|
|
pãrãmii/pãrãmie
pãrãmii/pãrãmie (pã-rã-mí-i) sf pãrãmii (pã-rã-míĭ) – zburãri shcurtã, ishitã di-aradã dit un lucru tsi s-ari faptã sh-cari caftã s-hibã ca unã nvitsãturã trã om (tsi-adutsi aminti di urmãrli tsi poati s-li aibã fãtsearea-a unui lucru, etc.); pãrimii, dzãcã, dzãcãturã, zbor
{ro: proverb}
{fr: proverbe}
{en: proverb}
ex: ca pãrãmia tsi dzãtsi... (dupã cum u dzãtsi zborlu, grailu, cuvenda...)
§ pãrimii/pãrimie (pã-ri-mí-i) sf pãrimii (pã-ri-míĭ) – (unã cu pãrãmii)
dzãc
dzãc (dzắcŭ) vb III shi II dzãsh (dzắshĭŭ), dzãtseam (dzã-tseámŭ), dzãsã (dzắ-sã), dzãtsiri/dzãtsire (dzắ-tsi-ri) shi dzãtseari/dzãtseare (dzã-tseá-ri) – scot zboarã dit gurã cu scupolu ca atsel tsi mi-avdi s-aducheascã atseali tsi minduescu mini (tsi mi doari, tsi ved, tsi hãbãri voi s-lji dau, etc.); zãc, spun, aspun, grescu, zburãscu, fac, etc.;
(expr:
1: ãnj dzãc tu minti, ãnj dzãc cu mintea = minduescu;
2: lj-u dzãc (cu gura, cu flueara, etc.) = cãntu (cu gura), bat cu flueara (avyiulia, etc.);
3: dzãc cu boatsi = dzãc cu boatsi sãnãtoasã, n fatsa-a lumiljei, unã puizii, un zbor, etc.;
4: (easti) cãtu s-dzãts = (easti) mari, multu;
5: lj-u dzãtsi preftul dupã ureaclji = (el) easti s-moarã agonja;
6: pãnã s-dzãts unã = unãshunã, dinãcali;
7: pri numã s-nu-nj dzãcã! = mi giur cã easti dealihea!;
8: lj-dzãc ndoauã (zboarã) = l-cãtigursescu, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arisescu, lu ncaci, pãnã s-mi doarã gura;
9: ashi-nj fu dzãs = ashi-nj fu scriatã;
10: lj-u dzãsim = u featsim, adrãm unã mari ziafetea, giumbushi, etc.;
11: bãgats oarã cã avem sh-formili: tsea = dzãtsea shi tsem = dzãtsem)
{ro: zice, spune}
{fr: dire, exprimer, affirmer, raconter}
{en: say}
ex: nãs ãnj dzãsi zborlu aestu; dzã-nj (grea-nj) tsi vrei s-tsã dzãc (spun); dzãsi (zburã), dzãsi (zburã), pãnã-l duru gura di dzãcã; dzãsit (spusit) voi aestu lucru?; nu vrei s-nã dzãts (spunj) un pãrmit?; s-lj-u dzãcã preftul dupã ureaclji
(expr: s-moarã tra sã-lj cãntã preftul); bem sh-lj-u dzãtsem
(expr: cãntãm) dipriunã; puljlu apãrnja s-batã shi s-lj-u dzãcã dipriunã; picurarlu lj-u dzãtsea
(expr: bãtea) cu flueara la gurã; bunã, cãtu s-dzãts
(expr: multu bunã); arcoari, eara cãtu-s-dzãts
(expr: eara multã arcoari); sh-dzãsi tu minti
(expr: mindui); pãnã s-dzãts unã
(expr: unãshunã); s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!
§ dzãs (dzắsŭ) adg dzãsã (dzắ-sã), dzãsh (dzắshĭ), dzãsi/dzãse (dzắ-si) – (zbor) tsi easti scos dit gurã; zãs, spus, aspus, grit, zburãt, etc.
{ro: zis, spus}
{fr: dit, exprimé, affirmé, raconté}
{en: said}
ex: lucri dzãsi (zburãti), lucri fapti
pãrãmit
pãrãmit (pã-rã-míthŭ) sn pãrãmiti/pãrãmite (pã-rã-mí-thi) – isturii scoasã dit mintea-a omlui, cu amiradz, cu gionj-aleptsã sh-mushatili-a loclui, cu lãmnji, etc., tsi moashili li spun a njitslor tra s-lji facã s-doarmã (di-aradã scoasã di laolu di-aoa sh-un chiro, sh-armasã di la pãpãnj-strãpãpãnj); pãrãmis, pãrmit, pãrmis, pirmit, pirmis, (fig: pãrãmit = (i) isturii (pãrãvulii) tu cari s-aspun fapti, tihisiri, ugoadi, huneri, etc., dealihea i scoasã dit mintea-a omlui; (ii) faptã armasã ca unã pãrãmii (zbor) tsi s-avdi tu lao; (iii) minciunj, glãrinj, chirturi, papardeli, curcufexali, etc.)
{ro: basm, poveste}
{fr: conte (d’enfants)}
{en: children story, fairy tale}
ex: pãrãmit vrut, pãrãmit vã spush; ãl bãgã s-lj-aspunã vãrã pãrãmit, s-treacã oara; dupã tsi tuts aspusirã cari un cãntic cari un pãrãmit; lã dzãsi s-lu-alasã s-dzãcã un pãrãmit; agiumsi pãrãmit (fig: zbor, pãrãmii) ãn hoarã; nu s-agãrshirã pãnghiili shi pãrãmitili a sor-sai (fig: isturiili tsi s-avdza ti sor-sa)
§ pãrãmis (pã-rã-mísŭ) sn pãrãmisi/pãrãmise (pã-rã-mí-si) – (unã cu pãrãmit)
ex: lji spunea pãrãmisi
§ pãrmit (pãr-míthŭ) sn pãrmiti/pãrmite (pãr-mí-thi) – (unã cu pãrãmit)
ex: pãrmit shteam, pãrmit aspush; pãrmitlu a meu easti shcurtu; ca pãrmitlu di tru cãrtsã
§ pãrmis (pãr-mísŭ) sn pãrmisi/pãrmise (pãr-mí-si) – (unã cu pãrãmit)
ex: ts-pãru un pãrmis; trec ca n yis sh-ca tu pãrmis; ca moashili cãndu spun pãrmisi
§ pirmit (pir-míthŭ) sn pirmiti/pirmite (pir-mí-thi) – (unã cu pãrãmit)
ex: bãgarã s-aspunã catiun cãti un pirmit
§ pirmis (pir-mísŭ) sn pirmisi/pirmise (pir-mí-si) – (unã cu pãrãmit)
ex: nã spuni moasha multi shi mushati pirmisi
pãrimii/pãrimie
pãrimii/pãrimie (pã-ri-mí-i) sf – vedz tu pãrãmii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãrãmii