|
|
pãrãvulsescu
pãrãvulsescu (pã-rã-vul-sés-cu) vb IV – vedz tu pãrãvulii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãrãvuliiaradã1
aradã1 (a-rá-dã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati un dupã-alantu (ca tu-un bair, sireauã, udopsu, dupã cum lipseashti, dupã cum s-tihiseashti icã dupã cum u va cariva); loclu dit aestã stari (sireauã) tu cari s-aflã un di-aesti lucri; bair (di mãrdzeali tu-unã ghiurdani, di zboarã tu-unã carti, etc.), radã, arãdãrichi; bair, chindinar, ordu, sãrã, sireauã, taxi, nizami, udopsu, etc.; strat, palã, petur, etc.;
(expr:
1: om di-aradã = om ca tuts alantsãlj, cum lipseashti s-hibã;
2: om cama di-aradã = om di soi ma bunã, di-ugeachi;
3: nu da aradã = zburashti fãrã aradã)
{ro: ordine, rând; salbă}
{fr: ordre, arrangement, rang; file; collier}
{en: order, arrangement, rank; file; necklace}
ex: bãgai aradã (ndrepshu, anischirsii) n casã; am aradã la beari (shtiu cum s-beau, beau cum lipseashti); voi nu-avets aradã (lucrili li-avets cãtrã naljurea); bagã-li lucrili tu-aradã (cum lipseashti, un dupã-alantu); imnã tu-aradã (tu sireauã, un dupã-alantu); patru dzãli tut pi-aradã (sireauã); unã aradã (un strat, un petur) di chetri, unã aradã (un strat, unã palã) di tsarã; s-nã pitritsets ãndauã arãdz (bairi di zboarã tu-unã carti); easti om di-aradã
(expr: ca tuts alantsãlj); gionj, ma di-aradã
(expr: ma bunj, di-ugeachi, di soi bunã); dupã cum n-adutsi arada (dupã loclu tsi lu-avem tu-aradã; icã, (vedz aradã2), dupã cum u caftã adetea)
§ radã (rá-dã) sf rãdz (rắdzĭ) – (unã cu aradã1)
ex: eshti pi-ahtari radã (aradã, stari)?
§ nearadã (nea-rá-dã) sf nearãdz (nea-rắdzĭ) – lipsã di-aradã; starea-a unui lucru tsi nu-ari aradã (tsi easti alocut, palaz, naljurea); acãtãstãsii, acatastasi, mintiturã, arãeatã, atãxii
{ro: dezordine}
{fr: désordre}
{en: disorder}
ex: ari mari nearadã n casã
§ arãdãrichi/arãdãriche (a-rã-dã-rí-chi) sf arãdãrichi (a-rã-dã-ríchĭ) – lucri bãgati sã sta tu-aradã un dupã-alantu; bair (di galbinj, bãgat multi ori deavãrliga di capelã, di fes); bair cu un i ma multi lucri (mãrdzeali, flurii, chitritseali, nishenj, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã adutseari aminti, tra s-nu s-lja di oclju, tra s-treacã ghini, etc.); rãdãrichi, aradã, ordu, udopsu, sãrã, sireauã; bair, ghiurdani, ghirdani
bair
bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã
§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii
§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:
boatsi/boatse
boatsi/boatse (bŭá-tsi) sf bots (bótsĭ) –
1: vrondul tsi s-avdi cãndu omlu dishcljidi gura sh-alasã vimtul s-treacã prit coardili-lj tsi s-aflã tu gushi; zghic, zghicut; vrondul tsi s-fatsi (sh-ureaclja poati s-lu avdã) cãndu treamburã unã coardã (dit gusha-a omlui, di avyiulii, sh-multi alti soi di lucri);
2: sutsata tsi u fatsi un niho, cu un altu niho tsi-lj s-uidiseashti sh-asunã mushat la ureaclji; ih, niho, miludii;
(expr:
1: bag boatsea = nchisescu s-aurlu; butsescu;
2: grescu cu boatsi; alinai boatsea = grescu cu boatsi vãrtoasã, aurlu;
3: nj-si-acatsã boatsea = nu pot si zburãscu ghini (cã u-am boatsea avãrgãsitã, avrãhnjisitã), zburãscu vrãhnos;
4: pri un grai, pri unã boatsi = tuts dzãtsem unã soi, cu unanimitati;
5: nu scot nitsiunã boatsi = tac sh-nu dzãc tsiva, stau tãcut;
6: am unã boatsi mushatã = cãntu mushat;
7: tsãn boatsea la cãntari = tsãn niholu;
8: trag boatsea = lundzescu boatsea)
{ro: voce, strigăt; sunet; acompaniament}
{fr: voix, cri; son; accompagnement}
{en: voice, shout; sound; accompaniment}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); boatsea al Toli bumbunidzã; sh-umplu cãmpurli di bots (zghicuri); easi nveasta, bagã boatsea
(expr: scoati zghicuti, aurlã); cloputi bãtea cu bots (ihuri) ãntunicati; la cãntitsli fãrshiruteshti, un cãntã, altu talji cãnticlu, sh-alantsã tsãn boatsea
(expr: tsãn niholu); cãntic cu bunã boatsi (miludii); chipurlu nu-ari bunã boatsi; grea cu boatsi
(expr: grea cu boatsi vãrtoasã, aurlã) tra s-ti avdã; nu scoati vãrã boatsi
(expr: tats, nu dzã tsiva); avea mushatã boatsi (cãnta mushat) ljirtatlu
§ boatsit (bŭá-tsitŭ) sn boatsi-ti/boatsite (bŭá-tsi-ti) – boatsea vãrtoasã, zghicurli shi shclji-murãrli tsi si scot (ma multu di muljeri) cãndu plãngu un mortu (jilescu shi pãrãvulsescu fapti dit bana-a mortului); miryiulog, miryiuloi, miruloyi, cãntic di mortu
{ro: bocet}
{fr: lamentation, complainte, myriologue}
{en: lament, wail}
ex: di iu yin boatsitli aesti?; boatsitli-a ljei ti fãtsea s-plãndzi
§ butsescu (bu-tsés-cu) (mi) vb IV butsii (bu-tsíĭ), butseam (bu-tseámŭ), butsitã (bu-tsí-tã), butsiri/butsire (bu-tsí-ri) – plãngu shi jilescu multu un mortu shi dzãc (cu zghicuri shi shcljimurãri) zboarã tsi aduc aminti tihisiri dit bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; miryiu-luxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdhãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, jilescu, zghilescu, plãngu, cãntu
deapin
deapin (deá-pinŭ) (mi) vb I dipinai (di-pi-náĭ), dipinam (di-pi-námŭ), dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) – scot hiri (ciori, etc.) di lãnã (bumbac, etc.) di pi-un fus sh-li-anvãrtescu pi-unã camatã, di pi-unã camatã tu-un cãrulj, etc.; (fig:
1: deapin = (i) nj-aduc aminti shi zburãscu di lucri tricuti; mbair adutseri aminti, pãrãvulsescu unã aradã di isturii; (ii) (cripãri, dzãli, etc.) si mbairã (trec) unã dupã-alantã; expr:
2: u (li) deapin = u (li) mãc cu limãryii, u (li) ngljit, li-ascapit, etc.;
3: li deapin = fug di-aoa, u-angan cãtsaua, li ciulescu, li cãpsãlsescu, li scarmin, lj-u cãrtsãnescu, etc.)
{ro: depăna}
{fr: dévider}
{en: reel off (thread)}
ex: deapinã hirlu; ma dipina ustura; tra s-deapinã fusili tuti; cripãrli multi s-dipina (fig: tritsea, si mbãira unã dupã-alantã), ca niorlji, tu inima-a ljei; dzãlili s-dipinarã (fig: tricurã, curarã, si mbãirarã); deapinã multã pãni
(expr: mãcã multu di multu); va s-u deapinj
(expr: va s-u mãts) pita ntreagã?; u dipinã
(expr: u ngljitã) sh-pãnea, sh-carnea sh-apa; li dipinã di-aoa
(expr: fudzi, s-furã, li cãrtsãni)
§ dipinat (di-pi-nátŭ) adg dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinats (di-pi-nátsĭ), dipinati/dipinate (di-pi-ná-ti) – (hirlu) tsi easti tricut dit un fus tu camata (cãrulj, etc.)
{ro: depănat}
{fr: dévidé}
{en: reeled off (thread)}
§ dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) sf dipinãri (di-pi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-deapinã un hir, dipinãturã
{ro: acţiunea de a depăna; depănare}
{fr: action de dévider; dévidage}
{en: action of reeling off (thread)}
ex: fusili vor dipinari; ahtari dipinari
(expr: mãcari) lj-au faptã a friptaljlui!
§ dipinãturã (di-pi-nã-tú-rã) sf dipinãturi (di-pi-nã-túrĭ) – atsea tsi easi dupã unã dipinari; dipinari; crunã, jireaglji, jurebi, gãrchinã
{ro: depănătură}
{fr: dévidage, écheveau}
isturii/isturie
isturii/isturie (is-tu-rí-i) sf isturii (is-tu-ríĭ) –
1: pãrãvulii di lucri tsi s-au faptã (tsi-ari pãtsãtã cariva, tsi s-ari faptã tu dunjai, etc.); scriari (vivlii) tu cari s-aspun fapti (tihisiri, ugoadi, dealihea i scoasi dit mintea-a omlui), cu scupolu ca s-lji facã s-lã treacã oara, pri-atselj tsi u dghivãsescu;
2: carti tu cari sã spuni tsi s-ari faptã tu lumi (i tu-unã parti dit lumi) di eta-a etilor shi pãnã tu dzua di asãndzã; istorii, pãrãvulii, pãrmit
{ro: istorie, poveste}
{fr: histoire}
{en: history, story}
ex: shtii multi isturii (pãrãvulii); nj-dzãsi nã isturii di giunaticlu tsi-l featsi tu polim; lu-arãsea s-lã dzãcã isturii (pãrmiti) a njitslor cu lãmnji, Gionj-Aleptsã shi Mushata-a Loclui; nchisi ca sã-lj spunã tutã isturia, cu lãcrinjli tu oclji
§ istorii/is-torie (is-tó-ri-i) sf istorii (is-tó-riĭ) – (unã cu isturii)
§ isturi-sescu (is-tu-ri-sés-cu) vb IV isturisii (is-tu-ri-síĭ), isturiseam (is-tu-ri-seámŭ), isturisitã (is-tu-ri-sí-tã), isturisiri/isturisire (is-tu-ri-sí-ri) – dzãc unã isturii; dzãc pãrmiti a njitslor; pãrãvulsescu
{ro: povesti}
{fr: raconter une histoire}
{en: narrate, tell a story}
ex: nã isturisi fapti mushati di giunatic
§ isturisit (is-tu-ri-sítŭ) adg isturisitã (is-tu-ri-sí-tã), isturisits (is-tu-ri-sítsĭ), isturisiti/isturisite (is-tu-ri-sí-ti) – (isturii, fapti) dzãsi a unui; pãrãvulsit
{ro: povestit}
{fr: raconté (histoire)}
{en: (story) narrated, told}
§ isturisiri/is-turisire (is-tu-ri-sí-ri) sf isturisiri (is-tu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzãtsi isturii
{ro: acţiunea de a povesti; povestire}
{fr: action de raconter une histoire}
{en: action of narrating, pf telling a story}
mituluyii/mituluyie
mituluyii/mituluyie (mi-tu-lu-yí-i) sf mituluyii (mi-tu-lu-yíĭ) – tuti pirmitili (veclji di pachi-strãpachi) tsi pãrãvulsescu bana, haractirlu, giunaticlu, adetsli, etc. a (dumni)dzadzlor a unui popul; cartea tu cari suntu adunati tuti aesti pirmiti
{ro: mitologie}
{fr: mythologie}
{en: mythology}
pãrãvulii/pãrãvulie
pãrãvulii/pãrãvulie (pã-rã-vu-lí-i) sf pãrãvulii (pã-rã-vu-líĭ) – isturii scoasã dit mintea-a omlui cari caftã s-hibã ca unã soi di nvitsãturã tri oaminj (trã cum lipseashti si s-facã lucrili buni sh-crishtineshti); isturii scoasã dit mintea-a omlui (i di lucri tsi s-au faptã dealihea) sh-caftã s-facã oaminjlji s-arãdã; isturii di lucri tsi s-au faptã dealihea (di tsi-ari pãtsãtã cariva, di tsi s-ari faptã tu du-njai, etc.);
(expr: s-featsi pãrãvulii = s-avdzã tu lumea ntreagã; ishi zbor, pãrmit; s-featsi arizilji)
{ro: poveste; parabolă; anecdotă; fabulă}
{fr: récit; parabole; anécdote; fable}
{en: story; parable; anecdote; fable}
ex: s-bitisi pãrãvulia (isturia); lji spusi pãrãvulia tutã (tuti tsi s-featsirã); tuts prindea s-dzãcã cãti nã pãrãvulii (isturii); cãndu tini si-lj dzãts vãrã pãrãvulii, cãndu nãs; dzuã nauã, cãsmeti nauã, dzãtsi pãrãvulia (pãrãmia, zborlu); masture, tini nu u shtii pãrãvulia-atsea (zborlu-atsel); pãrãvuliili (isturiili tr-arãdeari) al Batzaria; dusi njica tu curii, di s-featsi pãrãvulii (di s-avdzã tu tutã dunjaea; icã s-featsi arizilji)
§ paravulii/paravulie (pa-ra-vu-lí-i) sf paravulii (pa-ra-vu-líĭ) – (unã cu pãrãvulii)
ex: nã spusi multi paravulii (isturii); tutã pãzarea ari tu gurã paravulia-a hilji-tai (atseali tsi s-featsirã cu hilji-ta)
§ pãrãvulsescu (pã-rã-vul-sés-cu) vb IV pãrãvulsii (pã-rã-vul-síĭ), pãrãvulseam (pã-rã-vul-seámŭ), pãrãvulsitã (pã-rã-vul-sí-tã), pãrãvulsiri/pãrãvulsire (pã-rã-vul-sí-ri) – dzãc unã pãrãvulii (isturii)
{ro: povesti}
{fr: raconter, relater une istoire}
{en: narrate, tell a story}
§ pãrã-vulsit (pã-rã-vul-sítŭ) adg pãrãvulsitã (pã-rã-vul-sí-tã), pãrãvulsits (pã-rã-vul-sítsĭ), pãrãvulsiti/pãrãvulsite (pã-rã-vul-sí-ti) – (isturii) dzãsã a unui
{ro: povestit}
{fr: (istoire) racontée, relatée}
{en: narrated, (story) told}
§ pãrãvulsiri/pãrãvulsire (pã-rã-vul-sí-ri) sf pãrãvulsiri (pã-rã-vul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãrãvulseashti (unã isturii)
spun1
spun1 (spúnŭ) vb III shi II spush (spúshĭŭ), spuneam (spu-neámŭ), spusã (spú-sã), spuniri/spunire (spú-ni-ri) shi spunea-ri/spuneare (spu-neá-ri) – scot zboarã dit gurã cu scupolu ca atsel tsi mi-avdi s-aducheascã atsea tsi minduescu (tsi mi doari, tsi ved, etc.); dzãc, nspun, aspun, grescu, zburãscu, fac, pãrãvulsescu, etc.
{ro: zice, spune}
{fr: dire, raconter}
{en: say}
ex: spuni-nj (dzã-nj), tsi fats?; ni di-arãu nu pot si-ts spun (dzãc); nj-spusi tuti cãti li-avea avdzãtã tu casa-a lor
§ spus1 (spúsŭ) adg spusã (spú-sã), spush (spúshĭ), spusi/spuse (spú-si) – (zbor) tsi easti scos (zburãt) dit gurã; dzãs, nspus, aspus, grit, zburãt, pãrãvulsit, etc.
{ro: zis, spus}
{fr: dit, raconté}
{en: said}
§ spuniri1/spunire (spú-ni-ri) sf spuniri (spú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spuni tsiva; dzãtseari, spuneari, nspuniri, nspuneari, aspuniri, aspuneari, griri, zburãri, fãtseari, pãrãvulsiri, etc.
{ro: acţiunea de a zice, de a spune}
{fr: action de dire, de raconter}
{en: action of saying}
§ spuneari1/spuneare (spu-neá-ri) sf spuneri (spu-nérĭ) – (unã cu spuniri1)
ex: nu-ari tu vãr grai spuneari; muri fãrã di spuneari
§ nspun (nspúnŭ) vb III shi II nspush (nspúshĭŭ), nspuneam (nspu-neámŭ), nspusã (nspú-sã), nspuniri/nspunire (nspú-ni-ri) shi nspuneari/nspuneare (nspu-neá-ri) – (unã cu spun1)
ex: aestã carti nspuni (dzãtsi, pãrãvulseashti) multi; dauã sãhãts nji nspusi (pãrãvulsi) tsi pãtsã n cali
§ nspus (nspúsŭ) adg nspusã (nspú-sã), nspush (nspúshĭ), nspusi/nspuse (nspú-si) – (unã cu spus1)
§ nspuniri/nspunire (nspú-ni-ri) sf nspuniri (nspú-nirĭ) – (unã cu spuniri1)
§ nspuneari/nspuneare (nspu-neá-ri) sf nspuneri (nspu-nérĭ) – (unã cu spuniri1)
ex: ascultam sh-mini la nspu-nearea (pãrãvulsirli) a lui