DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

racicã

racicã (racĭ-cã) sf racichi/raciche (racĭ-chi) – vas cu cãpachi shi turtoari faptu di lemnu tu cari (multi ori) s-tsãni cashlu; cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, cupac, chipinac, pidupinac, pungar
{ro: covăţică cu capac şi toartă pentru brânză}
{fr: écuelle de bois à manche et couvercle servant à garder le fromage}
{en: container with handle and cover made of wood for keeping the cheese}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrnici1

cãrnici1 (cãr-nícĭŭ) sn cãrnici/cãrnice (cãr-ní-ci) –
1: pungã (multi ori di cheali i coaji di arburi) tsi u poartã omlu cu el tra s-tsãnã lucri njits di cari ari ananghi;
2: pheat di lemnu cu cãpachi (faptã di lemnu i di coaji di arburi) tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mãcarea tsi u poartã omlu tu pheat); cãrneciu, cljitor, ncljitor, pungã, pungar, cupac, chipinac, pidupinac, clidupinac, racicã
{ro: pungă (de piele); covăţică cu capac}
{fr: bourse (de peau); écuelle de bois ou d’écorce d’arbre à couvercle}
{en: pouch, purse; container with cover made of wood or tree bark}
ex: atsel cu cãrnicilu di bãrnuti

§ cãrneci (cãr-nécĭŭ) sn cãrneci (cãr-né-ci) – (unã cu cãrnici1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrtsãnescu

cãrtsãnescu (cãr-tsã-nés-cu) vb IV cãrtsãnii (cãr-tsã-níĭ), cãrtsã-neam (cãr-tsã-neámŭ), cãrtsãnitã (cãr-tsã-ní-tã), cãrtsãniri/cãr-tsãnire (cãr-tsã-ní-ri) –
1: fac un vrondu uscat ca-atsel a leamnilor cãndu s-freacã un di-alantu (s-frãngu, creapã, plãscãnescu, ardu tu vatrã, etc.) icã usha (niumtã cu untulemnu) cãndu s-dishcljidi, etc.; crãtsãnescu, scãrtsãn;
2: fac un vrondu uscat cãndu-lj frec dintsãlj un di-alantu; scãrcic, scrãcic, shcãrcic, scãrshnescu, zgroamic;
3: mi disfac dinapandiha tu multi cumãts, multi ori cu un vrondu uscat; crep, plãscãnescu; (fig: u (li, lj-) cãrtsãnescu = (i) u-aruc, lj-dau (unã pliscutã, un shcop, unã bishinã); (ii) fug, mi duc, li cãlescu, u-angan cãtsaua, etc.; (iii) u bag tu-ashtirnut unã featã, u-arushinedz, u-ambairu, etc.)
{ro: trozni, scrâşni (dinţii), crăpa}
{fr: craquer, grincer, grincer (les dents), crevasser}
{en: crack, creak, grind (one’s teeth)}
ex: tsi cãrtsãneashti ashi? (tsi s-avdi aestu vrondu uscat?); cãrtsãneashti usha cãndu si ncljidi; di amãnii, cãrtsãneashti (scãrcicã) dintsãlj; s-trundueashti loclu, cãsica cãrtsãni (cripã); cãrtsãni (fig: u-arcã) bizbilea dinanumirea; arãchi pheatlu sh-lu cãrtsãni (fig: lu-astrapsi, lu-arcã) di caplu al Coleti; lj-cãrtsãnim (fig: lj-deadim) unã pliscutã; lj-u cãrtsãnirã (fig: fudzirã) apoea cãtrã-aclo; acatsã cãrvãnarlu shi-lj cãr-tsãneashti (dzãtsi) nã minciunã; lj-u cãrtsãni (fig: fudzi) arãulu nghios; u cãrtsãnirã (u-ambãirarã) feata-aestã

§ cãrtsãnit (cãr-tsã-nítŭ) adg cãrtsãnitã (cãr-tsã-ní-tã), cãrtsãnits (cãr-tsã-nítsĭ), cãrtsãniti/cãrtsãnite (cãr-tsã-ní-ti) – cari fatsi un vrondu uscat ca-atsel a leamnilor cãndu s-freacã; crãtsãnit, scãrtsãnit, (trã dintsã) scãrcicat, scrãcicat, shcãrcicat, scãrshnit, zgrumicat, cripat, plãscãnit
{ro: troznit, scrâşnit (dinţii), crăpat}
{fr: craqué, grincé, (dent) grincée, crevassé}
{en: cracked, creaked, ground (teeth)}
ex: muljarea aestã easti cãrtsãnitã (fig: aguditã, ambãiratã)

§ cãr-tsãniri/cãrtsãnire (cãr-tsã-ní-ri) sf cãrtsãniri (cãr-tsã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cãrtsãneashti tsiva; crãtsãniri, scãrtsãniri, (trã dintsã) scãrcicari, scrãcicari, shcãrcicari, scãrshniri, zgrumi-cari, cripari, plãscãniri
{ro: acţiunea de a trozni, de a scrâşni (dinţii), de a crăpa}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cupac

cupac (cu-pácŭ) sn cupatsi/cupatse (cu-pá-tsi) – vas cu cãpachi di lemnu tu cari (multi ori) s-tsãni cashlu; cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, chipinac, pidupinac, racicã, pungar
{ro: covăţică cu capac pentru brânză}
{fr: écuelle de bois à couvercle servant à garder le fromage}
{en: container with cover made of wood for keeping the cheese}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ncljid

ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngrãshca

ngrãshca (ngrắsh-ca) adv – (tsi-nj shadi) ncãlicat di mesi; (tsi-l portu) cãvalã pri mini; ncrãshca, ncãlar, cãvalã, ngrãcica, ncrishca, grãcica;
(expr: l-portu ngrãshca = intru chifili trã el; lj-mi fac mini chifilj)
{ro: în cârcă}
{fr: sur le dos}
{en: on his back}
ex: s-ti ljau ngrãshca (ncãlar pri mini)

§ ncrãshca (ncrắsh-ca) adv – (unã cu ngrãshca)
ex: ncrãshca, unã sartsinã di leamni

§ ncrishca (ncrísh-ca) adv – (unã cu ngrãshca)
ex: ncrishca lu purtã calea tutã; l-loai mini ncrishca
(expr: intrai chifili trã el)

§ ngrãcica (ngrắcĭ-ca) adv – (unã cu ngrãshca)
ex: el ãlj lo ngrãcica (ngrãshca) doilji sots; cãndu unlu s-curma, alantu ngrãcica-l loa

§ grãcica (grắcĭ-ca) adv – (unã cu ngrãshca)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pidupinac

pidupinac (pi-dhu-pí-nacŭ) sn pidupinatsi/pidupinatse (pi-dhu-pí-na-tsi) – vas cu cãpachi faptu di lemnu tu cari (multi ori) s-tsãni cashlu; piripinac, pirpinac, cãrniciu, cãrneciu, ncljitor, cljitor, cupac, chipinac, clidupinac, racicã, pungar
{ro: covăţică cu capac pentru brânză}
{fr: écuelle de bois à couvercle servant à garder le fromage}
{en: container with cover made of wood for keeping the cheese}
ex: bagã masinili tu pidupinac

§ piripinac (pi-ri-pí-nacŭ) sn piripinatsi/piripinatse (pi-ri-pí-na-tsi) – (unã cu pidupinac)

§ pirpinac (pir-pí-nacŭ) sn pirpinatsi/pirpinatse (pir-pí-na-tsi) – (unã cu pidupinac)

§ clidupinac (cli-dhu-pí-nacŭ) sn clidu-pinatsi/clidupinatse (cli-dhu-pií-na-tsi) – pheat di lemnu cu cãpachi tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mã-carea tsi u poartã omlu tu pheat); pidupinac, piripinac, pirpinac, cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, cupac, chipinac, racicã
{ro: covăţică cu capac}
{fr: écuelle de bois à couvercle}
{en: container with cover made of wood}

§ chipinac (chi-pi-nácŭ) sn chipina-tsi/chipinatse (chi-pi-ná-tsi) – (unã cu pidupinac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

scãrcic1

scãrcic1 (scắr-cicŭ) vb I scãrcicai (scãr-ci-cáĭ), scãrcicam (scãr-ci-cámŭ), scãrcicatã (scãr-ci-cá-tã), scãrcicari/scãrcicare (scãr-ci-cá-ri) – fac un vrondu uscat cãndu-lj frec dintsãlj un di-alantu; cãrtsãnescu (dintsãlj), crãtsãnescu, scãrshnescu, scrãcic, shcãrcic, zgroamic
{ro: scrâşni (dinţii)}
{fr: grincer des dents}
{en: grind one’s teeth}
ex: scãrcicam dintsãlj; scãrcicã mãseili; lamnja, cum ãl vidzu, scãrcicã unã oarã dintãlj; lu-acãtsã zurleatsa shi ahurhi sã scãrcicã dintsãlj

§ scãrcicat (scãr-ci-cátŭ) adg scãrcicatã (scãr-ci-cá-tã), scãrcicats (scãr-ci-cátsĭ), scãrcicati/scãrcicate (scãr-ci-cá-ti) – cari fatsi un vrondu uscat ca-atsel a dintsãlor cãndu s-freacã un di-alantu; cãrtsãnit, crãtsãnit; shcãrcicat, scrãcicat, scãrshnit, zgrumicat
{ro: scrâşnit (dinţii)}
{fr: grincé, (dent) grincée}
{en: ground (teeth)}

§ scãrcicari/scãrcicare (scãr-ci-cá-ri) sf scãrcicãri (scãr-ci-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã scãrcicã dintsãlj; cãrtsãniri, crãtsãniri, scrãcicari, shcãrcicari, scãrshniri, zgrumicari
{ro: acţiunea de a scrâşni (dinţii); scrâşnire}
{fr: action de grincer (les dents)}
{en: action of grinding (one’s teeth)}
ex: aclo va s-hibã plãndzirea shi scãrcicarea-a dintsãlor

§ scrãcic (scrắ-cicŭ) vb I scrãcicai (scrã-ci-cáĭ), scrãcicam (scrã-ci-cámŭ), scrãcicatã (scrã-ci-cá-tã), scrãcicari/scrãcicare (scrã-ci-cá-ri) – (unã cu scãrcic)
ex: scrãcicam dintsãlj

§ scrãcicat (scrã-ci-cátŭ) adg scrãcicatã (scrã-ci-cá-tã), scrãcicats (scrã-ci-cátsĭ), scrãcicati/scrãcicate (scrã-ci-cá-ti) – (unã cu scãrcicat)

§ scrãcicari/scrãcicare (scrã-ci-cá-ri) sf scrãcicãri (scrã-ci-cắrĭ) – (unã cu scãrcicari)

§ shcãrcic (scắr-cicŭ) vb I shcãrcicai (shcãr-ci-cáĭ), shcãrcicam (shcãr-ci-cámŭ), shcãrcicatã (shcãr-ci-cá-tã), shcãrcicari/shcãrcicare (shcãr-ci-cá-ri) – (unã cu scãrcic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn