DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arinde

arinde (a-rin-dé) sm arindedz (a-rin-dédzĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (ma-rangolu) aradi (arindiseashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rinde, rindeauã, strug, rucani, arucani
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}

§ rinde (rin-dé) sm rindedz (rin-dédzĭ) – (unã cu arinde)

§ rindeauã (rin-deá-ŭã) sf rindei (rin-déĭ) – (unã cu arinde)

§ arindisescu (a-rin-di-sés-cu) vb IV arindisii (a-rin-di-síĭ), arindiseam (a-rin-di-seámŭ), arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arindelu tra s-ischeadzã scãndurili; arãndisescu, arundisescu, struguescu, aruncãsescu, arucãnsescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}

§ arindisit (a-rin-di-sítŭ) adg arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisits (a-rin-di-sítsĭ), arindisiti/arindisite (a-rin-di-sí-ti) – (fatsã, lemnu, scãndurã) tsi easti datã (ischeatã) cu arindelu; arãndisit, arundisit, struguit, aruncãsit, arucãnsit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}

§ arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) sf arindisiri (a-rin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arindiseashti tsiva; arãndisiri, arundisiri, struguiri, aruncãsiri, arucãnsiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}

§ arãndisescu (a-rãn-di-sés-cu) vb IV arãndisii (a-rãn-di-síĭ), arãndiseam (a-rãn-di-seámŭ), arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) – (unã cu arindisescu)

§ arãndisit (a-rãn-di-sítŭ) adg arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisits (a-rãn-di-sítsĭ), arãndisiti/arãndisite (a-rãn-di-sí-ti) – (unã cu arindisit)

§ arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) sf arãndisiri (a-rãn-di-sírĭ) – (unã cu arindisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chiriste

chiriste (chi-ris-té) sm chiristedz (chi-ris-tédzĭ) – leamni tãljati shi ndreapti cu prionea (scãnduri shi grendzã) tra s-hibã etimi trã anãltsarea-a binãilor; chiristei
{ro: cherestea}
{fr: bois de charpente}
{en: construction timber and board}

§ chiristei (chi-ris-té-i) sf chiristei (chi-ris-téĭ) – (unã cu chiriste)
ex: vinjirã di-adusirã chiristeea

§ chiristigi (chi-ris-ti-gí) sm chiristigeadz (chi-ris-ti-gĭádzĭ) – omlu tsi talji cu prionea shi ndreadzi grendzãli shi scãndurli tri chiriste; omlu tsi vindi chiriste
{ro: cherestegiu}
{fr: marchand de bois de construction}
{en: construction wood merchant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

grendã

grendã (grén-dã) sf grendzã (grén-dzã) – trup di arburi lucrat ca un stur mari shi vãrtos tra s-hibã bun ca ndoapir di casi cãndu s-analtsã; potan, potanã, potani, tãbani; scãndurã;
(expr: ca di pi grendã = ca di pri moarti)
{ro: grindă}
{fr: poutre, solive}
{en: beam}
ex: njic easti el, tradzi grenda dupã el (angucitoari: aclu cu hir); ardi coaja a grendãljei; armãnjlji sh-fac casili cu grendzã (potani) di chinj; vulpea li-avdzã di pri grendã tuti; bãgã nã grendã pristi arãu; grenda u-arcã unda nafoarã di-amari; s-avea spindzuratã di-unã grendã; aush, aush, spindzurã-mi di grendã; hiljlu a moashiljei cãdzu niputut, ca di pri grendã (lãndzit ca di pri moarti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ngrupiljedz

ngrupiljedz (ngru-pi-ljĭédzŭ) (mi) vb I ngrupiljai (ngru-pi-ljĭáĭ), ngrupiljam (ngru-pi-ljĭámŭ), ngrupiljatã (ngru-pi-ljĭá-tã), ngrupilja-ri/ngrupiljare (ngru-pi-ljĭá-ri) –
1: bag mortul tu-unã groapã sh-lu-anvãlescu cu loc; hãndãcusescu un lucru tu tsiva (apã, loc, alti lucri, etc.) sh-lu-acoapir di tuti pãrtsãli; ascundu un lucru tra s-nu s-veadã;
2: talj cu prionea (shara) truplu a unui arburi tra s-lu fac scãnduri i grendzã; ngrupuljedz, ngrop, angrop, ãngrop, grop
{ro: îngropa, înmormânta, ascunde; tăia cu ferăstrăul trunchiul unui arbore pentru a-l transforma în grinzi sau scănduri}
{fr: enterrer, cacher; bûcher les billots pour les transformer en poutres et en planches}
{en: bury, hide; saw the logs into beams or boards}

§ ngrupiljat (ngru-pi-ljĭátŭ) adg ngrupiljatã (ngru-pi-ljĭá-tã), ngrupiljats (ngru-pi-ljĭátsĭ), ngrupiljati/ngrupiljate (ngru-pi-ljĭá-ti) –
1: tsi easti bãgat tu groapã (apã, loc, alti lucri, etc.) sh-acupirit;
2: (arburli) tsi easti adrat scãnduri i grendzã; ngrupuljat, ngrupat, angrupat, ãngrupat, grupat
{ro: îngropat, înmormântat, ascuns; tăiat cu ferăstrăul şi transformat în grinzi sau scănduri}
{fr: enterré, caché; (billot) bûché et transformé en poutres et en planches}
{en: buried, hidden; (tree) sawed into beams or boards}

§ ngrupiljari/ngrupiljare (ngru-pi-ljĭá-ri) sf ngrupiljeri (ngru-pi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva easti ngrupiljat; ngrupuljari, ngrupari, angrupari, ãngrupari, grupari
{ro: acţiunea de a îngropa, de a înmormânta, de a ascunde; îngropare, înmormântare; acţiunea de a tăia cu ferăstrăul un arbore pentru a-l transforma în grinzi sau scănduri}
{fr: action d’enterrer, de cacher; enterrement; action de bûcher les billots pour les transformer en poutres et en planches}
{en: action of burying, of hiding; burial; action of sawing a tree into beams or boards}

§ ngrupuljedz (ngru-pu-ljĭédzŭ) (mi) vb I ngrupuljai (ngru-pu-ljĭáĭ), ngrupuljam (ngru-pu-ljĭámŭ), ngrupuljatã (ngru-pu-ljĭá-tã), ngrupuljari/ngrupuljare (ngru-pu-ljĭá-ri) – (unã cu ngrupiljedz)
ex: lã arupsi caplu di li ngrupulje (di lji ngrupã)

§ ngrupuljat (ngru-pu-ljĭátŭ) adg ngrupuljatã (ngru-pu-ljĭá-tã), ngrupuljats (ngru-pu-ljĭátsĭ), ngrupuljati/ngrupuljate (ngru-pu-ljĭá-ti) – (unã cu ngrupiljat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pitrundu

pitrundu (pi-trún-du) (mi) vb III, II shi I pitrumshu (pi-trúm-shĭu) shi pitrundai (pi-trun-dáĭ), pitrundeam (pi-trun-deámŭ), pitrumtã (pi-trúm-tã) shi pitrumsã (pi-trúm-sã) shi pitrundatã (pi-trun-dá-tã), pitrundiri/pitrundire (pi-trún-di-ri) shi pitrundea-ri/pitrundeare (pi-trun-deá-ri) shi pitrundari/pitrundare (pi-trun-dá-ri) – trec prit tsiva; intru ahãndos tu tsiva; fac guvã tu-un lucru; bag unã hãlati cu mithcã (cãtsut, sãitã, etc.) tu truplu-a unui om (lucru) pãnã treatsi di partea-alantã; spitrundu, spritundu, intru, strãbat, stribat, cãrtiljedz, ampihiur, mpihiur, mpihior; (fig: mi pitrundi (njilã, dureari, vreari, etc.) = aduchescu multã njilã, dureari, vreari, etc.)
{ro: pătrunde, străpunge}
{fr: percer, pénétrer, trouer, traverser}
{en: pierce, enter, go through}
ex: pitrundãm grendzãli (fãtsem guvi tu grendzã); iu s-nu poatã s-pitrundã (intrã) vãrnu; pãdurea-aestã nu s-pitrundi (nu s-poati si sã strãbatã); gugoshlu di rivoli nu pitrundi (nu poati s-treacã prit) unã scãndurã; cu greu putea s-u pitrundã (s-intrã tu ea, s-u-acatsã, s-u strãbatã) foclu; cu zorea pitrumsi (intrã, tricu pãnã) la nãsã; mi pitrumsi (fig: aduchescu multu, nj-intrã) arcoarea; pitrumsi (tricu) apa; pitrumshu (feci guvã tu) scãndura; arcoarea-lj pitrumsi oasili (fig: lj-intrã tu oasi, u-aducheashti pãnã tu oasi)

§ pitrumtu (pi-trúm-tu) adg pitrumtã (pi-trúm-tã), pitrumtsã (pi-trúm-tsã), pitrumti/pitrumte (pi-trúm-ti) – tsi ari tricutã prit tsiva; tsi easti tricut di cariva; tsi ari intratã tu tsiva; tu cari ari intratã cariva; (lucru) tsi-lj s-ari faptã unã guvã; pitrumsu, pitrundat, spitrumtu, spitrumsu, spitrundat, spritumtu, spritumsu, spritundat, intrat, strãbãtut, stribãtut, cãrtiljat, ampihiurat, mpihiurat
{ro: pătruns, străpuns}
{fr: percé, pénétré, troué, traversé}
{en: pierced, entered, gone through}
ex: di jali him pitrumtsã (fig: aduchim multã jali); easti pitrumtã di-arãtsimi (fig: easti-arãtsitã)

§ pitrumsu (pi-trúm-su) adg pitrumsã (pi-trúm-sã), pitrumshi (pi-trúm-shi), pitrumsi/pitrumse (pi-trúm-si) – (unã cu pitrumtu)

§ pitrundat (pi-trun-dátŭ) adg pitrundatã (pi-trun-dá-tã), pitrundats (pi-trun-dátsĭ), pitrundati/pitrundate (pi-trun-dá-ti) – (unã cu pitrumtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

volbu

volbu (vól-bu) sn volburi (vól-burĭ) – nãvoilu (un chelindru tsi sta pi doi pari plãntats tu loc) pri cari si-anvãrteashti urdzãtura; volvu, vultor, vãltor
{ro: învălitor}
{fr: l’ensouple; endroit où l’on enroule la chaîne sur son ensouple posé sur deux perches fourchues plantées en terre}
{en: loom roller; place where the warp is wrapped around the loom roller sitting on two poles planted in the ground}
ex: la volbu ustura s-u ndreagã

§ volvu1 (vól-vu) sn volvuri (vól-vurĭ) – (unã cu volbu)

§ vultor (vul-tórŭ) sm vultori (vul-tórĭ) – (unã cu volbu)

§ vãltor (vãl-tórŭ) sn vãltoari/vãltoare (vãl-tŭá-ri) – (unã cu volbu)

§ vãltur1 (vãl-túrŭ) sn vãlturi/vãlturi (vãl-tú-ri) – (unã cu volbu)

§ nvolbu (nvól-bu) vb I nvulbai (nvul-báĭ), nvulbam (nvul-bámŭ), nvulbatã (nvul-bá-tã), nvulbari/nvulbare (nvul-bá-ri) – anvãrtescu urdzãtura pi volbu; volvu
{ro: rula urzitoarea pe sul}
{fr: monter la chaîne sur l’ensouple}
{en: wrap the warp around the loom roller}
ex: pangul tãcut tsi shi nvulba pri grendzã hirili urdzãti

§ nvulbat (nvul-bátŭ) adg nvulbatã (nvul-bá-tã), nvulbats (nvul-bátsĭ), nvulbati/nvulbate (nvul-bá-ti) – (urdzãtura) tsi easti-anvãrtitã pi volbu; (volbul) tsi easti nvãrtit cu urdzãturã; vulvat
{ro: (sulul, urzitoarea) care este rulată}
{fr: (l’ensouple, la chaîne) qui est montée}
{en: (loom roller, the warp) that is wrapped around}

§ nvulbari/nvulbare (nvul-bá-ri) sf nvulbãri (nvul-bắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu urdzãtura s-anvãrteashti pi volbu; vulvari
{ro: acţiunea de a rula urzitoarea pe sul}
{fr: action de monter la chaîne sur l’ensouple}
{en: action of wrapping the warp around the loom roller}

§ volvu2 (vól-vu) vb I vulvai (vul-váĭ), vulvam (vul-vámŭ), vulvatã (vul-vá-tã), vulvari/vulvare (vul-vá-ri) – (unã cu nvolbu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

xistrii/xistrie

xistrii/xistrie (csis-trí-i) sf xistrii (csis-tríĭ) – hãlati (soi di cheaptin) cu cari s-curã (s-cheaptinã) perlu-a prãvdzãlor (ma multu a caljlor); histrii, sistrã
{ro: ţesală}
{fr: étrille}
{en: curry, horse-comb}

§ histrii/histrie (his-trí-i) sf histrii (his-tríĭ) – (unã cu xistrii)

§ sistrã (sís-trã) sf sistri/sistre (sís-tri) – (unã cu xistrii)

§ xistrã (csís-trã) sf xistri/xistre (csís-tri) – hãlati (soi di cutsut) cu cari s-aradi di-aloat cãpistearea dupã frimintari; hãlati cu cari s-aradi fatsa-a unui lucru (di murdãrilji, di gljatsa di pri geami, di bueaua veaclji di pri lemnu, di coaja di pri pãtãts, etc.); histrã, rendã, rendi, rendzã, arendã, arendzã
{ro: răzuitoare}
{fr: râcloir, râpe}
{en: scraper}

§ histrã (hís-trã) sf histri/histre (hís-tri) – (unã cu xistrã)

§ xistrisescu (csis-tri-sés-cu) vb IV xistrisii (csis-tri-síĭ), xistriseam (csis-tri-seámŭ), xistrisitã (csis-tri-sí-tã), xistrisiri/xistrisire (csis-tri-sí-ri) – cur (cheaptin, vurtsusescu) chealea-a unei pravdã (di-aradã un cal) cu xistria; sistrisescu, histrisescu
{ro: ţesăla}
{fr: étriller}
{en: curry (horse)}

§ xistrisit (csis-tri-sítŭ) adg xistrisitã (csis-tri-sí-tã), xistrisits (csis-tri-sítsĭ), xistrisiti/xistrisite (csis-tri-sí-ti) – (pravdã) tsi easti curatã (chiptinatã, vurtsusitã) cu xistria; sistrisit, histrisit
{ro: ţesălat}
{fr: étrillé}
{en: curried (horse)}

§ xistrisiri/xistrisire (csis-tri-sí-ri) sf xistrisiri (csis-tri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã pravdã easti xistrisitã; sistrisiri, histrisiri, timari
{ro: acţiunea de a ţesăla; ţesălare}
{fr: action d’étriller}
{en: action of currying (horse)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn