DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

satrazam

satrazam (sa-tra-zámŭ) sm satrazanj (sa-tra-zánjĭ) shi satrazamanj (sa-tra-zá-manjĭ) – ma marli vizir (protlu ministru) a sultanlui tu chivernisea nturtseascã di-altãoarã; marli vizir, protlu ministru; ministrul cu sartsina-a chivernisiriljei
{ro: marele vizir, prim ministru, ministrul de interne}
{fr: grand vizir, premier ministre}
{en: great vizier, prime minister; minister of the internal affairs}
ex: un satrazam (mari vizir) s-ti ved; s-ti nveshti cu stranji di satrazam (vizir); vinji ursiri di la satrazam; amirãlu minduea s-lj-aspargã, cãndu satrazamlu a lui ãlj dzãtsi

§ zatrazam (za-tra-zámŭ) sm zatrazanj (za-tra-zánjĭ) – (unã cu satrazam)

§ zadrazam (za-dra-zámŭ) sm zadrazanj (za-dra-zánjĭ) – (unã cu satrazam)

§ sãtrãzãmii/sãtrãzãmie (sã-trã-zã-mí-i) sf sãtrãzãmii (sã-trã-zã-míĭ) – tehnea di satrazam; sãraea di iu urseashti shi s-fatsi lucrul satrazamlu
{ro: ministerul de interne}
{fr: Ministère de l’Intérieur}
{en: Ministry of the Internal Affairs}
ex: sum sãtrãzãmia-a lui, nu fu zulumi

§ sãtrãzãmat (sã-trã-zã-mátŭ) sn sãtrãzãmati/sãtrãzã-mate (sã-trã-zã-má-ti – numa-a partiljei (birolui) dit chivernisea nturtseascã ursitã di satrazam; sãraea di iu urseashti shi s-fatsi lucrul satrazamlu
{ro: ministerul de interne}
{fr: Ministère de l’Intérieur}
{en: Department of Internal Affairs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãndu

cãndu (cắn-du) adv – (ca ntribari) tu tsi oarã?; tu cari chiro?; chirolu tsi s-fatsi (tu cari va s-facã) tsiva; cundu, anda, nda;
(expr:
1: pri-cãndu (scriat shi pricãndu) = di cãndu;
2: di cãndu-cãndu; di cãndu, cãndu = nu tut chirolu ma ndauã ori mash; di oarã-oarã, ori-ori; niscãntiori, cãtivãrãoarã, cãtiunãoarã, etc.;
3: cãndu..., cãndu... = unãoarã..., altãoarã...; cãtivãrãoarã..., altãoarã...)
{ro: când}
{fr: quand, lorsque}
{en: (at the moment, time) when}
ex: cãndu (tsi oarã) s-dusi la el s-lu veadã?; ma cãndu, cãndu va murim? di cãndu (dit chirolu tsi) creapã dzua; cãndu (chirolu tsi) vrea s-yin la voi; cãndu
(expr: unãoarã) unã, cãndu
(expr: altãoarã) altã; di cãndu-cãndu
(expr: nu tut chirolu, mash cãtivãrãoarã) tritseam pri la casa-a lui; di cãndu, cãndu
(expr: di oarã-oarã) nã vreavã nãvãlea; nica pri-cãndu (di cãndu) eara

§ cundu (cún-du) adv – (unã cu cãndu)

§ canda1 (cán-da) adv – (unã cu cãndu)
ex: canda (cãndu) nu fudzi, grea-nj

§ anda (án-da shi an-dá) adv – (unã cu cãndu)
ex: anda (cãndu a) s-yinj, sã-nj dai hãbari; anda (cãndu) nu s-la; anda (cãndu) nu vrea; suntu mesh di dzãli di-anda (di cãndu) eu ducheam; anda (cãndu) eara satrazam Fuad-Pãshe

§ nda (ndá) adv – (unã cu cãndu)
ex: nda (cãndu) tu nani nj-lu culcai; nda (cãndu) nu-ascultsã

§ deanda (deán-da) adv, cong – di-anda, di cãndu, macã, dit oara tsi, etc.
{ro: de când}
{fr: depuis quand, depuis que}
{en: since}
ex: deanda (dit oara tsi; macã, cara) nu greshti; deanda (di cãndu) eara featã; deanda (di cãndu eara) njic, s-videa cãt shpirtu easti

§ danda (dán-da) adv, cong – (unã cu deanda)

§ cãntsido (cắn-tsi-dó) adv – cãndu (tsi) s-hibã; cantsido, cãnchishdo, cãntsi
{ro: oricând}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãshe

pãshe (pã-shĭé) sm pãshadz (pã-shĭádzĭ) – om mari (vizir) dit chivernisea nturtseascã di-altãoarã; caplu ma mari pristi unã vilaeti (unã nai) nturtseascã di altãoarã; pãshã, pãshilã, vizir, vali, satrazam, ipurgo
{ro: paşă}
{fr: pacha}
{en: pasha}
ex: pãshe, pãlãshti di-asimi; va yinã pãshelu; cãimãcanlu lja sh-alasã, ma pãshelu-ts vindi sh-casã; s-mi fats pãshe tu ahtari hoarã; dipusi nãsã di pri pãnea di pãshe sh-intrã bãrbat-su

§ pãshã (pã-shắ) sm pãshadz (pã-shĭádzĭ) – (unã cu pãshe)

§ pãshilã (pã-shi-lắ) sm pãshiladz (pã-shi-ládzĭ) – (unã cu pãshe)
ex: un dupã-alantu trec pãshiladz

§ pãshoanji/pãshoanje (pã-shĭŭá-nji) sf pãshoanji/pãshoanje (pã-shĭŭá-nji) – muljari di pãshe; pãshiloanji
{ro: nevasta unui paşă}
{fr: femme du pacha}
{en: pasha’s wife}

§ pãshiloanji/pãshiloanje (pã-shi-lŭá-nji) sf pãshiloanji/pã-shiloanje (pã-shi-lŭá-nji) – (unã cu pãshoanji)
ex: pãshiloanja sh-cu featili mutrea prit pingeri cum treatsi oastea

§ pãshila-mi/pãshilame (pã-shi-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di pãshadz
{ro: mulţime de paşale}
{fr: nombre de pacha}
{en: number of pasha}

§ pãshãlami/pãshãlame (pã-shã-lá-mi) sf fãrã pl – (unã cu pãshilami)
ex: pãshãlamea s-avea adunatã la pãlati shi ashtipta s-intrã amirãlu

§ pãshilãchi/pãshilãche (pã-shi-lắ-chi) sf pãshilãchi (pã-shi-lắchĭ) – tesea tsi u-avea (shi lucrul tsi-l fãtsea) un pãshe tu chivernisea nturtseascã; locurli (naea, vilaetea) dit chirolu nturtsescu tsi eara chivirnisitã di un pãshe; pãshãlãchi
{ro: paşalâc}
{fr: province gouvernée par un pacha}
{en: province governed by a pasha}
ex: tu pãshilãchea di Ianina s-au faptã multi ghiurultii; lj-deadi sh-a lui nã pãshilãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãtãri/sãtãre

sãtãri/sãtãre (sã-tắ-ri) sf sãtãri (sã-tắrĭ) – cãtsut mari sh-gros faptu maxus, parcã, ti tãljarea shi dinjicarea-a carniljei; satrã
{ro: satâr}
{fr: grand et large couteau à couper et à hâcher la viande}
{en: large knife made for cutting meat}
ex: arãpu sãtãrea s-u dinjicã

§ satrã (sá-trã) sf satri/satre(?) (sá-tri) – (unã cu sãtãri)
ex: s-agudi pisti dzeadzit cu satra (sãtãrea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

vizir

vizir (vi-zírŭ) sm viziri (vi-zírĭ) – cãpii mari dit chivernisea nturtseascã di-altãoarã; pãshe, pãshã, pãshilã, satrazam, ipurgo
{ro: vizir, ministru}
{fr: vizir, ministre}
{en: vizier, minister}
ex: ca la numtã di viziri; vizire, ficiorlu a meu, tsãni fluria-aestã; amirãlu tut pri lucri greali-l bãga vizirlu s-facã; s-trapsi vizirlu cu caplu spindzurat, canda-lj si nicarã cãrãyili; vizirlu, ca omlu tsi-alagã dupã yitrii, ascultã la ushi; vizirlu, avdzãndalui aestã, armasi cu gura hãscatã; vizirlu nu cama putea di marea dishtiptãciuni ali featã; vizirlu lj-aspusi tuti zboarili mintioasi a featãljei

§ viziriat (vi-zi-ri-ĭátŭ) sn pl(?) – binaea (udãlu) iu lucreadzã vizirlu sh-iu aproachi oaminjlji tsi yin s-lu veadã; scamnul a vizirlu; ipuryiu
{ro: cancelaria vizirului, minister}
{fr: chancellerie du vizir, ministère}
{en: vizier’s chancellery, ministry}
ex: di-ahãti ori escu dus la viziriat

§ vizirami/vizirame (vi-zi-rá-mi) sf fãrã pl(?) – multimi di viziri; tuts atselj tsi au tesea di vizir; tuts vizirlji deadun
{ro: mulţime de viziri}
{fr: multitude de vizirs}
{en: multitude of viziers}
ex: cljimã la migilizi viziramea (tuts vizirlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã