|
|
rãsãdinã
rãsãdinã (rã-sã-dí-nã) invar – zbor tsi s-aflã mash tu blãstemlu: “s-ti fats rãsãdinã” tsi easti noima: s-afãnseshti, si stifuseshti, s-ti fats piripachi, s-cheri di pri fatsa-a loclu, s-nu-armãnã tsiva di tini; piripachi, afãnisit, afãnsit, stifusit, cãtãstrãpsit, cãipusit, suprusit, prãpãdit
{ro: nimicit}
{fr: anéanti}
{en: completely destroyed, annihilated}
rãsadnitsã
rãsadnitsã (rã-sád-ni-tsã) sf – vedz tu arãsad
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arãsadarãsad
arãsad (a-rã-sádŭ) sn arãsaduri (a-rã-sá-durĭ) – plantã njicã, criscutã tu-un loc maxus ndreptu tr-aestu lucru cari, dupã tsi adarã-arãdãtsinj, easti plãntatã tu-un altu loc; rãsad
{ro: rãsad}
{fr: plant, semis}
{en: nursery seedling}
§ rãsad (rã-sádŭ) sn rãsaduri (rã-sá-durĭ) – (unã cu arãsad)
§ arãsadnitsã (a-rã-sád-ni-tsã) sf arãsadnitsi/arãsadnitse (a-rã-sád-ni-tsi) – loc maxus adrat di om, tra s-creascã arãsadz
{ro: rãsadniţă}
{fr: couche de fumier oú on cultive les plants}
{en: hot-bed, seed-bed, nursery for growing seedlings}
§ rãsadnitsã (rã-sád-ni-tsã) sf rãsadnitsi/rãsadnitse (rã-sád-ni-tsi) – (unã cu arãsadnitsã)
arãsadnitsã
arãsadnitsã (a-rã-sád-ni-tsã) sf – vedz tu arãsad
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arãsadcãipi/cãipe
cãipi/cãipe (cã-í-pi) adv – lucru tsi nu s-veadi; lucru tsi nu poati s-hibã vidzut; lucru tsi s-cheari (s-fatsi afan) fãrã urmã; stifã, nividzut, afan, afandu, defi, rãsãdinã, piripachi
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: vanished, invisible}
ex: noaptea cãipi (nividzut, afan) s-fatsi merlu; cãipi (afanj) s-featsirã
§ cãipusescu (cã-i-pu-sés-cu) vb IV cãipusii (cã-i-pu-síĭ), cãipuseam (cã-i-pu-seámŭ), cãipusitã (cã-i-pu-sí-tã), cãipusiri/cãi-pusire (cã-i-pu-sí-ri) – mi fac cãipi (afan); scapit, ascapit, cher, apun, stifusescu, (mi) tuchescu, (mi) ascundu
{ro: dispărea}
{fr: disparaître, se faire invisible}
{en: disappear} u cãipusii (u feci afanã, u-ascumshu) ghini; cãipusi (s-chiru, s-featsi afan) dit aestã lumi
§ cãipusit (cã-i-pu-sít) adg cãipusitã (cã-i-pu-sí-tã), cãipu-sits (cã-i-pu-sítsĭ), cãipusiti/cãipusite (cã-i-pu-sí-ti) – tsi s-featsi cãipi; ascãpitat, chirut, apus, stifusit, tuchit, ascumtu
{ro: dispărut}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared}
§ cãipusiri/cãipusire (cã-i-pu-sí-ri) sf cãipusiri (cã-i-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fatsi cãipi; ascãpitari, apuneari, stifusiri, tuchiri, ascundeari
{ro: dispărere, dispariţie}
{fr: action de disparaître, de se faire invisible}
{en: action of disappearing}
plantã
plantã (plán-tã) sf planti/plante (plán-ti) – atsea tsi creashti dit loc (ca, bunãoarã, earba, pomlu, lilicea, ayita, etc.) sh-cari ari di-aradã (ma nu totna) unã-arãdãtsinã, un trup, alumãchi, frãndzã, lilici, etc.; curpit;
(expr:
1: plantã dicurativã; plantã urnamintalã = plantã cu unã, icã ma multi pãrtsã mushati (trup, lumãchi, frãndzã, lilici), cari creashti natural icã easti criscutã di om tu grãdinj, tra s-mushutsascã locurli;
2: plantã inferioarã = plantã simplã, aplo, cama di nghios, tsi poati s-aibã clurufilã ma, multili ori, easti fãrã clurufilã;
3: plantã limnoasã = plantã cu lemnu tu-arãdãtsinã, trup sh-alumãchi;
4: plantã irboasã = earbã;
5: plantã liguminoasã; plantã ligumiculã = unã fumealji di planti tsi au pãrtsã buni trã mãcari, di-aradã fructili pãstãlj, tsi creashti agrã pri cãmpu i easti criscutã maxus di om tu grãdinj ca unã zãrzãvati;
6: plantã parazitã = plantã cari s-hrãneashti cu seva (dzama) di la alti planti;
7: plantã anualã – plantã (di-aradã irboasã) cari nu bãneadzã ma multu di-un an;
8: plantã perenã – plantã irboasã cari bãneadzã ma multsã anj;
9: plantã saprofitã = plantã cari s-hrãneashti cu putridzãnj;
10: plantã textilã = plantã dit cari si scot hiri trã tsãseari)
{ro: plantă}
{fr: plante}
{en: plant}
§ plãntu (plắn-tu) vb I plãntai (plãn-táĭ), plãntam (plãn-támŭ), plãntatã (plãn-tá-tã), plãntari/plãntare (plãn-tá-ri) – hig unã plantã njicã cu-arãdãtsinã tu loc (arãsad, tumatã, arburi, pom, etc.) tra s-creascã shi si s-facã mari; fac un lucru (cutsut, par, penurã, etc.) s-intrã cu zorea sh-ahãndos tu-un altu lucru (trup, loc, scãndurã, etc.); hig tsiva tu-un lucru chipitos; mplãntu, hig, nhig, bag; (fig:
1: mi plãntu = mi curdusescu tu-un loc sh-nu mata mi min di-aclo;
2: lj-u plãntu = lj-u-alas fãrã s-lu ntreb, cã va i cã nu va)
{ro: împlânta, înfige, planta}
{fr: planter, enfoncer}
{en: plant, drive (stake, tree into the ground), sink (into the mud, the sea)}
ex: scoasi hãngearlu shi-l plãntã (hipsi) tu cheptul a stihiului; sh-featsi ningã cali nã cãlivã shi deavãrliga plãntã (bãgã s-creascã) ayinji; plãntai (bãgai tu loc ta s-creascã) multsã ponj; l-plãntat (bãgat tu loc) merlu?; plãntã trei meri shi trei prunj tu grãdinã cãtrã bisearicã; agalea-agalea, li plãntã penurli (bãtu, bãgã, ncurfusi) shi s-alinã pri pãlati; mi plãntash (mi dusesh, mi curdusish) la hilj-ta sh-mi-alãsash aclo dauã sãhãts; lãmbãdz di tsearã ea-ts plãntã; lj-plãntã (lj-hipsi) cutsutlu pri dinãpoi al Dona sh-lu-alasã mortu; iu s-plãntã (fig: s-curduseashti), aclo armãni, cu mizia lu scolj
stifã
stifã (stí-fã shi sti-fắ) invar – lucru tsi nu s-veadi; lucru tsi nu poati s-hibã vidzut; stifa, nividzut, afan, afandu, cãipi, defi, rãsãdinã, piripachi; (fig:
1: stifã = aumbra tsi-lj s-aspuni (ma nu easti dealihea) a omlui cari pistipseashti cã, atsea ca aumbrã tsi veadi, easti suflitlu-a unui om mortu tsi s-ari turnatã diznou pri loc; stihii, fandagmã, fantazmã, fandazmã, fantasi, scheahtru, scheastrã, boshi; expr:
2: li fac stifã = li ljau, li fac afani, tra s-nu s-mata veadã;
3: fã-ti stifã! = fudz di-aoa s-nu mata ti ved!; s-ti lja neclu!; fã-ti defi, fã-ti cãipi, fã-ti risiti, fã-ti cusuri!, etc.)
{ro: invizibil}
{fr: invisible}
{en: invisible}
ex: stifã s-featsi (fudzi, s-featsi afan, chiru, etc.); li featsi stifã
(expr: li lo, li featsi afani, nividzuti) tuti lucrili din casã; s-featsirã stifã di ntr-oclji; shi stifã s-featsi draclu
§ stifa (stí-fa) invar – (unã cu stifã)
§ stifusescu (sti-fu-sés-cu) (mi) vb IV stifusii (sti-fu-síĭ), stifuseam (sti-fu-seámŭ), stifusitã (sti-fu-sí-tã), stifusiri/stifusire (sti-fu-sí-ri) – fac un lucru s-nu mata s-veadã (si s-chearã, si s-facã stifã, defi, afan, etc.); aspargu dip di dip un lucru tra s-nu mata armãnã tsiva di el; afãnisescu; afãnsescu, cãipusescu, cãtãstrãpsescu, prãpãdescu, sutrupsescu
{ro: dispărea, distruge}
{fr: disparaître, anéantir}
{en: disappear, annihilate}
ex: li stifusirã tuti (li featsirã stifã, nividzuti); si stifusi (s-featsi afan, fudzi) di dinintea-a mea; s-tuchirã shi sã stifusirã (s-chirurã, s-afãnsirã) njiljli di nimalji a armãnjlor; notlu lu stifusi mash tru-unã singurã dzuã; ascundets-vã, stifusits-vã (fãtsets-vã nividzuts, afanj); grailu, ma s-gri, azbuirã, sã stifusi (chiru), nu armãni tsiva di nãs
§ stifusit (sti-fu-sítŭ) adg stifusitã (sti-fu-sí-tã), stifusits (sti-fu-sítsĭ), stifusi-ti/stifusite (sti-fu-sí-ti) – tsi s-ari faptã stifã (afan, defi, etc.); tsi s-ari aspartã sh-nu-ari armasã tsiva dip di el; afãnisit, afãnsit, cãipusit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, sutrupsit
{ro: dispărut, distrus}
{fr: disparu, anéanti}
{en: disappeared, annihilated}
§ stifusiri/sti-fusire (sti-fu-sí-ri) sf stifusiri (sti-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva si stifuseashti; afãnisiri; afãnsiri, cãipusiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, sutrupsiri