|
|
rosã
rosã (ró-sã) sf rosi/rose (ró-si) – pulj di casã (feaminã) ma mari di gãljinã sh-ma njicã di gãscã (tsi easti criscutã trã carni shi oauã); feamina-a roslui; papã, paphi, papcã, patã, patcã, bibã
{ro: raţă}
{fr: cane, canard (femelle)}
{en: duck}
ex: rosili (paphili) agri fac cuibarili pit stuhi; rosili s-muciulescu tu apã tulburi; tu shãvar el avina multi rosi agri
§ ros2 (rósŭ) sm rosh (róshĭ) – pulj di casã (mascur) ma mari di gãljina sh-ma njic di gusaclu (tsi easti criscut trã carni); mascurlu-a rosãljei; rusac, bib, patoc, patoclu, pataroc
{ro: răţoi}
{fr: canard (mâle)}
{en: drake}
§ rusac (ru-sácŭ) sm rusats (ru-sátsĭ) – (unã cu ros2)
adap
adap (mi) (a-dápŭ) vb I adãpai (a-dã-páĭ), adãpam (a-dã-pámŭ), adãpatã (a-dã-pá-tã), adãpari/adãpare (a-dã-pá-ri) – dau apã (s-bea) a unei pravdã; asprucuchescu (pruscutescu, prãscutescu, ud, pluscutescu, pluscuchescu) unã grãdinã; bea apã (unã pravdã); s-udã (unã plantã)
{ro: adăpa, stropi}
{fr: abreuver, aroser}
{en: water (animals or plants)}
ex: s-lu-adapã (s-lji da s-bea apã) cu-a lui mãnã; adap calu (dau a calui apã s-bea); lj-adãpa (lj-aspru-cuchea) grãdina; s-easti cã nu adachi misurlu, nu creashti
§ adãpat (a-dã-pátŭ) adg adãpatã (a-dã-pá-tã), adãpats (a-dã-pátsĭ), adãpati/adãpate (a-dã-pá-ti) – tsi-lj s-ari datã apã s-bea (pravda); tsi ari biutã apã (pravda); udatã (grãdina)
{ro: adăpat, stropit}
{fr: abreuvé, arosé}
{en: watered (animals or plants)}
ex: prashlji nu suntu adãpats (udats, pruscutits)
§ adãpari/adãpare (a-dã-pá-ri) sf adãpãri (a-dã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adapã tsiva; dari apã (a prãvdzãlor ta s-bea), udari (grãdina)
{ro: acţiunea de a adăpa, de a stropi; adăpare, stropire}
{fr: action d’abreuver, d’aroser}
{en: action of watering animals or plants}
ex: iu njergu puljlji trã adãpari (tra s-bea apã)?; amãnãm cu adãparea-a trifiljlui; sh-adãparea sh-ari vahtea-a ljei
§ neadãpat (nea-dã-pátŭ) adg neadãpatã (nea-dã-pá-tã), neadãpats (nea-dã-pátsĭ), neadãpa-ti/neadãpate (nea-dã-pá-ti) – tsi nu-lj s-ari datã apã s-bea (pravda); tsi nu-ari biutã apã (pravda); tsi nu fu udatã (grãdina)
{ro: care nu a fost adăpat sau stropit}
{fr: qui n’est pas abreuvé ou arosé}
{en: who has not been watered (animals or plants)}
ex: Bailu-a lui armasi neadãpat (fãrã sã-lj si da apã s-bea); grãdinj neadãpati (niudati, neasprucuchiti)
§ neadãpari/neadãpare (nea-dã-pá-ri) sf neadãpãri (nea-dã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-adapã tsiva; nidari apã (a prãvdzãlor ta s-bea), niudari (grãdina)
{ro: acţiunea de a nu adăpa, de a nu stropi; neadăpare, nestropire}
analmã
analmã (a-nál-mã) sf fãrã pl – nalimã; zbor tsi s-aflã tu zburãri mash cu verbul “scot”, ca bunãoarã: (i) lj-u scot analmã icã (ii) lj-u scot analmã prit gurã = lj-u scot prit nãri; lj-u-aduc tut chirolu aminti bunlu tsi lj-am faptã; lj-caftu ma multu dicãt nj-ari datã (faptã); lj-u discumpãr; etc.
{ro: reproşa, (se) răscumpăra}
{fr: reprocher, rédimer, se venger}
{en: reproach, redeem, avenge}
§ nalimã (ná-li-mã) sf fãrã pl – (unã cu analmã)
bibã
bibã (bí-bã) sf bibi/bibe (bí-bi) – pulj di casã (feaminã, criscutã trã carni shi oauã), ma mari di gãljinã sh-ma njicã di gãscã; papã, paphi, papcã, patã, patcã, rosã
{ro: raţă}
{fr: cane, canard}
{en: duck}
ex: biba vãrnãoarã nu culceashti; bei apa ca nã bibã; ficiorlji suntu ca bibili, mãshcãtura shi apa
§ bib (bíbú) sm bighi(?) (bíghĭ) – mascurlu-a bibãljei; pataroc, patoc, patoclu
{ro: răţoi}
{fr: canard}
{en: drake}
§ agrubibã (a-gru-bí-bã) sf agrubibi/agrubibe (a-gru-bí-bi) – bibã, nicriscutã di om, tsi bãneadzã agrã pi cãmpu i tu pãduri
{ro: raţă sălbatică}
{fr: cane sauvage, canard sauvage}
{en: wild duck}
ex: vãtãmai unã agrubibã
cãtigurii/cãtigurie
cãtigurii/cãtigurie (cã-ti-gu-rí-i) sf cãtigurii (cã-ti-gu-ríĭ) – zboarãli greali tsi li-aruc a unui cãndu lu ncaci (lu-aurlu) tr-atseali tsi ari faptã; zboarãli slabi tsi li dzãc (li ngrãpsescu) trã un cari, dupã mintea-a mea, nu-ari faptã un lucru cum lipsea fãtseari; minciunã dzãsã maxus ca sã-lj s-aspargã numa-lj bunã a unui om tinjisit; zburãrea di-arãu tsi u fac trã cariva; cãtigurilji, ncãceari, vãryiri, efterii, muhtani, cacuzburãri, pãrãturã
{ro: reproş, acuzaţie, critică, calomnie}
{fr: reproche, accusation, blâme, critique}
{en: blame, accusation, critique}
ex: atumtsea aduchi cã ficiorlu nu-avea faptã cãtiguria tsi-lj fãtsea muljari-sa; afirea-mi, Doamne, di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã
§ cãtigurilji/cãtigurilje (cã-ti-gu-rí-lji) sf cãtigurilj (cã-ti-gu-ríljĭ) – (unã cu cãtigurii)
§ cãtigursescu (cã-ti-gur-sés-cu) (mi) vb IV cãtigursii (cã-ti-gur-síĭ), cãtigurseam (cã-ti-gur-seámŭ), cãti-gursitã (cã-ti-gur-sí-tã), cãtigursiri/cãtigursire (cã-ti-gur-sí-ri) – lj-fac unã cãtigurii; lj-dzãc a unui cã el easti cu stepsu tu-atseali tsi ari faptã; cã nu hiu sinfuni trã un lucru tsi featsi, mi ncaci cu cariva shi, cu-unã boatsi apreasã lj-aruc zboarã greali, l-vãryescu; l-bag dinãpoi pri cariva tr-atseali tsi featsi; l-zburãscu pri cariva di-arãu; dzãc zboarã (di-aradã minciunoasi) a unui om tinjisit, maxus ca sã-lj s-aspargã numa-lj bunã; ncaci, lu-aurlu, cacuzburãscu, sãhunescu
{ro: reproşa, acuza, critica, defăima}
{fr: reprocher, accuser, blâmer, critiquer, calomnier}
{en: reproach, accuse, blame, criticize, slander}
ex: nãinti di mãrtari, sh-cãtigursi (lu zburã di-arãu) bãrbatlu; featili suntu buni, nu li cãtigursescu; tsi ma cãtigurseshti featili-a noastri? (li zburãshti di-arãu; lã dzãts cã eali au stepsu sh-nu featsirã ghini?); featili suntu buni, nu li cãtigursescu; cati dzuã ãl cãtigursea la bãrbat-su
§ cãtigursit (cã-ti-gur-sítŭ) adg cãtigursitã (cã-ti-gur-sí-tã), cãtigursits (cã-ti-gur-sítsĭ), cãtigursiti/cãtigursite (cã-ti-gur-sí-ti) – tsi easti ncãceat sh-aurlat ti-atseali tsi ari faptã; tsi-lj s-ari dzãsã cã ari faptã un lucru (tsi nu para-i bun) sh-cã stepsul easti a lui; tsi easti zburãt arãu; ncãceat, aurlat, cacuzburãt, sãhunit
{ro: reproşat, acuzat, criticat, defăimat}
cumbuloyi/cumbuloye
cumbuloyi/cumbuloye (cum-bu-ló-yi) sf cumbuloyi (cum-bu-lóyĭ) – bair di mãrdzeali (di os, lemnu, chihlibari, etc.) cu cari cãlugrilj sh-crishtinjlji mbistimenj numirã rigeili (ncljinãciunjli) tsi li fac cu-arada; bair di mãrdzeali tsi oaminjlji (aushanjlji) li trec prit deadziti, unã cãti unã, tra s-lã treacã oara; ori;
(expr: mi priimnu cu cumbuloyea tu mãnã = nj-fac nã banã di om avut; cu mãnjli dinãpoi mi priimnu)
{ro: mătanie}
{fr: chapelet, rosaire}
{en: string of beads, rosary}
ex: anvãrti cumbuloyea pi deadziti; aproapea tuts aushlji la noi poartã cumbuloyi; cu oasili molj ca pãntica, cu coarnili ca cumbuloyea, zmuticat ca lailu ali lai!
§ cumbuloi/cumbuloe (cum-bu-ló-i) sf cumbuloi (cum-bu-lóĭ) – (unã cu cumbuloyi)
ex: paplu doarmi ningã vatrã, cumbuloea-a (orli-a) lui tu mãnj; cu cumbuloea tu mãnã s-priimnã
durdursescu
durdursescu (dur-dur-sés-cu) vb IV durdursii (dur-dur-síĭ), dur-durseam (dur-dur-seámŭ), durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursi-ri/durdursire (dur-dur-sí-ri) – l-fac un lucru dãnga (di umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi misurã, pãnã la budzã, di nu mata pot s-bag altu tsiva); dãngusescu, surusescu
{ro: umplea doldora}
{fr: remplir à regorger}
{en: fill until overflowing}
ex: durdursii cãzanea (u umplui, pãnã eara si s-vearsã)
§ durdursit (dur-dur-sítŭ) adg durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursits (dur-dur-sítsĭ), durdursiti/durdursite (dur-dur-sí-ti) – tsi easti faptu dãnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; dãngusit, surusit
{ro: umplut doldora}
{fr: rempli à regorger}
{en: filled until overflowing}
§ durdursiri/durdursire (dur-dur-sí-ri) sf durdursiri (dur-dur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti faptu dãnga; dãngusiri, surusiri
{ro: acţiunea de a umplea doldo-ra}
{fr: action de remplir à regorger}
{en: action of filling until overflowing}
§ durdu (dúr-du) adg durdã (dúr-dã), durdzã (dúr-dzã) durdi/durde (dúr-di) – tsi easti ca mplin sh-arucutos la trup; tsi easti niheamã ca gras; durdur, durdursit, grãsic, strumbul, grozdaven
{ro: durduliu, grăsuţ}
{fr: dodu, gras}
{en: plump}
ex: ari un ficior durdu (ca gras)
§ durdur (dúr-durŭ) adg durdurã (dúr-du-rã), durduri (dúr-durĭ) durduri/durdure (dúr-du-ri) – tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari deavãrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, fãrã s-mindueascã multu la-atseali tsi fatsi; tsi easti niheamã ca durdu; zdurdit, burdal, durdu, grãsic
{ro: zburdalnic, nebunatic, zvăpăiat}
{fr: étourdi, folâtre, délirant}
{en: playful, frolicsome, frisky, empty-headed}
ex: unã eapã durdurã (burdalã, zurlã) cari da di mi-ascuturã, tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu)
§ zdurdit (zdur-dítŭ) adg zdurditã (zdur-dí-tã), zdurdits (zdur-dítsĭ), zdurditi/zdurdite (zdur-dí-ti) – (unã cu durdur)
gros2
gros2 (grósŭ) adg groasã (grŭá-sã), grosh (gróshĭ), groasi/groase (grŭá-si) – (lucru) tsi easti cu lãrdzimea ma mari dicãt atsea di-aradã a altor lucri di idyea soi (fatsã di lundzimea tsi u ari); tsi easti mari tu lãrdzimi; mplin, mari, gras, shishman;
(expr:
1: groasi = zboarã, pirifãnj tsi nu ts-undzescu, chirturi, papardeli;
2: cap gros = om tsi-aducheashti greu, tsi nu sh-alãxeashti lishor mintea, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu nu ari ndriptati;
3: om gros = om nipilichisit, nipulit, om di la munti, huryeat;
4: u-ari fatsa groasã = nu-ari arshini, easti abrashcu, nearushinat;
5: u-ari punga groasã = easti avut, ari multsã paradz tu pungã;
6: nj-fac apa-atsea groasa = es nafoarã, mi cac)
{ro: gros}
{fr: gros, épais}
{en: thick, stout, bulky}
ex: tatã-tu slab, fãrã cap, tatã-tu gros (mplin), fãrã os (angucitoari: saclu); u-ari luplu zverca groasã, cã s-mutreashti singur; ari coaja groasã; arburli atsel groslu (mari); la pãndzã minutã nu va ac gros; boatsea ma minuta, nu tu groasa (ca atsea di bãrbat); s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros”
(expr: tsi-aducheashti greu, tsi u tsãni pi-a lui); shedz-tsã pi oauã, nu ti lipsescu groasi
(expr: pirifãnj, mãrets, chirturi); moara va apã, nu va groasi
(expr: zboarã, papardeli)
§ grusimi/grusime (gru-sí-mj) sf grusinj (gru-sínjĭ) – lãrdzimea tsi u ari un lucru dit unã parti tu alantã aclo iu easti gros
{ro: grosime}
{fr: grosseur, épaisseur}
{en: thickness, stoutness}
ex: ari grusimi di unã shupleacã
§ ngrosh (ngróshĭŭ) (mi) vb I ngrushai (ngru-shĭáĭ), ngrusham (ngru-shĭámŭ), ngrushatã (ngru-shĭá-tã), ngrusha-ri/ngrushare (ngru-shĭá-ri) – mi fac ma gros; crescu tu lãrdzimi; ngrushedz, crescu
(expr:
1: li ngrosh lucrili, hãbãrli = li fac lucrili (hãbãrli) ma mãri di cum suntu tra s-mi-alavdu cu eali, s-mi cãmãrusescu;
2: si ngroashi shicãlu = lucrili s-fac ma piricljoasi, ma mãri, ma greali)
{ro: îngroşa}
{fr: grossir, épaissir}
{en: enlarge, swell}
ex: cara s-u-alãsam pri foc nicã niheamã eara si sã ngroashi (s-facã ma groasã); puriclu crishtea, si ngrusha (s-fãtsea ma gros, ma mari); si ngrushe (criscu, s-lãrdzi) pisti misurã; li ngrushe lucrili
ori2
ori2 (órĭ) sf pl – bair di mãrdzeali (di os, lemnu, chihlibari, etc.) cu cari cãlugrilj sh-crishtinjlji mbistimenj numirã rigeili (ncljinãciunj-li) tsi li fac cu-arada; bair di mãrdzeali tsi oaminjlji (aushanjlji) li trec prit deadziti, unã cãti unã, tra s-lã treacã oara; cumbuloyi, cumbuloi
{ro: mătănii}
{fr: chapelet, rosaire}
{en: string of beads, rosary}
ex: nj-adusi doarã ori (cumbuloyi) di chihlibari; imna cu orli (cumbuloyili) di chihlibari tru mãnã
paphi/paphe
paphi/paphe (páp-hi) sf pãphi (pắp-hi) – pulj di casã ma mari di gãljinã sh-ma njicã di gãscã (tsi easti criscutã trã carni shi oauã); papã, papcã, patã, rosã, patcã, bibã
{ro: raţă}
{fr: cane, canard}
{en: duck}
§ papcã (páp-cã) sf pãpchi (pãp-chi) – (unã cu paphi)
ex: feata sh-ficiorlu s-featsirã pãpchi shi intrarã tu apa-atsea dultsi
§ papã1 (pá-pã) sf papi/pape (pa-pi) – (unã cu paphi)
§ patã1 (pá-tã) sf pati/pate (pa-ti) – (unã cu paphi)
§ patcã1 (pát-cã) sf patchi (pát-chi) – (unã cu patã1)
§ pataroc (pa-ta-rócŭ) sm patarots (pa-ta-rótsĭ) – mascurlu-a paphiljei; patoc, patoclu, bib
{ro: răţoi}
{fr: canard}
{en: drake}
ex: tãlje pataroclu; imnã ca un pataroc; s-nu lji scots ocljilj a pataroclui
§ patoc1 (pa-tocŭ) sm patoclji (pa-to-clji) – (unã cu pataroc)
§ patoclu1 (pa-toc-lu) sm patoclji (pa-to-clji) – (unã cu pataroc)
pirdafi/pirdafe
pirdafi/pirdafe (pir-dá-fi) sf pirdãhi (pir-dắhĭ) – atsea tsi fatsi omlu tsi pruscuteashti apã cu gura; pirdahi (fig: pirdafi =
(expr: lj-dau unã pirdafi = (i) atsea tsi-lj fac a unui cãndu-l vãryescu, l-cãtigursescu, lj-trag unã zãvrachi (zbardu, vãryiri, giudicari, lu ncaci, lu-aurlu, etc.); (ii) lu-agudescu pri cariva (tsiva) cu mãna (ciciorlu, bushlu, lemnul, pãrjina, etc.), cu agudituri dati cu puteari sh-unã dupã-alantã; lj-dau unã bãteari greauã (pãrjinã, shcop, pãparã, paparã, puparã, pipiritsã, pistili, tsurtsufi, chiurcu, fushti, chiutecã, etc.));
{ro: stropirea cu apă din gură}
{fr: arrosage de l’eau avec la bouche}
{en: water aspersion with the mouth}
ex: dã-lj pirdafi sh-deapoea s-badz herlu (di cãlcari stranji); nj-deadi pirdafi
(expr: mi vãryi)
§ pirdahi/pirdahe (pir-dá-hi) sf pirdãhi (pir-dắhĭ) – (unã cu pirdafi)
ex: lj-trapshu nã pirdahi
(expr: l-bãtui, lj-ded un shcop)
(A)rusalji
RO:Rusalii
EN:christian orthodox celebration for deads' memory - Rosalia
FR:célébration orthodoxe chrétienne pour la mémoire des morts - Rosalia
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
cumbuloyi
RO:mătănii, rozariu
EN:rosary
FR:chapelet, rosaire
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015