|
|
arehav
RO:rar - spaţiu … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:28904>2014-05-14 22:31:00.658697 »
rehâ
RO:creastă de munte … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:44214>2014-05-14 22:31:11.193112 »
rehã
rehã (ré-hã) sf rehi (réhĭ) – partea di nsus a unei casã, a unui munti, a pãdurilor, etc.; areahã, creastã, creashtid, creashtic, ciumã, cãrciliu, angheauã, mãyeauã, ciucã, jigo, etc.
{ro: creastă (de munte)}
{fr: crête (de montagne)}
{en: crest (of mountain), ridge}
§ areahã (a-reá-hã) sf arehi(?) (a-réhĭ) – (unã cu rehã)
area
area (a-reá) adv – tsi suntu diparti un di-alantu; tsi nu s-fatsi multi ori cu-arada; tsi suntu arari; aretcu, arar, rar
{ro: rar}
{fr: rarement}
{en: rare, seldom}
ex: area yini pri la noi s-nã veadã; di-atumtsea nãsi area s-duc la picurari; cãt ma area (aretcu) prashlji, ahãt ma grash s-fac
§ arãescu1 (a-rã-ĭés-cu) vb IV arãii (a-rã-íĭ), arãeam (a-rã-ĭámŭ), arãitã (a-rã-í-tã), arãiri/arãire (a-rã-í-ri) – li fac s-hibã cama arari, lucrili (tsi s-afla deadun tu-un loc); lucrili tsi s-aflã aproapea, li fac si s-dipãrteadzã un di-alantu; arãspãndescu, rãspãndescu, arãspãndzãscu, arãspãndzu, aruversu, scrupsescu, scurpisescu, scorpisescu, prãstuescu
{ro: rări, rarefia, împrăştia}
{fr: raréfier, rendre rare, éparpiller}
{en: rarefy, make scarce, spread}
ex: el lj-arãi prashlji n bãhce (lji ndipãrtã un di-alantu, cu scutearea-a atsilor tsi s-afla tu mesi); oaspitslji arãirã (s-arãspãndirã) ca cãprili; arãirã (s-arãspãndirã) prit pãduri; arãits-vã! (arãspãndzãts-vã!); oaminjlji arãirã
§ arãit1 (a-rã-ítŭ) adg arãitã (a-rã-í-tã), arãits (a-rã-ítsĭ), arãiti/arãite (a-rã-í-ti) – tsi easti mutat dit un loc njic (iu sta adunat cu altsã) tu-un loc ma mari iu va s-aflã ma ndipãrtat di altsã; arãspãndit, rãspãndit, arãspãndzãt, aruvirsat, scrupsit, scurpisit, scorpisit, prãstuit
{ro: rărit, rarefiat, împrăştiat, dispersat}
{fr: raréfié, rendu rare, éparpillé}
{en: rarefied, made scarce, spread}
ex: nj-u mintea arãitã (dusã, scrupsitã) diparti
§ arãiri1/arãire (a-rã-í-ri) sf arãiri (a-rã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãeashti tsiva; arãspãndiri, rãspãndiri, arãspãndzãri, aruvirsari, scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, prãstuiri
{ro: acţiunea de a răspândi, de a împrăştia, de a dispersa; răspândire, împrăştiere, dispersare}
{fr: action de raréfier, d’éparpiller, de disperser}
{en: action of rarefying, of making scarce, of spreading, of dispersing}
ex: yini chirolu di-arãiri (di-arãspãndiri, di fãtseari ma arettsi)
arehav
arehav (a-ré-havŭ) adg – vedz tu aritcu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: aritcuaritcu
aritcu (a-rít-cu) adg aritcã (a-rít-cã), arittsi (a-rít-tsi), arittsi/arittse (a-rít-tsi) – tsi suntu ma dipãrtats unlu di-alantu (ca altsã di idyea soi); tsi nu s-aflã aproapea un di-alantu cum s-aflã altsã di-aradã; tsi nu s-fac agonja un dupã-alantu; tsi nu-ari alti multi lucri ca el; arar, rar, arehav, rehav
{ro: rar}
{fr: rare}
{en: rare}
ex: fum aritcu (arehav)
§ arehav (a-ré-havŭ) adg arehavã (a-ré-ha-vã), arehayi (a-ré-hayĭ), arehavi/arehave (a-ré-ha-vi) – (unã cu aritcu)
ex: tsãsui unã pãndzã arehavã ca unã scarã
§ rehav (ré-havŭ) adg rehavã (ré-ha-vã), rehayi (ré-hayĭ), rehavi/rehave (ré-ha-vi) – (unã cu aritcu)
ex: earbã rehavã (aritcã, ararã)
§ arar1 (a-rárŭ) adg ararã (a-rá-rã), arari (a-rárĭ), arari/arare (a-rá-ri) – (unã cu aritcu)
ex: unã lilici ararã (arehavã, aritcã)
§ rar1 (rárŭ) adg rarã (rá-rã), rari (rárĭ), rari/rare (rá-ri) – (unã cu aritcu)
§ aretcu (a-rét-cu) adv – tsi nu s-fatsi multi ori cu-arada; tsi suntu dipãrtats un di-alantu; arar, rar, area
{ro: rar}
{fr: rarement}
{en: rare, seldom}
ex: aretcu (arar) s-tihiseashti vãrnã buneatsã; aretcu (area) scula mãna s-lj-agudeascã pri ficiori
§ arar2 (a-rárŭ) adv – (unã cu aretcu)
ex: tufechili s-avdza arar (aretcu)
§ rar2 (rárŭ) adv – (unã cu aretcu)
ex: cama rar (aretcu) pi la noi
buval
buval (bú-valŭ) sm, sf buvalã (bú-va-lã), buvalj (bú-valjĭ), buva-li/buvale (bú-va-li) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu boulu (vaca), cu truplu ma zveltu, cu perlu di pi cheali albu i lai, ascur shi arehav, shi coarnili shutsãti ca neali sh-turnati cãtrã nãpoi; buvul, bivul; (fig:
1: buval = om aplo tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi, niciuplit, nipilichisit, om di la oi; expr:
2: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni)
{ro: bivol}
{fr: buffle}
{en: (water) buffalo}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angucitoari: cireaplu); veadi sum un arburi doi buvalj friptsã tu sulã; unã ursã cãt un buval
§ buvul (bú-vulŭ) sm, sf buvulã (bú-vu-lã), buvulj (bú-vuljĭ), buvuli/bu-vule (bú-vu-li) – (unã cu buval)
ex: ti tãvãlish ca buvulu
§ bivul (bí-vulŭ) sm, sf bivulã (bi-vu-lã), bivulj (bí-vuljĭ), bivuli/bivuli (bí-vu-li) – (unã cu buval)
ex: canda li-ari pultãrli di bivul
§ buvãlitsã (bu-vã-lí-tsã) sf buvãlitsã (bu-vã-lí-tsã) – feamina (vaca) di buval; buvulitsã, bivulitsã;
(expr: mi fac buvãlitsã = mi ngrash multu)
{ro: bivol}
{fr: bufflone}
{en: (water) buffalo cow}
§ buvulitsã (bu-vu-lí-tsã) sf buvulitsã (bu-vu-lí-tsã) – (unã cu buvãlitsã)
ex: vãcarlu adusi buvulitsãli ntardu; s-featsi unã buvulitsã (fig: muljari multu groasã; si ngrushe multu)
§ bivu-litsã (bi-vu-lí-tsã) sf bivulitsã (bi-vu-lí-tsã) (unã cu buvãlitsã)
ex: bivulitsa ari lapti gros
§ buvãlici (bu-vã-lícĭŭ) sm, sf buvãli-ci/buvãlice (bu-vã-lí-ci), buvãlici (bu-vã-lícĭ), buvãlici/buvãlice (bu-vã-lí-ci) – buval njic; yitsãl di buval
{ro: bivol mic}
{fr: bufflettin}
{en: little, young (water) buffalo}
cãnãvã
cãnãvã (cã-nã-vắ) sm cãnãvadz (cã-nã-vádzĭ) – tsãsãturã adratã di hiri groasi sh-vãrtoasi di bumbac, faptã maxus arehavã tra s-poatã si s-chindiseascã lishor; cãnvã
{ro: canava}
{fr: canevas}
{en: canvas}
§ cãnvã (cãn-vắ) sm cãnvadz (cãn-vádzĭ) – (unã cu cãnãvã)
creashtit
creashtit (creásh-titŭ) sn creashtiti/creashtite (creásh-ti-ti) –
1: partea di nsus (cu per) a caplui;
2: partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); angheauã, cacealiu, cãrciliu, creashtic, creashtid, cuculj, culmã, chiscu, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciumã, ciungani, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chipitã, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii;
(expr: din creashtit pãn tu cicioari = tutu-ntreg, di la cap pãnã la cicioari)
{ro: creştet}
{fr: cime, sommet, faîte; haut de la tête}
{en: summit, top (of head, tree)}
ex: un per din creashtit, din cap; di pi creashtit (cãrciliulu di munti) hoara tutã sã-nj mutrescu; dit creashtitlu-a-atsilor opdzãts di anj
§ creashtic (creásh-ticŭ) sn creashtitsi/creashtitse (creásh-ti-tsi) – (unã cu creashtit)
§ creashtid (creásh-tidŭ) sn creashtidi/creashtide (creásh-ti-di) – (unã cu creashtit)
§ creastã2 (creás-tã) sf creasti/creaste (creás-ti) – partea di nsus a unei casã, a unui munti, a pãdurlor, etc.; creashtid, creashtic, ciumã, cãrciliu, angheauã, mãyeauã, ciucã, rehã, areahã, jigo, etc.
{ro: creastă (de munte)}
{fr: crête (de montagne)}
{en: crest (of mountain), ridge}
ex: s-videa pi creasta a muntilui; pri creasta a pãdurlor lutseafirlu moari
marmarã2
marmarã2 (mar-má-rã) sf marmari/marmare (mar-má-ri) – oaie i caprã stearpã, grasã, mplinã di sarpitlãchi, cari nu-ari-afitatã vãrãoarã; stearpã
{ro: oaie sau capră stearpă care nu a fătat niciodată şi care e plină de viaţă}
{fr: brehaigne, mouton ou chèvre stérile}
{en: barren sheep or goat}
ex: cupiili di marmari (stearpi) tsi umplea muntsãlj; tãljai nã marmarã (stearpã); muljerli a lor suntu ca nishti marmari (cãpri i oi stearpi)
mutafi/mutafe
mutafi/mutafe (mu-tá-fi) sf mutãhi (mu-tắhĭ) shi mutãfuri (mu-tắ-furĭ) – cuvertã faptã di per di caprã; cuvertã di pat; soi di cuvertã tsi s-ashtearni mpadi ca unã chilimi; mãtafi, cergã, ciorgã, eambulã, vilendzã, bãtãnii, etc.
{ro: cuvertură de păr de capră; cuvertură de pat}
{fr: couverture grossière en poil de chèvre; couverture de lit}
{en: blanket made of goat hair; bed blanket}
ex: nvilim calu cu mutafea; calu-atsel bunlu di sum mutafi s-cunoashti; mini fac mutãhi; adu-nj dosprãdzatsi di mutãfuri; nu s-ascundi soarili cu mutafea; scutea cãti nã mutafi; tsãsutã ca mutafea (tsãsutã arehavã)
§ mãtafi/mãtafe (mã-tá-fi) sf mãtãhi (mã-tắhĭ) shi mãtãfuri (mã-tắ-furĭ) – (unã cu mutafi)
ex: earba veardi, moali ca mãtafea
§ mutafci (mu-taf-cí) sm mutafceadz (mu-taf-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi mutãhi
{ro: fabricant sau vânzător de “mutafi”}
{fr: fabricant ou vendeur des “mutafi”}
{en: maker or vendor of “mutafi”}
ex: mutafceadzlji nu au ihtibari
§ mutaflãchi/mutaflãche (mu-ta-flắ-chi) sf mutaflãchi (mu-ta-flắchĭ) – zãnatea-a-atsilor tsi fac i vindu mutãhi
{ro: meseria de “mutafci”}
{fr: profession du “mutafci”}
{en: profession of the “mutafci”}
sterpu
sterpu (stér-pu) sm, sf, adg stearpã (steár-pã), sterchi (stér-chi), stearpi/stearpe (steár-pi) – muljari (oai, pravdã, prici, etc.) tsi nu-ari i nu poati s-facã njits; oai tsi nu-ari fitatã vãrnãoarã; marmarã;
(expr: loc sterpu = loc tsi nu poati s-da multã (icã s-da vãrnã) biricheti)
{ro: sterp, (oaie) stearpă}
{fr: sterile, bréhaigne}
{en: sterile, barren}
ex: easti stearpã sh-nu fatsi ficiori; alãsash doi anj ahãt loc sterpu
(expr: fãrã s-creshti tsiva); tritsea pri-aclo un stirpar cu stearpili (oili tsi nu pot s-facã njelj); amirãroanja eara stearpã (nu putea s-facã njits), nu-aminta fumealji; shi-l tsãnu priningã stearpi, tr-agiutor
§ stirpar (stir-párŭ) sm stirpari (stir-párĭ) – picurar di oi stearpi
{ro: cioban de oi sterpe}
{fr: berger qui fait paître les brebis bréhaignes}
{en: shepherd for the sterile sheep}
ex: tritsea pri-aclo un stirpar (picurar di oi stearpi) cu stearpili; stirparlu li pashti ghini
§ stirpeatsã (stir-peá-tsã) sf stirpets (stir-péts) – atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru (hiintsã, loc) s-hibã sterpu
{ro: sterilitate}
{fr: sterilité}
{en: sterility}
ex: stirpeatsa nu ari yitrii
§ stirpuret (stir-pu-rétŭ) sn stirpureturi (stir-pu-ré-turĭ) – multimi (buluchi) di stearpi (oi i cãpri)
{ro: turmă de oi sau capre sterpe}
{fr: troupeau ou nombre de brebis ou chèvres bréhaignes}
{en: flock of sterile sheep}
ex: noi avem mash stirpuret
§ stirpuriu (stir-pu-ríŭ) sn stirpuriuri (stir-pu-rí-urĭ) – (unã cu stirpuret)
ex: pashti mash stirpuriulu
§ stirpuescu (stir-pu-ĭés-cu) vb IV stirpuii (stir-pu-íĭ), stirpueam (stir-pu-ĭámŭ), stirpuitã (stir-pu-í-tã), stirpuiri/stirpuire (stir-pu-í-ri) – u fac oaea (pravda, muljarea, etc.) s-hibã stearpã; stirpescu;