|
|
pãshpacã
pãshpacã (pãsh-pá-cã) sf pãshpãts (pãsh-pắtsĭ) – giucãreauã adratã di lemnu di boz (ca unã lãmnii di tufechi njicã) cu cari cilimeanjlji aminã apã i gãgoashi di ciup (stupã); silistrã, sãlistrã, tsilistrã, zãzã, pliscã
{ro: puşcoci}
{fr: jouet en bois avec la forme d’un canon de fusil; clifoire, fliquoir, taperelle}
{en: toy having the form of the barrel of a rifle}
§ pliscã (plís-cã) sf plishti/plishte (plísh-ti) – (unã cu pãshpacã)
ciuciumag
ciuciumag (cĭu-cĭu-mágŭ) sm ciuciumadz (cĭu-cĭu-mádzĭ) shi sn ciuciumadzi/ciuciumadze (cĭu-cĭu-má-dzi) – njits topi di pljumbu (ca gãrnutsã njits) tsi s-aflã bãgati tu-unã soi di curshumi cari, dupã tsi easti-aminatã dit tufechi, s-disfatsi shi topili s-arãs-pãndescu sh-agudescu nu un, ma multi lucri di deavãrliga; njicã cumatã di stupã aminatã dit unã pãshpacã (pliscã); shushumadzi, ashishi, bãlãtãnj
{ro: alice; alice de câlţi}
{fr: grenaille; espèce de balle en bourre}
{en: pellet; ball made of cotton or wool flock used in a pop gun}
§ shushumag (shĭu-shĭu-mágŭ) sn shushu-madzi/shushumadze (shĭu-shĭu-má-dzi) – (unã cu ciuciumag)
pliscã
pliscã (plís-cã) sf – vedz tu pãshpacã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãshpacãsul
sul (súlŭ) sn suluri (sú-lurĭ) –
1: cumatã lungã dit unã lugurii lungã (hir, pãndzã, etc.) tsi si nvãrteashti, sã nfashi deavãrliga-a unui lemnu i metal;
2: chelindrul (di lemnu i metal) tsi si-anvãrteashti deavãrliga di el insush tra s-ducã, s-apitruseascã i sã ndreagã unã lugurii;
3: chelindrul (di lemnu i metal) di la volbu tsi s-bagã nãpoea-a arãzboilui, pri cari s-adunã urdzãtura; nãvoi
{ro: sul; sulul de la “volbu” care se aşează în dosul războiului de ţesut}
{fr: rouleau; ensouple}
{en: roll; beam, roller of loom}
ex: suntu doi frats: cãndu unlu s-tsindzi, alantu s-distsindzi (angucitoari: sulurli di-arãzboi); nvãrtea sulu di la-arãzboi; sul di tufechi (vearga cu cari sã ncarcã tufechea); sul di pãshpacã
§ nsul (nsúlŭ) (mi) vb I nsulai (nsu-láĭ), nsulam (nsu-lámŭ), nsulatã (nsu-lá-tã), nsula-ri/nsulare (nsu-lá-ri) – nvãrtescu nã urdzãturã i nã pãndzã pri-un sul
{ro: înfăşura urzeala pe sul}
{fr: rouler l’ourdissure sur l’ensouple}
{en: roll the warp over the roller of the loom}
ex: nsulã-nj pãndza cã s-alãsã
§ nsulat (nsu-látŭ) adg nsulatã (nsu-lá-tã), nsulats (nsu-látsĭ), nsulati/nsulate (nsu-lá-ti) – (pãndzã) cari easti anvãrtitã pi un sul; (sul tsi ari nã pãndzã-anvãrtitã pi el
{ro: (urzeala) înfăşurată pe sul; (sulul) înfăşurat de urzeală}
{fr: (ourdissure) roulée sur l’ensouple; (ensouple) enroulée}
{en: (warp) rolled over the roller; (roller) with the warped rolled over}
§ nsulari/nsulare (nsu-lá-ri) sf nsulãri (nsu-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si-anvãrteashti pãndza i urdzãtura pi sul
{ro: acţiunea de a înfăşura urzeala pe sul}
{fr: action de rouler l’ourdissure sur l’ensouple}
{en: action of rolling the warp over the roller of the loom}
§ disul (di-súlŭ) (mi) vb I disulai (di-su-láĭ), disulam (di-su-lámŭ), disulatã (di-su-lá-tã), disulari/disulare (di-su-lá-ri) – ntindu (scot, disfac) urdzãtura i pãndza tsi s-aflã nsulatã pri sulu-a arãzboilui
tsilistrã2
tsilistrã2 (tsi-lís-trã) sf tsilistri/tsilistre (tsi-lís-tri) – hãlati cu cari s-arucã apã si s-asprucucheascã zãrzãvãts tu bãhce (lilici, earbã, etc.); hãlati cu cari s-arucã apã multã tra si s-astingã un foc mari (di casã, bunãoarã); tulumbã;
(expr: easi afoarã tsilistrã = ari cufoari)
{ro: tulumbă}
{fr: pompe}
{en: pump}
ex: nã pruscuchi cu tsilistra
§ ntsilistredz2 (ntsi-lis-trédzŭ) vb I ntsilistrai (ntsi-lis-tráĭ), ntsilistram (ntsi-lis-trámŭ), ntsilistratã (ntsi-lis-trá-tã), ntsi-listrari/ntsilistrare (ntsi-lis-trá-ri) – arãspãndescu multi chicuti (di apã) cu unã tsilistrã (tulumbã) pri un lucru (tra s-lu fac muceali); aruvinedz, arãvinedz, aruvrinedz, asprucuchescu, pruscutescu, prãscutescu, pluscutescu, pruscuchescu, pluscuchescu
{ro: stropi}
{fr: arroser, éclabousser, asperger}
{en: sprinkle, spray, splash}
ex: ntsilistrea (lji pruscuchea cu tsilistra) tuts atselj tsi tritsea
§ ntsi-listrat2 (ntsi-lis-trátŭ) adg ntsilistratã (ntsi-lis-trá-tã), ntsilistrats (ntsi-lis-trátsĭ), ntsilistrati/ntsilistrate (ntsi-lis-trá-ti) – tsi easti udat cu asprucuchirea tsi-lj si fatsi; aruvinat, arãvinat, aruvrinat, aspru-cuchit, pruscutit, prãscutit, pluscutit, pruscuchit, pluscuchit
{ro: stropit}
{fr: arrosé, éclaboussé, aspergé}
{en: sprinkled, sprayed, splashed}
§ ntsilistrari2/ntsilistrare (ntsi-lis-trá-ri) sf ntsilistrãri (ntsi-lis-trắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pruscuteashti cu tsilistra; aruvinari, arãvinari, aruvrinari, asprucuchiri, pruscutiri, prãscutiri, pluscutiri, pruscuchiri, pluscuchiri
{ro: acţiunea de a stropi; stropire}
{fr: action d’arroser, d’éclabousser, d’asperger}
{en: action of sprinkling, of spraying, of splashing}
§ tsilistrã3 (tsi-lís-trã) sf tsilistri/tsilistre (tsi-lís-tri) – tulumbã di mãnã (giucãreauã) adratã di lemnu di boz (ca unã lãmnii di tufechi njicã) cu cari cilimeanjlji aminã apã i gãgoashi di ciup (stupã); silistrã, sãlistrã, zãzã, pãshpacã, pliscã
voali/voale
voali/voale (vŭá-li) sf pl – oasili dit yimisha-a giuneapinilui tsi s-aminã ca ashishi dit unã pãshpacã; ashishi, bãlãtãnj, ciuciumadzi, shushumadzi
{ro: sâmburi de jneapăn folosiţi ca alice de puşcoci}
{fr: noyaux du fruit de genévrier utilisés comme grenailles dans des clifoires}
{en: seeds (stones) from the fruit of a juniper tree, used as pellets in a pop gun}
zãzã
zãzã (zắ-zã) sf zãzi/zãze (zắ-zi) – giucãreauã adratã di lemnu di boz (ca unã lãmnii di tufechi njicã) cu cari cilimeanjlji aminã apã i gãgoashi di ciup (stupã); silistrã, sãlistrã, tsilistrã, pãshpacã, pliscã
{ro: puşcoci}
{fr: jouet en bois avec la forme d’un canon de fusil; clifoire, fliquoir, taperelle}
{en: toy having the form of the barrel of a rifle}