DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ripani1/ripane

ripani1/ripane (ri-pá-ni) sf ripãnj (ri-pắnjĭ) – unã soi di earbã (cu frãndzãli tsi au mãrdzinlji cu dintsã) criscutã di om tu bãhce trã arãdãtsina-a ljei tsi sh-u-adutsi cu-unã pãtatã multu njicã, arucutoasã, aroshi, (cu-unã coadã-arãdãtsinã), bunã ti mãcari ashi proaspitã cum easti i dinjicatã tu salatã; aripani, repã, mer dit loc
{ro: ridiche}
{fr: radis}
{en: radish}
ex: ripanea-alasã nã voahã cari nu platsi la tutã dunjaea

§ repã (ré-pã) sf repi/repe (ré-pi) shi repuri (ré-purĭ) – (unã cu ripani1)
ex: repa tricutã pit rendã cu untulemnu, puscã sh-cu ndauã masini easti bunã salatã

§ aripa-ni1/aripane (a-ri-pá-ni) sf aripãnj (a-ri-pắnjĭ) – (unã cu ripani1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ripani2/ripane

ripani2/ripane (ri-pá-ni) sf ripãnj (ri-pắnjĭ) – unã soi di earbã criscutã di om tu bãhce trã frãndzãli tsi au mardzina tãljiatã ahãnda (cari s-bagã tu pita di veardzã) shi trã arãdãtsina-a ljei (ca unã pãtatã njicã) cãrnoasã, albã i aroshi, cari (i) s-mãcã ashi cum easti proaspitã i heartã (tu mãcãruri icã tu salatã cu puscã sh-untulemnu), icã (ii) easti faptã zahari; aripani, rãpani, pãngeari
{ro: sfeclă}
{fr: betterave}
{en: beet}

§ aripani2/aripane (a-ri-pá-ni) sf aripãnj (a-ri-pắnjĭ) – (unã cu ripani2)

§ rãpani/rãpane (rã-pá-ni) sf rãpãnj (rã-pắnjĭ) – (unã cu ripani2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

adoarã1

adoarã1 (a-dŭá-rã) adv – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu nchiseashti prota si s-veadã lunjinã, cãndu creapã dzua, cãtã tu oara 2 noaptea; adoara, deadoarã, deadoara, apiritã, apirish, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, cripatã, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi, spre ora două noaptea}
{fr: pointe du jour, à l’aube, vers deux heures du matin}
{en: at dawn, about 2 o’clock at night}
ex: di-adoarã, shtii, cãndu lja s-creapã dzua; lunjineadzã pãn di-adoarã; pãnã cãtrã di-adoarã (tu cripata-a dzuãljei), ne cipit di om i di prici nu s-vidzu; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã

§ adoara1 (a-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)

§ deadoarã1 (dea-dŭá-rã) adv (scriatã shi di-adoarã) – (unã cu adoarã1)
ex: cupiili sãrmati deadoarã (dit hãryii) sum bradz

§ deadoara1 (dea-dŭá-ra) adv (scriatã shi di-adoara) – (unã cu adoarã1)

§ dadoara1 (da-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ahãndos1

ahãndos1 (a-hãn-dósŭ) adg ahãndoasã (a-hãn-dŭá-sã), ahãndosh (a-hãn-dóshĭ), ahãndoasi/ahãndoase (a-hãn-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; adãncu, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos
(expr:
1: zbor ahãndos = zbor greu, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: minti ahãndoasã = giudicatã bunã, mintimenã, tsi li mindueashti lucrili ghini;
3: somnu ahãndos = somnu greu, ahãndos, ca di moarti;
4: lumi ahundoasã = lumi tsi nu-ari vãrã aradã, tsi easti alocuta)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: agiumsirã ningã un puts ahãndos; lu-aruca fãrã njilã tu un trap ahãndos; atsea pishtireauã, eara lungã, largã, ahãndoasã shi multu ntunicoasã; arãulu din hoarã easti ahãndos; ear la minti, ahãndoasã
(expr: tsi ari giudicatã bunã, cari li mindueashti ghini lucrili)

§ ahundos (a-hun-dósŭ) adg ahun-doasã (a-hun-dŭá-sã), ahundosh (a-hun-dóshĭ), ahundoasi/ahun-doase (a-hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
ex: putslu eara ahun-dos; ahundoasã ca nã hauã; lumi mintitã, ahundoasã
(expr: fãrã nitsiunã aradã)

§ hãndos1 (hãn-dósŭ) adg hãndoasã (hãn-dŭá-sã), hãndosh (hãn-dóshĭ), hãndoasi/hãndoase (hãn-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ hundos (hun-dósŭ) adg hundoasã (hun-dŭá-sã), hundosh (hun-dóshĭ), hundoasi/hundoase (hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ ahãndami/ahãndame (a-hãn-dá-mi) sf pl(?) – harea tsi u ari un lucru cari easti ahãndos; ahãndusimi
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}

§ ahãndusimi/ahãn-dusime (a-hãn-du-sí-mi) sf ahãndusinj (a-hãn-du-sínjĭ) – (unã cu ahãndami)

§ ahãndos2 (a-hãn-dósŭ) adv – ahanda, ahãnda, afunda, andãca, adãnca, adanca
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: greashti ahãndos

§ ahãnda (a-hãn-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ahãrdzescu

ahãrdzescu (a-hãr-dzés-cu) vb IV ahãrdzii (a-hãr-dzíĭ), ahãr-dzeam (a-hãr-dzeámŭ), ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdziri/ahãr-dzire (a-hãr-dzí-ri) – am hãri tsi mi fac vrut di cariva (tsi va s-mi aibã); ahãrzescu, axizescu, axiusescu, am unã tinjii (pãhã); custi-sescu, fac
{ro: valora, merita}
{fr: estimer, évaluer, valoir}
{en: have a value}
ex: njic ãnj escu shi nj-ahãrdzescu, suflit di om hrãnescu dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari); atseali shaptidzãts di dzãli ahãrdzirã cãt (featsirã cãt, axizirã cãt, eara isea cu) shaidzãts di anj; cãt shapti ahãrdzescu (fac, axizescu)

§ ahãrdzit (a-hãr-dzítŭ) adg ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdzits (a-hãr-dzítsĭ), ahãrdziti/ahãrdzite (a-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri cari-l fac vrut di lumi (tsi va s-lu aibã); tsi ari tinjia (pãhãlu)…; tsi ari unã tinjii multu mari (neavutã di altu); ahãrzit, axizit, axiusit
{ro: valorat, meritat}
{fr: estimé, évalué}
{en: valued, with a certain value}

§ ahãrdziri/ahãrdzire (a-hãr-dzí-ri) sf ahãrdziri (a-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi ahãrdzeashti tsiva; ahãrziri, axiziri, axiusiri
{ro: acţiunea de a valora, de a merita; valorare, meritare}
{fr: action d’estimer, d’évaluer}
{en: action of having (of giving to something) a value}

§ neahãrdzit (nea-hãr-dzítŭ) adg neahãrdzitã (nea-hãr-dzí-tã), neahãrdzits (nea-hãr-dzítsĭ), neahãrdziti/neahãrdzite (nea-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri ahãntu buni cã-l fatsi un lucru s-aibã unã tinjii multu mari (neavutã di altu lucru); neahãrzit
{ro: inestimabil}
{fr: inestimable}
{en: inesti-mable}

§ neahãrdziri/neahãrdzire (nea-hãr-dzí-ri) sf neahãrdziri (nea-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi nu ahãrdzeashti tsiva
{ro: acţiunea de a nu valora, de a nu merita}
{fr: action de ne pas estimer, de ne pas évaluer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

albu

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alsivã

alsivã (al-sí-vã) sf alsivi/alsive (al-sí-vi) – apa tu cari s-hearbi cinusha di lemnu (cu cari s-aspealã stranji, vasi, etc.)
{ro: leşie}
{fr: lessive}
{en: lye}
ex: aspel vasili cu-alsivã

§ alisivã (a-li-sí-vã) sf alisivi/alisive (a-li-sí-vi) – (unã cu alsivã)
ex: unã livã, ca hearta sh-upãrita alisivã!

§ lisivã (li-sí-vã) sf lisivi/lisive (li-sí-vi) – (unã cu alsivã)
ex: mi lai pi cap cu lisivã; feci lisivã sh-tr-atsea-nj criparã mãnjli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

alumtã

alumtã (a-lúm-tã) sf alumti/alumte (a-lúm-ti) – bãteari (i ncãceari) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti, i un lucru); atsea tsi s-fatsi cãndu s-alumtã cariva; alumtatic, lumtã, lumptã, aluptã, luptã, ljuftã, bãteari, bãtii, bãtichi, bãtic, polim, cãvgã
{ro: luptă, bătălie}
{fr: combat, lutte}
{en: combat, fight}
ex: la-alumtã turtsilj s-duc cu harauã; cari-i cama bun tu-alumtã; Vuscopulea eara partidz shi eara alumtã mari; sh-nãs s-amisticã tu atsea alumtã

§ alumtatic (a-lum-tá-ticŭ) sn alumtatitsi/alum-tatitse (a-lum-tá-ti-tsi) – (unã cu alumtã)

§ lumtã1 (lúm-tã) sf lumti/lumte (lúm-ti) – (unã cu alumtã)
ex: bãrbãteasca lumtã (alumtã); s-himusescu la lumtã (alumtã) ndreaptã; trã nãtheam di oarã bitisi lumta (bãtia)

§ aluptã (a-lúp-tã) sf alupti/alupte (a-lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ luptã (lúp-tã) sf lupti/lupte (lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ lumptã (lúmp-tã) sf lumpti/lumpte (lúmp-ti) – (unã cu alumtã)

§ ljuftã1 (ljĭúf-tã) sf ljufti/ljufte (ljĭúf-ti) – (unã cu alumtã)
ex: fu tu loclu-atsel nã ljuftã mari iu chirurã njilj di sufliti

§ alumtu (a-lúm-tu) (mi) vb I alumtai (a-lum-táĭ), alumtam (a-lum-támŭ), alumtatã (a-lum-tá-tã), alumtari/alumtare (a-lum-tá-ri) –
1: acats s-mi bat (s-mi ncaci, etc.) cu un (i ma multsã, oaminj i lucri) sh-caftu s-lj-azvingu; aluptu, lumtu, luptu, ljuftu, apulimsescu, mi bat;
2: (mi) alumtu cu chetsrãli; cilistisescu, cilãstisescu, agunsescu; ambulisescu, tirinsescu; etc.;
(expr:
1: mi-alumtu dzua sh-noaptea = lucredz dzuã sh-noapti, tut chirolu, nu-astãmãtsescu dip; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac tsiva;
2: mi-alumtu cu casa = mintescu, arãspãndescu, pispilescu, etc. lucrili din casã;
3: alumtu locuri (hori, cãsãbadz, etc.) = mi duc (mi priimnu) prit locuri multi; cutriyir, alag; cutriyir, alag horli (cãsãbadzlji);
4: mi-alumtã minduirli = nj-trec multi prit minti, minduiri sh-cripãri, mi frimintã multu mintea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amar1

amar1 (a-márŭ) sm fãrã pl – dureari sufliteascã (un dor greu tu suflit); mãrazi, cãnjinã, amãrãciuni, cripari, etc.
{ro: amar, amărăciune}
{fr: amertume, chagrin}
{en: sadness}
ex: di tru a arniului amar (mãrazi, cãnjinã); amar di (multã shi greauã) neauã

§ amar2 (a-márŭ) adg amarã (a-má-rã), amari (a-márĭ), amari/amare (a-má-ri) – tsi ari gustul (lizetea) a hearãljei (a pilonjlui, a sulfat-lui/chininãljei); amãros, merahun
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer, funeste}
{en: bitter}
ex: yitria tsi nj-ari scriatã easti amarã fãrmac; merlu tsi mãcai eara amar; amari lucri; cari nu gustã amarlu (un lucru amar) nu shtii tsi easti zahãrea; lãcrinj amari; lu-arsi amarlu (di moarti) gãgosh

§ amãros (a-mã-rósŭ) adg amãroasã (a-mã-rŭá-sã), amãrosh (a-mã-róshĭ), amãroasi/amãroase (a-mã-rŭá-si) – (unã cu amar2)
ex: pilonj amãros

§ amar3 (a-marŭ) adv – cu amãrãciuni
{ro: amar}
{fr: amèrement, péniblement}
{en: with sadness}
ex: si-nj lu cãntsã tini-amar

§ amãrãciuni1/amã-rãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã, virin
{ro: amărăciune}
{fr: chagrin}
{en: sadness}
ex: aeshti doi anj avu, mãrata, multi amãrãciunj (cripãri, siclets)

§ amãreatsã1 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

§ amãrami1/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni1)
ex: multã amãrami aduchescu

§ amãrari3/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ancunj

ancunj (an-cúnjĭŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – nchisescu un foc (di leamni) cu surtseali, palji, cãrtsã, etc.; cu surtseali (palji, suflari, etc.) l-tsãn yiu (sh-lu fac s-creascã, s-lja dinami) foclu tsi easti aproapea astes; (foclu aproapea astes) scoati mash fum sh-pira nu para s-veadi; ncunj, ancunjedz, ncunjedz;
(expr:
1: lu-ancunj = dau simasii la pãrearea-a lui; lj-dau di mãnear, l-saidisescu, l-sãldisescu;
2: lj-ancunj unã = lj-dau unã pliscutã; lj-ardu unã; lj-pãlescu unã; etc.;
3: ancunj = mi fac corcan (di-arcoari);
4: mi-ancunj (tu fatsã) = mi ntunic, niuredz, mi ncljid la fatsã)
{ro: aprinde, înfiripa (foc); arde fără flacăre}
{fr: allumer (feu); brûler sans flamme, faire de la fumée}
{en: ignite, kindle (fire); burn without flames}
ex: ancunjam (aprindeam, cu surtseali i palji) foclu; foclu ancunji (scoati fum, fãrã ca si s-veadã pirã); ancunjarã (apreasirã) cãti-unã tsigarã; soba-aestã ncunjadzã (scoati fum) cãndu bati vimtul; ancunji
(expr: si ntunicã, s-veadi ca fum) tu pãduri; nu lu-ancunji
(expr: nu-lj da di mãnear); nu lu-ancunjarã
(expr: nu-l saidisirã); lj-ancunjash unã
(expr: lj-deadish unã pliscutã); truplu-lj ancunje
(expr: s-featsi corcan); si ncunjarã
(expr: si niurarã, sã ntunicarã) muntsã sh-vãljuri; cãndu-avdzã aesti zboarã sã ncunje suratea
(expr: si ntunicã, niurã tu fatsã)

§ ancunjedz (an-cu-njĭédzŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – (unã cu ancunj)

§ ancunjat (an-cu-njĭátŭ) adg ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjats (an-cu-njĭátsĭ), ancunja-ti/ancunjate (an-cu-njĭá-ti) – tsi easti-apres; tsi easti tsãnut yiu, apres; tsi scoati mash fum sh-nu s-veadi dip pirã; ncunjat
{ro: aprins, înfiripat (foc); care arde fără flacăre}
{fr: (feu) allumé; brûlé sans flamme, qui fai de la fumée}
{en: ignited, kindled (fire); burned without flames}
ex: foclu eara ancunjat (apres); s-vidzurã ancunjats
(expr: dats di mãnear)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

andralã

andralã (an-drá-lã) sf andrãlj (an-drắljĭ) – starea tsi u-ari omlu cãndu aducheashti cã-lj yin mintsãli deavãrliga (cã-lj si fatsi scutidi n fatsã, cã nu poati s-shadã mprostu shi-lj yini s-cadã mpadi); scuturã, utentsã; (fig: andralã = niisihii, gaileadz, cripãri, etc.)
{ro: vertij, ameţeală}
{fr: étourdissement, trouble, vertige}
{en: giddiness, dizziness, vertigo}
ex: nj-yini andralã (nj-si duc mintsãli deavãrliga, nj-yini s-cad mpadi); am mãri andrãlj (fig: gaileadz, caimadz); mari andralã (fig: niisihii) nj-adusi fuga; spindzurats bãrbatlu-a meu, cã a njia-nj yini-andralã

§ andrãlãsescu (an-drã-lã-sés-cu) vb IV andrãlãsii (an-drã-lã-síĭ), andrãlãseam (an-drã-lã-seámŭ), andrãlãsitã (an-drã-lã-sí-tã), andrãlãsiri/andrãlãsire (an-drã-lã-sí-ri) – nj-yini andralã; nj-yini mintsea deavãrliga shi-nj si pari cã va s-cad ãmpadi; (un lucru) mi fatsi sã-nj yinã andralã; andrãlisescu, andãrlusescu, ndãrsescu;
(expr: lu andãrlãsescu di shcop = lj-dau unã bãteari sãnãtoasã)
{ro: ameţi}
{fr: troubler, éblouir, donner le vertige}
{en: dazzle, get confused, become dizzy, have a vertigo}

§ andrãlãsit (an-drã-lã-sítŭ) adg andrãlãsitã (an-drã-lã-sí-tã), andrãlãsits (an-drã-lã-sítsĭ), andrãlãsiti/andrãlãsite (an-drã-lã-sí-ti) – tsi-lj yini andralã; tsi-lj yin mintsãli deavãrliga; andrãlisit, andãrlusit, ndãrsit
{ro: ameţit}
{fr: troublé, ébloui, pris de vertige}
{en: dazzled, who got confused, who became dizzy, who is having a vertigo}
ex: tsigarea mi-andrãlãsi (mi featsi sã-nj yinã andralã)

§ andrãlãsiri/andrãlãsire (an-drã-lã-sí-ri) sf andrã-lãsiri (an-drã-lã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva andrãlãseashti; andrãlisiri, andãrlusiri, ndãrsiri
{ro: acţiunea de a ameţi; ameţire}
{fr: action d’éblouir, de donner le vertige}
{en: action of dazzling, of getting confused, of becoming dizzy; of having the vertigo}

§ andrãlisescu (an-drã-li-sés-cu) vb IV andrãlisii (an-drã-li-síĭ), andrãliseam (an-drã-li-seámŭ), andrãlisitã (an-drã-li-sí-tã), andrãlisiri/andrãlisire (an-drã-li-sí-ri) – (unã cu andrãlãsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

angãtan

angãtan (an-gã-tánŭ) adv, sm fãrã pl – niisihia shi frica tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju, unã cripari, etc., el i cariva di-aproapea); ngãtan, ãngãtan, gailei, gãilei, gaile, gãirezi, frundidã, cãshtigã, nacrã, sãrachi
{ro: grijă, grijuliu}
{fr: soin; surveillance; soigneusement}
{en: care; with care}
ex: cãlcats angãtan (cu cãshtigã; bãgats oarã iu cãlcats); zburashti angãtan (cu cãshtigã; bagã oarã tsi dzãtsi); ts-alas tu mãnjli a tali feata, s-u-ai angãtan (s-lji ai frundida); s-nu-ai gaile, mini va s-li am angãtan; ai angãtan pãndza-a mea; s-alumtã cu-ahãt angãtan (cãshtigã); angãtan! (bagã oarã!)

§ ãngãtan (ãn-gã-tánŭ) adv, sm fãrã pl – (unã cu angãtan)
ex: vedz s-u ai ãngãtan (s-lj-u ai frundida)

§ ngãtan (ngã-tánŭ) sm fãrã pl (shi adv) – (unã cu angãtan)
ex: s-lj-avem cama ngãtan (s-lu mutrim cama cu cãshtigã); di marli ngãtan tsi avea; cãt bãnã, lu-avu ngãtan (lj-purtã frundida) ca ocljilj din cap

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã