DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pãtunji/pãtunje

pãtunji/pãtunje (pã-tú-nji) sf pãtunj (pã-túnjĭ) – partea teasã di nghios a unui udã, pri cari imnã lumea (acupiritã di-aradã cu scãnduri, cimentu, ploci, etc.) sh-pri cari sta lucrili dit udã (patlu, scamnili, measa, etc.); patumã, pat, dushimei, dushume
{ro: duşumea}
{fr: plancher}
{en: floor (of room)}

§ pãtunjisescu (pã-tu-nji-sés-cu) vb IV pãtunjisii (pã-tu-nji-síĭ), pãtunjiseam (pã-tu-nji-seámŭ), pãtunjisitã (pã-tu-nji-sí-tã), pãtunjisiri/pãtunjisire (pã-tu-nji-sí-ri) – acoapir partea di nghios a unui udã (pri cari imnã omlu) cu unã pãtunji di scãnduri (cimentu, ploci, etc.); pãtusescu
{ro: pardosi}
{fr: planchéier une chambre}
{en: floor (room)}

§ pãtunjisit (pã-tu-nji-sítŭ) adg pãtunjisitã (pã-tu-nji-sí-tã), pãtunjisits (pã-tu-nji-sítsĭ), pãtunjisiti/pãtunjisite (pã-tu-nji-sí-ti) – (partea di nghios a unui udã pri cari s-imnã) tsi easti acupiritã cu-unã pãtunji; pãtusit

§ pãtunjisiri/pãtunjisire (pã-tu-nji-sí-ri) sf pãtunjisiri (pã-tu-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acoapirã partea di nghios a unui udã cu-unã pãtunji; pãtusiri

§ pãtusescu (pã-tu-sés-cu) vb IV pãtusii (pã-tu-síĭ), pãtuseam (pã-tu-seámŭ), pãtusitã (pã-tu-sí-tã), pãtusiri/pãtusire (pã-tu-sí-ri) – (unã cu pãtunjisescu)
ex: pãtusii udãlu

§ pãtusit (pã-tu-sítŭ) adg pãtusitã (pã-tu-sí-tã), pãtusits (pã-tu-sítsĭ), pãtusiti/pãtusite (pã-tu-sí-ti) – (unã cu pãtunjisit)
ex: udãlu easti pãtusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlcãnj

cãlcãnj (cãl-cắnjĭŭ) sn cãlcãnji/cãlcãnje (cãl-cắ-nji) –
1: partea di dinãpoi di la pãtuna (pata) a ciciorlui; partea di pãputsã (pat, tãcuni, tupuc), di dinãpoi, anãltsatã niheamã; partea di pãrpodi tsi acoapirã partea di dinãpoi, di la pãtuna-a ciciorlui;
2: mardzinea di pãni, i filia di pãni tsi ari parti dit aestã mardzini;
3: mardzinea di pitã, shutsãtã shi nduplicatã, icã cumata di pitã tsi ari ahtari mardzini;
(expr:
1: va yin cu cãlcãnjlji ninti = nu va yin vãrnãoarã;
2: fug cu cãlcãnjlji ninti = nu-nj para yini s-fug; nu voi s-fug)
{ro: călcâi; coltuc (de pâine); marginea sucită şi îndoită de la plăcinta aromânească}
{fr: talon; croûton de pain (pris sur un côté rond du pain); toute la partie sphérique extérieure et rabattue d’une galette feuilletée, d’une “pitã”}
{en: heel; slice with a round border, of a loaf of bread; twisted border of an Aromanian “pitã”}
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoati: cãlcãnjili); mi-agudii la cãlcãnjlu di la cicior; mi doari cãlcãnjlu; nj-acupirii pãtuna shi cãlcãnjlu a ciciorlui; cicioarili a ursãljei nu-au cãlcãnji; talji-nj un cãlcãnj di pãni; tu cãlcãnjlu di pitã nu s-bagã ni veardzã, ni altu tsiva; mãncai cu multã orixi un cãlcãnj di lãptari (unã mardzini di pitã di lapti)

§ cãlciun (cãl-cĭúnŭ) sn cãlciuni/cãlciune (cãl-cĭú-ni) –
1: unã soi di pãrpodi cari acoapirã pata shi cãlcãnjlu-a ciciorlui (shi sh-u-adutsi cu pãputsa di casã faptã di lãnã, pãndzã i pustavi); unã soi di pãrpodz shcurti, di casã, multi ori di lãnã;
2: unã soi di pãrpodi di pustavi, fãrã pãtunji tsi s-bagã pristi pãputsã; cãlciuni, pãtunã, scufuni
{ro: un fel de ciorapi scurţi purtaţi în casă, mai mult de femei; şosetă, călţun}
{fr: chaussettes qui couvre la partie du bas du pied jusqu’à la cheville}
{en: kind of short socks worn in the house, mostly by women; short socks, half hose}
ex: cãlciunjili-lj yinea pãnã di dzinuclji

§ cãlciuni/cãlciune (cãl-cĭú-ni) sf cãlciunj (cãl-cĭúnjĭ) – (unã cu cãlciun)

§ cãlci-nji/cãlcinje sf cãlcinji/cãlcinje – (unã cu cãlciun)

§ caltsã (cál-tsã) sf caltsã (cál-tsã) – lucri ca pãputsã (mestri, scorni, pudimati, curdelji, etc.) tsi li poartã omlu tu partea di nghios a ciciorlui cãndu imnã (tra s-nu calcã pri loc cu ciciorlu gol); pãputsã,

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

clendzã

clendzã (clén-dzã) sf clendzi/clendze (clén-dzi) – unã soi di pãputsã fapti di pãtunji di lemnu cu-unã curauã pisuprã (acãtsatã di dauãli pãrtsi cu pinurici) sum cari s-treatsi ciciorlu (cãndu s-imnã tu ubor tra s-nu sã ncarcã ciciorlu di lãschi); naloni, nalãni, naluni, nalinã, pãtichi
{ro: cătălige, tălpige, sandală de lemn}
{fr: socques en bois, sabots decouverts}
{en: wooden sandals; open clogs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dushimei/dushimee

dushimei/dushimee (du-shi-mé-i) sf dushimei (du-shi-méĭ) partea teasã di nghios a unui udã, pri cari imnã lumea (acupiritã di-aradã cu scãnduri, cimentu, ploci, etc.) sh-pri cari sta lucrili dit udã (patlu, scamnili, measa, etc.); dushume, pãtunji, patumã, pat
{ro: duşumea}
{fr: plancher}
{en: floor (of room)}
ex: ma-lj bat dushimeea (lj-fac patlu, pãtunja)

§ dushume (du-shĭu-mé) sf dushumeadz (du-shĭu-meádzĭ) – (unã cu dushimei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

marmurã

marmurã (már-mu-rã) sf marmuri/marmure (már-mu-ri) – cheatrã mushatã (albã multi ori cu arãdz ma ncljisi) dit cari s-fac agalmi (casi, scãri, pãtunji, etc.); marmuri, marmori, marmarã, marmar
{ro: marmură}
{fr: marbre}
{en: marble}
ex: ca marmura armasi; mash tru marmuri ncljigati

§ marmuri/marmure (már-mu-ri) sf mãrmuri (mắr-murĭ) – (unã cu marmurã)
ex: mãrmuri frãmti

§ marmori/marmore (már-mo-ri) sf marmori/marmore (már-morĭ) – (unã cu marmurã)

§ marmarã1 (már-ma-rã) sf marmari/marmare (már-ma-ri) – (unã cu marmurã)
ex: la marmari patru, la tsintsi mãrmãritsã

§ marmar1 (már-marŭ) sn marmari/marmare (már-ma-ri) – (unã cu marmurã)
ex: shidea ca un marmar; marmar albu sh-aratsi; nã crutsi di marmar

§ mirmer1 (mir-mérŭ) sn mirmeri/mirmere (mir-mé-ri) – (unã cu marmurã)
ex: unã ploaci di mirmer (marmurã); ashtirnurã bisearica cu mirmer (marmurã); tatsi ca cheatra di mirmer

§ marmar2 (már-marŭ) adg marmarã (már-ma-rã), marmari (már-marĭ), marmari/marmare (már-ma-ri) – tsi easti ca marmura, mushatã, albã sh-aratsi
{ro: marmoreu}
{fr: marmoréen}
{en: like marble}
ex: gljetslu marmar (ca di marmurã) di la mori

§ mãrmãritsã (mãr-mã-rí-tsã) sf mãrmãritsi/mãrmãritse (mãr-mã-rí-tsi) – marmurã ma njicã
{ro: marmură mică}
{fr: petit marbre}
{en: small marble}
ex: la marmari patru, la tsintsi mãrmãritsã

§ mãrmurisescu (mãr-mu-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrmurisii (mãr-mu-ri-síĭ), mãrmuriseam (mãr-mu-ri-seámŭ), mãrmurisitã (mãr-mu-ri-sí-tã), mãrmurisiri/mãrmurisire (mãr-mu-ri-sí-ri) – mi fac (armãn) ca marmura (corcan sh-fãrã s-mi min dip dit loclu iu mi aflu); limnusescu, limnedz, nmãrmurisescu, mãrmurãsescu, mãrmãrisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nãlãni/nãlãne

nãlãni/nãlãne (nã-lắ-ni) sf nãlãnj (nã-lắnjĭ) – unã soi di pãputsã fapti di pãtunji di lemnu cu-unã curauã pisuprã (acãtsatã di dauãli pãrtsi cu pinurici) sum cari treatsi ciciorlu (cu cari omlu imnã tu ubor tra s-nu sh-lu ncarcã ciciorlu di lãschi); naloni, naluni, nalinã, pãtichi, clendzã
{ro: cătălige, tălpige, sandală de lemn}
{fr: socques en bois, sabots decouverts}
{en: wooden sandals; open sabots, clogs}
ex: nu pot s-imnu pi nãlãnj

§ nãlãnar (nã-lã-nárŭ) sm nãlãnari (nã-lã-nárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi nãlãnj
{ro: cel ce face sau vinde cătălige, tălpige, sandale de lemn}
{fr: marchand de socques en bois, sabots decouverts}
{en: maker or merchant of wooden sandals; open sabots, clogs}
ex: mi-arãsi nãlãnarlu

§ naloni/nalone (na-ló-ni) sf nalonj (na-lónjĭ) – (unã cu nãlãni)

§ naluni/nalune (na-lú-ni) sf nalunj (na-lúnjĭ) – (unã cu nãlãni)

§ nalinã (na-lí-nã) sf nalini/naline (na-lí-ni) – (unã cu nãlãni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pãtichi1/pãtiche

pãtichi1/pãtiche (pã-tí-chi) sf pãtichi (pã-tíchĭ) – unã soi di pãputsã fapti di pãtunji di lemnu cu-unã curauã pisuprã (acãtsatã di dauãli pãrtsi cu pinurici), sum cari s-treatsi ciciorlu; naloni, nalãni, naluni, nalinã, clendzã
{ro: tălpig, sandală de lemn}
{fr: socques en bois, sabots decouverts}
{en: wood sandals, open sabots, clogs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã