DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

caprã

caprã (cá-prã) sf capri/capre (cá-pri) shi cãpri/cãpre (cắ-pri) shi cãpãri (cắ-pãrĭ) – pravdã (feamina-a tsaplui) tsi sh-u-adutsi cu oaea, cu coarni, cari u-arãseashti ma multu frãndza dicãt earba, sh-cari easti cricutã trã laptili, carnea shi perlu lungu tsi-l da; (fig:
1: caprã = arbines; expr:
2: caprã di lapti = caprã tsi s-tsãni piningã casã tutã veara, tra s-aibã nicuchirlu lapti cati dzuã;
3: caprã shutã = caprã fãrã coarni;
4: ãnj vinjirã cãprili = (i) isihãsii, hiu tu bunili, am bunili; (ii) aduchii tora tsi s-fatsi;
5: lj-fitarã cãprili = easti hãrãcop; lj-si dusirã lucrili-ambar; ari hãrãcupilji n casã;
6: lj-fudzirã cãprili = lj-fudzi (u chiru) mintea, glãri di minti;
7: canda va tsã ljau cãprili = canda va ti-arãd;
8: ca capra tu oi = nu easti ca-alantsã, easti-ahoryea di-alantsã;
9: mpartu oili di capri = mpartu atselj bunj di-atselj arãi;
10: capra beasi shi oaea s-arushneadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu;
11: sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-arucã zboarã slabi-a unui, mash cãndu s-aflã tu-apanghiu, iu nu poati s-hibã agudit)
{ro: capră}
{fr: chèvre}
{en: goat}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); pashti cãpãrli; capra i lutseafirli; shtii capra tsi easti earba!; si mpartã oili di capri; lj-vinjirã cãpãrli
(expr: isihãsi) sh-tora s-bãgã s-doarmã; tsi va capra aestã (fig: arbineslu aestu)?; l-ved cum ansari ca capra; vidzu unã caprã shutã
(expr: caprã fãrã coarni) cari avea unã crutsi tu frãmti; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; shtii capra s-mãcã earbã!; capra arãnjoasã sh-coada tut ãmproastã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; va ti-arãd, canda va-ts ljau cãprili; pri iu ansari capra, ma nsus ansari edlu

§ cãpritsã (cã-prí-tsã) sf cãpritsã (cã-prí-tsã) – caprã ma njicã
{ro: căpriţă}
{fr: chevrette}
{en: little goat}

§ cãprinã (cã-prí-nã) sf cãprinj (cã-prínjĭ) shi cãprinuri (cã-prí-nurĭ) – perlu di caprã dit cari s-fac stranji (tendzã, disãdz, sats, sazmi, tastri, tãmbãri, etc.)
{ro: păr de capră}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

carni/carne

carni/carne (cár-ni) sf cãrnuri (cắr-nurĭ) shi cãrnji (cắr-nji) – luguria di cari easti faptu mushcljul a omlui shi a prãvdzãlor; mushclju;
(expr:
1: carni ca di pulj = carni moali, crehtã;
2: bag carni = mi ngrash;
3: bag carni tu ureclji = mi para ngrash, mi ngrash multu);
4: nj-si tuchi (nj-cadi) carnea di pri mini = slãghii multu;
5: hiu carni sh-oasi = hiu multu slab, nj-si ved oasili dit trup di slab tsi hiu;
6: nj-si featsi carni di cal = nu-l voi dip, nu pot s-lu ved;
7: cap di carni = cap lishor, fãrã miduã, tsi nu min-dueashti ghini;
8: nj-si cutreamburã cãrnurli di pri mini = mi cutreambur multu di-agnos, etc.)
{ro: carni}
{fr: viande, chair}
{en: meat, flesh}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); carnea di piturniclji easti dultsi; nji s-aurã cu carnea; talji tu carni yii; nj-trimbura carnea
(expr: cutrimburam); carnea ca di pulj ãlj si pãrea, ahãntã crehtã sh-eara; oili bãgarã carni
(expr: si ngrãsharã); va bagã carni tu ureclji
(expr: va si ngrashi multu); s-tuchi carnea di pri tini
(expr: slãghish multu); ma cãdea cãrnili di pi mini
(expr: slãghii multu); aestu sh-eara draclu yiu, carni sh-oasi
(expr: multu slab, lj-si videa oasili, di slab tsi eara); cap mari, mplin cu carni
(expr: tsi nu-aducheashti lishor)

§ cãrnos (cãr-nósŭ) adg cãrnoasã (cãr-nŭá-sã), cãrnosh (cãr-nóshĭ), cãrnoasi/cãrnoase (cãr-nŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji);
(expr: (fructu, poamã) cãrnoasã = (fructu, poamã) tsi ari multu njedz; bucicos)
{ro: cărnos}
{fr: charnu}
{en: fleshy}
ex: lãnoslu poartã cãrnoslu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); s-fatsi vãrnoarã, sh-cãrnoasã, sh-lãptoasã shi cu oara acasã?

§ cãrnar (cãr-nárŭ) sm cãrnari (cãr-nárĭ) – omlu tsi talji prãvdzã icã vindi carni sh-lugurii fapti di carni tãljatã; cãrnãrã, cãsap, hãsap
{ro: măcelar}
{fr: boucher}
{en: butcher}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciuescu

ciuescu (ciu-ĭés-cu) vb IV ciuii (ciu-íĭ), ciueam (ciu-ĭámŭ), ciuitã (ciu-í-tã), ciuiri/ciuire (ciu-í-ri) – sãrmu, arãescu oili tra s-pascã
{ro: mâna (oile la păscut)}
{fr: mener les moutons paître}
{en: lead, take sheep to pasture}

§ ciuit (ciu-ítŭ) adg ciuitã (ciu-í-tã), ciuits (ciu-ítsĭ), ciuiti/ciuite (ciu-í-ti) – (oai) tsi easti sãrmatã, arãitã tra s-pascã; sãrmat, arãit
{ro: mânat (oile la păscut)}
{fr: (mouton) mené paître}
{en: taken to pasture}

§ ciuiri/ciuire (ciu-í-ri) sf ciuiri (ciu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciuescu oili; sãrmari, arãiri, arãeari
{ro: acţiunea de a mâna (oile la păscut)}
{fr: action de mener les moutons paître}
{en: action of leading, of taking sheep to pasture}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cortsã

cortsã (cór-tsã) sf cortsã (cór-tsã) – prici (bubulic, insectã) njicã, aroshi tsi bãneadzã prit cripãturli di lemnu (din casã, di la crivati, di momili, etc.), s-hrãneashti di-aradã cu sãndzili-a omlui (di lj-alasã dãmtsi-aroshi pri trup dupã tsi lu-ari pãscutã) shi anjurzeashti urut (ma multu cãndu pricea easti chisatã sh-vãtãmatã); tartabic, tãrtãbic, tahtabic, tartabichi
{ro: ploşniţă}
{fr: punaise}
{en: bed bug}
ex: tutã noaptea nu ncljish ocljilj cã mi mãcarã cortsãli (tartabitslji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãrshin

mãrshin (mãr-shínŭ) (mi) vb I mãrshinai (mãr-shi-náĭ), mãrshinam (mãr-shi-námŭ), mãrshinatã (mãr-shi-ná-tã), mãrshinari/mãrshinare (mãr-shi-ná-ri) – li-angan (oili) cu shuirarea tra li-adun; li-adun (oili) tra s-li arãescu trã pãshteari; arãescu oili tra s-pascã
{ro: aduna oile pentru a le răsfira la păscut}
{fr: faire bêler les mouton et, puis, les éparpiller pour paître}
{en: gather the sheep first and then scatter them to graze}
ex: grits-lj-al Nica s-li mãrshinã (s-li-adunã oili cu shuirarea); aide, Nica, s-li mãrshinj; tsachi tsi-anganã picurarlu shi-lj mãrshinã (lj-arãeashti); s-treacã oili, si s-mãrshinã, pisti groapã eali s-yinã; azghira oili, s-mãrshina (s-aduna) noatinjlji; oili s-mãrshinarã shi s-adunarã tuti tu-aumbrã

§ mãrshinedz (mãr-shi-nédzŭ) (mi) vb I mãrshinai (mãr-shi-náĭ), mãrshinam (mãr-shi-námŭ), mãrshinatã (mãr-shi-ná-tã), mãrshinari/mãrshinare (mãr-shi-ná-ri) – (unã cu mãrshin)
ex: nu-nj mãrshineadzã oili (nu-nj li mãrshinã, nu-nj li-anganã, nu-nj li-adunã)

§ mãrshinat (mãr-shi-nátŭ) adg mãrshinatã (mãr-shi-ná-tã), mãrshinats (mãr-shi-nátsĭ), mãrshinati/mãrshinate (mãr-shi-ná-ti) – (oai) cari easti angãnatã (adunatã) cu shuirarea sh-deapoea arãitã trã pãshteari; (oai) angãnatã, adunatã
{ro: care este chemat prin şuierare; care este răsfirat}
{fr: (mouton) que l’on a fait bêler}
{en: (sheep) that has been gathered}
ex: cãprili azghira ca mãrshinati

§ mãrshina-ri/mãrshinare (mãr-shi-ná-ri) sf mãrshinãri (mãr-shi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãrshineadzã oili; angãnari, adunari
{ro: acţiunea de a aduna oile pentru a le răsfira la păscut}
{fr: action de faire bêler les mouton et, puis, les éparpiller pour paître}
{en: action of gathering the sheep first and then scattering them to graze}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pascu

pascu (pás-cu) vb III shi II pãscui (pãs-cúĭ), pãshteam (pãsh-teámŭ), pãscutã (pãs-cú-tã), pashtiri/pashtire (pásh-ti-ri) shi pãshteari/pãshteare (pãsh-teá-ri) – (tri prãvdzã, pirs III) arupi cu gura sh-u mãcã earba (nitãljatã, ashi cum creashti pri loc) icã frãndza di pi arburlji tiniri shi njits; duc sh-aveglju prãvdzãli cãndu arup earba (frãndza) cu gura sh-u mãcã; pãshunedz, pãshun, mpãshunedz, mpãshun; (fig:
1: pascu = adun, caftu, mutrescu s-aflu; expr:
2: nj-pascu ocljilj = mutrescu, nj-aruc ocljilj;
3: l-pascu = alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi; shpiunedz;
4: mi pãscu unã unjidã, un biduclju, etc. = nj-alãgã pri cheali, mi mãcã unã unjidã, un biduclju, etc.;
5: tsi u-ai, cã pascu portsi? = tsi mi-ai, cã hiu glar?
6: trã pãshteari portsilj fats = nu eshti bun trã tsiva, hii mash bun trã la portsã;
7: l-pitrec s-pascã portsilj = l-dau nafoarã di la lucru; lj-dzãc s-fugã)
{ro: paşte}
{fr: (faire) paître)}
{en: graze}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); caljlji pascu tu livadi; du-ti s-pashti (s-li fats s-pascã) cãpãrli; pashti oili cara nu-avu cap sã nveatsã; sh-pashti ocljilj
(expr: sh-arucã ocljilj, mutreashti) deavãrliga; pãnã s-nji pascu putsãn ocljilj divarliga; ocljilj a lui pãscurã (fig: mutrirã) njirats di patruli pãrtsã; l-pascu
(expr: alag dupã el) di unã oarã; l-pãscui
(expr: l-vigljai, l-mutrii tsi fatsi) ahãt chiro; mi pãscu
(expr: nj-alãgã) nã unjidã pri cheptu; lihoana alindzi aroaua di pri virdeatsã: nu mi-abushiledz, cã-nj pascu (adun) laptili; oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna

§ pãscut (pãs-cútŭ) adg pãscutã (pãs-cú-tã), pãscuts (pãs-cútsĭ), pãscuti/pãscute (pãs-cú-ti) – loc (earbã) tsi fu pãscut di prãvdzã; pravdã tsi ari mãcatã earbã (frãndzã) nitãljatã (tsi crishtea ninga) pri loc; pãshunat, mpãshunat
{ro: (loc, iarbă) păscut(ă); animal care a păscut}
{fr: (endroit, herbe) pâturé(e); animal qui a pâturé}
{en: grazed (land); grazed (animal)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn