuma ceva cu pucioasă}
{fr: fumer quelque chose avec de la sulfure}
{en: smoke something with sulphide}
ex: s-li nschifuri prota pãrpodzli (s-lj-afunj prota cu teafi) sh-deapoea s-li lai

§ nschifurat (nschi-fu-rátŭ) adg nschifuratã (nschi-fu-rá-tã), nschifurats (nschi-fu-rátsĭ), nschifurati/nschifurate (nschi-fu-rá-ti) – tsi easti afumat cu teafi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

putoari/putoare

putoari/putoare (pu-tŭá-ri) sf putori (pu-tórĭ) – anjurizmã urutã sh-greauã tsi nu lu-ariseashti omlu (sh-cari, multi ori, lu-agnuseashti, l-fatsi s-voamã); amputoari, mputoari, vromã, voahã (fig: putoari = om murdar, lãvos, timbel, nibun)
{ro: putoari}
{fr: puanteur, mauvaise odeur}
{en: stench, foul smell}
ex: nu pots s-bãnedz di putoarea tsi yini di la mushtreacã

§ amputoari/am-putoare (am-pu-tŭá-ri) sf amputori (am-pu-tórĭ) – (unã cu putoari)

§ mputoari/mputoare (mpu-tŭá-ri) sf mputori (mpu-tórĭ) – (unã cu putoari)

§ puturos (pu-tu-rósŭ) adg puturoasã (pu-tu-rŭá-sã), puturosh (pu-tu-róshĭ), puturoasi/puturoase (pu-tu-rŭá-si) – (lucru, hiintsã) cari-anjurzeashti urut, cari da unã-anjurizmã greauã tsi ti fatsi s-vonj; amputsos, mputsos, vrumnjar; (fig: puturos = om tsi easti multu lãvos, linãvos, timbel)
{ro: puturos}
{fr: puant, malpropre}
{en: stinking, dirty}

§ amputsos (am-pu-tsósŭ) adg amputsoasã (am-pu-tsŭá-sã), amputsosh (am-pu-tsóshĭ), amputsoasi/amputsoase (am-pu-tsŭá-si) – (unã cu puturos)

§ mputsos (mpu-tsósŭ) adg mputsoasã (mpu-tsŭá-sã), mputsosh (mpu-tsóshĭ), mputsoasi/mputsoase (mpu-tsŭá-si) – (unã cu puturos)

§ puturushii/puturushie (pu-tu-ru-shí-i) sf puturushii (pu-tu-ru-shíĭ) – loc (om, pravdã i lucru) tsi-amputi, tsi-arãspãndeashti unã voahã greauã; (fig: puturushii = harea tsi-lj fatsi oaminjlji tra s-hibã linãvosh)
{ro: puturoşenie}
{fr: homme ou place puante}
{en: ill-smelling people or place}
ex: lj-aflai tu-unã puturushii di purtsinã

§ amput (am-pútŭ) (mi) vb IV shi II amputsãi (am-pu-tsắĭ) shi amputsii (am-pu-tsíĭ), amputsam (am-pu-tsámŭ) shi amputseam (am-pu-tseámŭ), amputsãtã (am-pu-tsắ-tã) shi amputsitã (am-pu-tsí-tã), amputsãri/amputsãre (am-pu-tsắ-ri) shi amputsiri/amputsire (am-pu-tsí-ri) shi amputsea-ri/amputseare (am-pu-tseá-ri) – arãspãndescu (alas) deavãrliga di mini unã-anjurizmã greauã tsi nu lu-ariseashti omlu; fac tsiva tra s-lja unã voahã greauã; mput, amputsãscu, mputsãscu, ndãhnescu, ndãhãnescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn