|
|
pãtatã
pãtatã (pã-tá-tã) sf pãtãts (pã-tắtsĭ) shi pãtati/pãtate (pã-tá-ti) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; patatã, pãpati, cartofi, bãrboalji, cur-caci, cãrcangi, combar, cumpiri, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
§ patatã (pa-tá-tã) sf patãts (pa-tắtsĭ) shi patati/patate (pa-tá-ti) – (unã cu pãtatã)
ex: carni cu patati
§ pãpati/pãpate (pã-pá-ti) sf pãpãts (pã-pắtsĭ) – (unã cu pãtatã)
bãrboalji/bãrboalje
bãrboalji/bãrboalje (bãr-bŭá-lji) sf bãrbolj (bãr-bóljĭ) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtatã, patatã, pãpati, cartofi, curcaci, cãrcangi, combar, cumpiri, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
cãrcangi/cãrcange
cãrcangi/cãrcange (cãr-cán-gi) sf cãrcãngi (cãr-cắn-gi) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; curcaci, cartofi, pãtatã, patatã, pãpati, combar, cumpiri, bãrboalji, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
ex: cãrcãngi hearti cu carni
§ curcaci/curcace (cur-cá-ci) sf curcãci (cur-cắci) – (unã cu cãrcangi)
cartofi/cartofe
cartofi/cartofe (car-tó-fi) sf cartofi (car-tófĭ) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtatã, patatã, pãpati, curcaci, cãrcangi, combar, cumpiri, bãrboalji, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
ex: mãncãm cartofi coapti
combar
combar (cóm-barŭ) sn combari/combare (cóm-ba-ri) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; cumpiri, cartofi, patatã, patati, pãpati, bãrboalji, curcaci, cãrcãngi, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
§ cumpiri/cumpire (cum-píri) sf pl – (unã cu combar)
fearicã
fearicã (feá-ri-cã) sf ferits (fé-ritsĭ) – numã datã la ma multi turlii di erburi multu-analti, tsi crescu tu locuri vlãngoasi dit pãduri, cu-unã arãdãtsinã groasã (ca unã pãtatã) tu loc, dit cari creashti truplu a plantãljei, frãndzãli multu mãri, lãrdzi, dintsati sh-analti (ma multu di-un metru), sh-cari nu fatsi lilici;
(expr:
1: om dit fearicã = fur, ponir, cumalindru, etc.;
2: mintea lj-easti la fearicã = mindueashti s-furã, s-arãdã lumea)
{ro: ferigă}
{fr: fougère}
{en: fern}
ex: un pat di fearicã veardi; carnea aburea pi fearica uscatã; truplu tu bisearicã sh-mintea tu fearicã
(expr: mintea-i la furtu); loclu eara mplin di fearicã; tu muntsãlj a noshtri easti multã fearicã; s-trapsi tu fearicã, si-sh scoatã chealea
§ firitsimi/fi-ritsime (fi-ri-tsí-mi) sf firitsinj (fi-ri-tsínjĭ) – multimi di ferits; loc mplin di ferits
{ro: mulţime de ferigi}
{fr: quantité de fougères; endroit couvert de fougères}
{en: quantity of ferns; place covered by ferns}
ex: arupea firitsinjli (cura loclu di fearicã)
lupatã
lupatã (lu-pá-tã) sf lupãts (lu-pắtsĭ) – hãlati faptã di-unã ploaci njicã (de her, lemnu, etc. niheamã nduplicatã), acãtsatã di-unã coadã lungã, cu cari omlu lja dit un loc tsarã (chitritseali, cãrbunj, etc.) sh-u-arucã tu altu loc;
(expr:
1: lupatã di foc = lupata cu cari s-tradzi jarlu dit foc, cu cari s-minteashti foclu;
2: lupatã di cireap; lupata-a cireaplui = lupata cu cari s-bagã pãnea tu cireapurli dit horli di-aoa sh-un chiro;
3: lupata di varcã; lupata di la lãndurã = lupata cu cari s-tradzi apa tra si s-facã varca si s-minã;
4: sapã sh-lupatã = moartea;
5: di sapã sh-lupatã vãrã nu ascapã = nu-ascapã vãr di moarti;
6: mash sapa sh-lupata va lu ndripteadzã = mash cu moartea va s-facã bun;
7: di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã = cu idyiul lucru pots s-fats bun, ma pots s-fats sh-arãu;
8: cu lupata s-curã neaua din cali = ca s-lu fatsi ghini un lucru lipseashti s-lu fats cu-unã hãlati tsi-lj si uidiseashti)
{ro: lopată}
{fr: pelle}
{en: shovel}
ex: pindzi nãoarã pravatos cu lupata; tsara scoasã cu lupãts; dit cireap pãnea u scutem cu lupata; loai lupata di varcã tu mãnã
§ lupãtar (lu-pã-tárŭ) sm lupãtari (lu-pã-tárĭ) – lucrãtor cu lupata; atsel cari fatsi i vindi lupãts; atsel tsi fatsi cu lupata si s-minã varca
{ro: lopătar}
{fr: homme qui travaille avec la pelle; celui qui vend des pelles; fabricant de pelles}
{en: man who shovels something; shovel maker or seller}
§ lupãtedz (lu-pã-tédzŭ) vb I lupãtai (lu-pã-táĭ), lupãtam (lu-pã-támŭ), lupãtatã (lu-pã-tá-tã), lupãtari/lupãtare (lu-pã-tá-ri) – cu lupãtsli tsi li bag tu apã tra s-u pingu (trag), fac unã varcã si s-minã; dau cu lupata (s-fac unã groapã, s-aruc cãrbunj tu foc, etc.); avuzescu
{ro: vâsli, lopăta, da cu lopata}
{fr: ramer, pelleter}
{en: row (boat), paddle (canoe), shovel}
ex: lupãta tuts cu puteari; patru lupãta shi un tsãnea dumeea
§ lupãtat (lu-pã-tátŭ) adg lupãtatã (lu-pã-tá-tã), lupãtats (lu-pã-tátsĭ), lupãtati/lupãtate (lu-pã-tá-ti) – (varca) tsi easti minatã di om cu lupãtsli
{ro: vâslit, lopătat}
mer3
mer3 dit loc (mérŭ-ditŭ-lócŭ) sn meari/meare dit loc (meá-ri-ditŭ-lócŭ) –
1: unã soi di earbã (cu frãndzãli tsi au mãrdzinlji cu dintsã) criscutã di om tu bãhce trã arãdãtsina-a ljei tsi sh-u-adutsi cu-unã pãtatã multu njicã, arucutoasã, aroshi, (cu-unã coadã-arãdãtsinã), bunã ti mãcari ashi proaspitã cum easti i dinjicatã tu salatã; aripani, ripani, repã;
2: unã soi di earbã cari s-aflã sh-agrã tu cãmpu ma cari, di-aradã, easti criscutã di om tu bãhce ca unã zãrzãvati, trã arãdãtsina-a ljei lungã sh-groasã, dultsi sh-bunã tu mãcari, proaspitã icã heartã tu ghelã, cu frãndzã dispãrtsãti multu, sh-cu arapuni di lilici albi sh-njits; morcuv, carotã
{ro: ridiche, morcov}
{fr: radis, carotte}
{en: radish, carrot}
mesi/mese
mesi/mese (mé-si) sf fãrã pl – loclu (njedzlu) di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini tu-alantã a lucrului (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); measi, chentru; nolgic, nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, njedz
(expr:
1: tsi curã tu mesi = tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
3: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
4: tu mesea di (adv) = nolgicã, nolgiuca, nolgiua, njilgioca, namisa, anamisa, nidzã, njidzã, nizã;
5: (atsel) dit mesi (adg) = (atsel) tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi nu easti ni bun, ni arãu; nolgic, nulgican, nolgican, nolgiucan, njilgioc, njolgican, njilgiucan, njijlucan)
{ro: mijloc, centru, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu, centre; taille (milieu du corps)}
{en: middle, center; waist}
ex: pãlatea a lui dit mesea (nolgica) di-amari; earam tu mesi (nolgica); stãtui tu mesi; lu tãlje pit mesi; di mesi tsimsi-apala; pisti mesi nj-angricã; nu sh-u frãndzi mesea
(expr: (i) nu sh-lu leagãnã truplu, gofurli; icã, (ii) easti multu linãvos); si strãndzi ta si sh-facã mesea (partea di ningã buric a truplui) njicã; u-acãtsã di mesi feata; atsel di mesi
(expr: nolgicanlu); el pri mesea sh-easti nsurat
(expr: el easti nsurat cu nolgicana); ãlj dzãsi a featãljei tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); cari va s-facã multi dinãoarã, armãni tu mesi; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali
§ measi/mease (meá-si) sf fãrã pl – (unã cu mesi)
ex: hiljlu di measi (nolgicanlu)
§ mitsiu (mi-tsíŭ) sm fãrã pl – giumitatea dit-un lucru dispãrtsãt (tãljat) tu mesi; giumetã
{ro: o jumătate de}
{fr: une moitié de}
{en: a half of}
ex: nã fripsi sugiuc shi nã scoasi un mitsiu (unã giumitati di) di yin
§ njedz (njĭédzŭ) sn njedzuri (njĭé-dzuri) – partea di nai ma nuntru a unui lucru; partea ma moali (dit mesi) di nuntru a cãrvealiljei di pãni; partea di nuntru (dit mesi) a yimishilor;
pãngeari/pãngeare
pãngeari/pãngeare (pãn-gĭá-ri) sf pãngeri (pãn-gérĭ) – unã soi di earbã criscutã di om tu bãhce trã frãndzãli tsi au mardzina tãljiatã ahãnda (cari s-bagã tu pita di veardzã) shi trã arãdãtsina-a ljei (ca unã pãtatã njicã) cãrnoasã, albã i aroshi, cari (i) s-mãcã ashi cum easti proaspitã i heartã (tu mãcãruri icã tu salatã cu puscã sh-untulemnu), icã (ii) easti faptã zahari; pangearyi, ripani, aripani, rãpani
{ro: sfeclă}
{fr: betterave}
{en: beet}
§ pangearyi/pangearye (pan-gĭár-yi) sf pangeryi/pangerye (pan-gĭér-yi) – (unã cu pãngeari)
pãpati/pãpate
pãpati/pãpate (pã-pá-ti) sf – vedz tu pãtatã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãtatãpãtatã
RO:cartof
EN:potato
FR:pomme de terre
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015