|
|
agudescu
agudescu (a-gu-dés-cu) (mi) vb IV shi II agudii (a-gu-díĭ), agu-deam (a-gu-deámŭ), aguditã (a-gu-dí-tã), agudiri/agudire (a-gu-dí-ri) shi agudeari/agudeare (a-gu-deá-ri) – dau cu puteari (mãna, lemnul, cioclu, etc.) di tsiva; ãlj dau unã; luvescu, lãvuescu, mprã-njescu, cruescu, pãlescu, ciucutescu, pliguescu;
(expr: u-agudescu = (i) amintu; (ii) u tihisescu ghini; tihisescu s-mi aflu (s-hiu) iuva; (iii) fur, ljau; (iv) bat (flueara, avyiulia, etc.); (v) u uidisescu; (vi) vatãm; etc.;
2: lj-agudeashti mãna = lu-ariseashti (ari adetea) s-furã; ari mãna lungã)
{ro: lovi, atinge; răni}
{fr: frapper, atteindre, toucher; blesser}
{en: hit; strike; wound}
ex: cari s-lu-agudea (s-lji plãscãnea) ninga unã; lu-agudish sãnãtos cu cãrliglu; lu-agudirã pi frãmti; prindi s-agudim tu semnu; lu-agudi (l-cãrti) cu zboarãli; lu-agudeashti iu-l doari; eu ti-agudii (pliguii, lãvuii)?; mi-agudii aclo (tihisii s-hiu aclo); si s-agudiri (si s-tihisiri) s-lu aflu va s-lu cljem; tra s-agudim
(expr: amintãm) amirãrilja din tser; nu putea s-agu-deascã
(expr: s-amintã) vãrã pindarã; un picurar agudi
(expr: furã) tu munti nã oai; di iu lu-agudish
(expr: lu-aflash, l-loash, lu-acumpãrash, l-furash, etc.) ahtari cal?; sh-u au tu minti s-nã lj-agudeascã
(expr: s-nã-lj furã) lucanitslji?; multu lj-agudea mãna
(expr: avea mãna lungã, fura multu); cum s-agudi
(expr: s-tihisi) si s-aflã aclo; mi-agudii
(expr: tihisii s-mi aflu) aclo; s-li agudeascã
(expr: uidiseascã, tihiseascã ghini) tu sari; shtii s-agudeshti
(expr: s-bats) cu flueara?; agudii
(expr: pliguii, vãtãmai) un tserbu
§ agudit (a-gu-dítŭ) adg aguditã (a-gu-dí-tã), agudits (a-gu-dítsĭ), aguditi/agudite (a-gu-dí-ti) – ashi cum easti atsel tsi fu agudit; luvit, mprãnjit, cruit, pãlit, ciucutit, lãvuit, pliguit
{ro: lovit, atins, rănit}
{fr: atteint, touché, frappé, blessé}
{en: hit, stricken, wounded}
ex: lãvuit shi agudit; agudit ca di sfulgu; mearili aesti suntu aguditi (luviti; icã expr: furati); easti agudit (luvit, pãlit) tu ilji; easti agudit
ahuri/ahure
ahuri/ahure (a-hú-ri) sf ahuri (a-húrĭ) – binai i udã tu cari sh-aflã apanghiul, suntu hrãniti shi bãneadzã prãvdzãli; damã, patos, pleantsã, plentsã, staulã;
(expr: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva)
{ro: grajd}
{fr: écurie}
{en: stable}
ex: aclo tu ahuri suntu prãvdzãli; mash tu unã ahuri un cal mãca ordzu; trapsi tu-ahuri s-aleagã un cal; calu bun s-vindi dit ahuri
andop
andop (an-dópŭ) (mi) vb I andupai (an-du-páĭ), andupam (an-du-pámŭ), andupatã (an-du-pá-tã), andupari/andupare (an-du-pá-ri) – lj-dau s-mãcã di primansus; lj-hig mãcarea prit gãrgãlan cu zorea cãndu nu va s-mata mãcã; mãc ma multu dicãt lipseashti (mi fac fushechi shi nchisescu s-mãc cu silã, di primansus pãnã nu pot s-mata mãc altã); nãfãtescu, anãfãtescu, fãnãtescu, fãnitescu, prãstãnescu, pristãnescu, pristãnisescu, pristinisescu, astup, ndes
{ro: îndopa}
{fr: gaver, gorger}
{en: cram, stuff, gorge}
ex: gioacã sh-mãcã, tuts si-andoapã
§ andupat (an-du-pátŭ) adg andupatã (an-du-pá-tã), andupats (an-du-pátsĭ), andupati/andupate (an-du-pá-ti) – tsi easti hrãnit di primansus; tsi-lj si hidzi mãcarea prit gãrgãlan; nãfãtit, anãfãtit, fãnãtit, fãnitit, prãstãnit, pristãnit, pristãnisit, pristinisit, astupat, ndisat
{ro: îndopat}
{fr: gavé, gorgé}
{en: crammed, stuffed, gorged}
§ andupari/andupare (an-du-pá-ri) sf andupãri (an-du-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti hrãnit cu zorea pãnã nu poati s-mata mãcã altutsiva; nãfãtiri, anãfãtiri, fãnãtiri, fãnitiri, prãstãniri, pristãniri, pristãnisiri, pristinisiri, astupari, ndisari
{ro: acţiunea de a îndopa; îndopare}
{fr: action de gaver, de gorger}
{en: action of cramming, of stuffing, of gorging}
aranã
aranã (a-rá-nã) sf arãnj (a-rãnjĭ) – aguditurã (tãljiturã, ntsãpãturã, guvã, etc.) faptã tu truplu-a unui om (pravdã, etc.) cu un lucru (cheatrã, cãtsut, penurã, tufechi, etc.); ranã, pleagã, pliyii, yirã;
(expr:
1: lj-dau di aranã = lu-agudescu aclo iu-l doari, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arãsescu, lu zgrãm aclo iu nu-lj yini ghini;
2: nu dishcljidi (discoapirã) arana (veaclji) = nu-adu aminti cripãrli tsi-am avutã;
3: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sh-mutreashti di cripãrli-a lui;
4: bagã mãna pi-aranã = shtii (dzãtsi) trã tsi easti zborlu;
5: am unã-aranã tu inimã = mi doari, mi creapã un lucru)
{ro: rană}
{fr: blessure, plaie}
{en: wound}
ex: nj-feci mãna arãnj; nu dishcljidi-aranã veaclji cã doari
§ ranã (rá-nã) sf rãnj (rãnjĭ) – (unã cu aranã)
ex: nj-adrai ranã la cicior; am nã ranã tu inimã
§ arãnescu (a-rã-nés-cu) (mi) vb IV arãnii (a-rã-níĭ), arãneam (a-rã-neámŭ), arãnitã (a-rã-ní-tã), arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã-aranã (di-aradã cu curshumea dit unã tufechi i arãvoli); rãnescu, pliguescu, pligusescu, lãvuescu, lãvusescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}
ex: u-avea arãnitã (pliguitã, lãvuitã) cu un curshum
§ arãnit (a-rã-nítŭ) adg arãnitã (a-rã-ní-tã), arãnits (a-rã-nítsĭ), arãniti/arãnite (a-rã-ní-ti) – tsi easti agudit shi-lj si fatsi unã aranã (di-unã curshumi, di-un cãtsut, di-unã cheatrã, etc.); rãnit, lãvuit, pliguit, pligusit, lãvusit, agudit
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}
§ arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) sf arãniri (a-rã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãneashti icã easti arãnit; rãniri, pliguiri, pligusiri, lãvuiri, lãvusiri, agudiri
aush
aush (a-úshĭŭ) sm aush (a-úshĭ) shi aushanj (a-ú-shĭanjĭ) –
1: om tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati ca ma ninti); alghit (tu peri), behlu, bitãrnu, burhonj, mosh, moashi (muljari), pleacã, pljacã, veclju, ghiush, geagi, prezvit, tot;
2: strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti;
(expr:
1: aush ca Dumnidzã; aush tsi lu-agãrshi moartea; aush tsi lu-agãrshi Dumnidzã = om multu aush;
2: aushlji vor pãni moali = aushlji vor feati tiniri)
{ro: bătrân, vechi, strămoş}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien; aïeul, ancêtre}
{en: old one, ancient; ancestor, forefather}
ex: tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); un aush cu percea lungã; aushlu nã fatsi mari tinjii; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; aush, aush ca Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, cã dzãtseai cã lu-agãrshi Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, di cãndu bãneadzã sh-moartea lu-agãrshi
(expr: multu aush); aushlu-i sturlu a casãljei; du-ti la pap-aushlu atsel; vidzush aush vitsearcu, ahtari sh-tinir fu; gioacã-aush cu perlu cair; cavai di hoara tsi nu-ari aush; gioni-armãn, di iu aushlj-a (strãaushlj-a) noshtri s-fitarã; aushlji vor pãni moali
(expr: vor muljeri tiniri) sh-yin veclju
§ aushescu1 (a-u-shĭés-cu) vb IV aushii (a-u-shíĭ), ausham (a-u-shĭámŭ), aushitã (a-u-shí-tã), aushiri/aushire (a-u-shí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-agiumshu aush; (trã unã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã s-tsã fats lucrul, icã ishirã alti hãlãts noi cama buni); nj-algheashti perlu, alghescu, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu, mushescu (tri muljeri), nvicljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: tini aushish (mbitãrnish), Gardani; amãndoilji aushim (nã featsim aushanj); nu-arãdi di aush, cã sh-tini vai s-ausheshti; aushi fari shi-lj si featsi perlu ca fuljorlu; cum lu nvitsã Hristolu pãnã aushi; si-lj hibã agiutor, cã de! avea aushitã sh-nãsã
§ aushit (a-u-shítŭ) adg aushitã (a-u-shí-tã), aushits (a-u-shítsĭ), aushiti/aushite (a-u-shí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; tsi ari perlji alghi (di-aushatic); alghit (perlu), anvicljat, bãtãljusit, mbitãrnit, mushitã (trã muljeri), nvicljat, nvicljit, vicljat, vicljit
bãrboalji/bãrboalje
bãrboalji/bãrboalje (bãr-bŭá-lji) sf bãrbolj (bãr-bóljĭ) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtatã, patatã, pãpati, cartofi, curcaci, cãrcangi, combar, cumpiri, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
bãtãljusescu2
bãtãljusescu2 (bã-tã-ljĭu-sés-cu) vb IV bãtãljusii (bã-tã-ljĭu-síĭ), bãtãljuseam (bã-tã-ljĭu-seámŭ), bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtã-ljusiri/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-aushii; (trã vãrã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã tra s-tsã fats lucrul, ishirã hãlãts ma nali sh-cama buni, etc.); mbitãrnescu, aushescu, mushescu (tri muljeri), alghescu; mi fac veclju; anvicljedz, nvicljedz, vicljedz, nvicljescu, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: bãtãljusi (nviclje, nu mata easti la modã) aestã lugurii
§ bãtãljusit2 (bã-tã-ljĭu-sítŭ) adg bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusits (bã-tã-ljĭu-sítsĭ), bãtãljusiti/bãtãljusite (bã-tã-ljĭu-sí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; mbitãrnit, aushit, mushitã (trã muljeri), alghit, anvicljat, nvicljat, vicljat, nvicljit, vicljit
{ro: îmbătrânit, învechit}
{fr: vieilli, invétéré, devenu vieux, devenu suranné}
{en: that became old or outdated}
§ bãtãljusiri2/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) sf bãtãljusiri (bã-tã-ljĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aushashti (tsiva si nvicljashti); mbitãrniri, aushiri, mushiri (trã muljeri), alghiri, anvicljari, nvicljari, vicljari, nvicljiri, vicljiri
{ro: acţiunea de a îmbătrâni, de a se învechi; îmbătrânire, învechire}
{fr: action de vieillir, de devenir vieux, de devenir suranné, de tomber en désuétude}
{en: action of geting old, of getting outdated}
bitãrnu
bitãrnu (bi-tắr-nu) sm, sf, adg bitãrnã (bi-tắr-nã), bitãrnji (bi-tắr-nji), bitãrni/bitãrne (bi-tắr-ni) – (om i lucru) tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati, icã nu mata easti bun ca ma ninti); aush, mosh, behlu, burhonj, pleacã, pljacã, alghit (tu peri), veclju, geagi, prezvit, pap, ghiush, tot
{ro: bătrân, vechi}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien}
{en: old, ancient}
ex: easti om bitãrnu (aush) tora; shideam sum aumbra-a arburilui bitãrnu; carnea-aestã fu di vãrnã oai bitãrnã
§ bitãrneatsã (bi-tãr-neá-tsã) sf bitãrnets (bi-tãr-nétsĭ) – catastisea tu cari s-aflã omlu cãndu aushashti; harea tsi-l fatsi pri om (lucru) tra s-hibã bitãrnu; aushatic, aushami; yiramati
{ro: bătrâneţe}
{fr: vieillesse}
{en: old age}
ex: bitãrneatsa easti multu greauã
§ bitrãn (bi-trắnŭ) sm, sf, adg bitrãnã (bi-trắ-nã), bitrãnj (bi-trắnjĭ), bitrãni/bitrãne (bi-trắ-ni) – (unã cu bitãrnu)
ex: tsi-ts fatsi bitrãna (moasha)?; easti bitrãn (aush), poati s-aibã 60 di anj
§ mbitãrnescu (mbi-tãr-nés-cu) vb IV mbitãrnii (mbi-tãr-níĭ), mbitãrneam (mbi-tãr-neámŭ), mbitãrnitã (mbi-tãr-ní-tã), mbitãrniri/mbitãrnire (mbi-tãr-ní-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-aushii; (trã un lucru) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bun ca ma ninti (nu mata easti bun tra s-tsã fats huzmetea cu el, icã ishirã alti lucri noi cama buni); aushescu, mushescu (tri muljeri), alghescu; mi fac veclju; anvicljedz, nvi-cljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu, bãtãljusescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: avancer en âge, vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old, get outdated}
ex: featili va s-nã mbitãrneascã acasã; ca cãnili tsi mbitãrneashti di leani
§ mbi-tãrnit (mbi-tãr-nítŭ) adg mbitãrnitã (mbi-tãr-ní-tã), mbitãrnits (mbi-tãr-nítsĭ), mbitãrniti/mbitãrnite (mbi-tãr-ní-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi ari aushitã, tsi s-ari faptã veclju; aushit, mushitã (trã muljeri), alghit, anvicljat, nvicljat, vicljat, nvicljit, vicljit, bãtãljusit
bots
bots (bótsĭ) sf pl – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtãts, patati, pãpãts, cartofi, bãrbolj, curcãci, cãrcãngi, combari, cumpiri
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
aguditŭ
RO:lovit, rănit
EN:woundet; harmed
FR:frappé, blessé
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
sinurŭ
RO:graniţă, frontieră
EN:frontier, border
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015