|
pãricljari/pãricljare
pãricljari/pãricljare (pã-ri-cljĭá-ri) sf – vedz tu pãreaclji
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãreacljipãricljat
pãricljat (pã-ri-cljĭátŭ) adg – vedz tu pãreaclji
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãreacljipãricljedz
pãricljedz (pã-ri-cljĭédzŭ) (mi) vb I – vedz tu pãreaclji
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãreacljibishicã2
bishicã2 (bi-shí-cã) sf bishits (bi-shítsĭ) – (zbor di Cljisura) zãrzãvati cu lilici albi cari s-fac ma nãpoi yimishi tsi sh-u-aduc cu un cloput ãncljis (multu buni tu mãcari); pipercã pipiryeauã, paparicã, pipiritsã, shushcã
{ro: ardei}
{fr: poivron}
{en: sweet or hot pepper}
ex: un cutsur mplin di furnits (angucitoari: bishica, pipiryeaua); aestã bishicã (pipercã, ciushcã) ardi multu
chipãrici
chipãrici (chi-pã-rícĭŭ) sm – vedz tu chipãrish1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chipãrish1chipãrish1
chipãrish1 (chi-pã-ríshĭŭ) sm chipãrish (chi-pã-ríshĭ) – arburi di pãduri cu arucinã, analtu shi sveltu, cu frãndzãli ca atsi tsi-armãn verdzã shi nu cad earna, sh-cu lemnul sãnãtos tsi da unã mushatã-anjurizmã; chiparish, chiprish, chiparosh, chipãrici, sirvilj, silviu, silvii
{ro: chiparos}
{fr: cyprès}
{en: cypress}
§ chiparish (chi-pa-ríshĭŭ) sm chiparish (chi-pa-ríshĭ) – (unã cu chipãrish1)
ex: acãtsã s-talji un chiparish; aclo criscu un chiparish mushat-mushat, mash cu frãndzã di flurii; mushat ca soarili, analtu ca chiparishlu
§ chiparosh (chi-pa-róshĭŭ) sm chiparosh (chi-pa-róshĭ) – (unã cu chipãrish1)
§ chiparos (chi-pa-rósŭ) sm chiparosh (chi-pa-róshĭ) – (unã cu chipãrish1)
ex: am sãnduchi di chiparos
§ chipãrici (chi-pã-rícĭŭ) sm chipãrici (chi-pã-rícĭ) – (unã cu chipãrish1)
§ chiprish (chi-príshĭŭ) sm chiprish (chi-príshĭ) – (unã cu chipãrish1)
§ chipãrish2 (chi-pã-ríshĭŭ) sn chipãrishi/chipãrishe (chi-pã-rí-shi) – fructul dat di arburli chipã-rish
{ro: fructul chiparosului}
{fr: le fruit du cyprès}
{en: fruit of cypress tree}
ciushcã1
ciushcã1 (cĭúsh-cã) sf ciushti/ciushte (cĭúsh-ti) – plantã tsi da lilici njits, albi, sh-ca fructu, unã soi di piperchi njicã, lungã shi suptsãri, veardi, galbinã icã aroshi, goalã nãuntru, tsi s-mãcã proaspitã, friptã i bãgatã tu mãcãruri cari, multi ori, da un gustu tsi ardi ca piperlu; pipircushi, pipiryeauã, paparicã, pipiritsã, shushcã
{ro: ardei lung şi de multe ori iute}
{fr: une sorte de poivron long}
{en: variety of pepper, long, usually hot}
§ shushcã1 (shĭúsh-cã) sf shushchi (shĭúsh-chi) – (unã cu ciushcã1)
§ pipircushi/pi-pircushe (pi-pir-cú-shi) sf pipircushi/pipircushe (pi-pir-cú-shi) – (unã cu ciushcã1)
dispãricljari/dispãricljare
dispãricljari/dispãricljare (dis-pã-ri-cljĭá-ri) sf – vedz tu pãreaclji
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãreacljidispãricljat
dispãricljat (dis-pã-ri-cljĭátŭ) adg – vedz tu pãreaclji
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãreacljidispãricljedz
dispãricljedz (dis-pã-ri-cljĭédzŭ) (mi) vb I – vedz tu pãreaclji
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãreacljidizpãricljari/dizpãricljare
dizpãricljari/dizpãricljare (diz-pã-ri-cljĭá-ri) sf dizpãricljeri (diz-pã-ri-cljĭérĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dispãricljari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdizpãricljat
dizpãricljat (diz-pã-ri-cljĭátŭ) adg dizpãricljatã (diz-pã-ri-cljĭá-tã), dizpãricljats (diz-pã-ri-cljĭátsĭ), dizpãricljati/dizpãricljate (diz-pã-ri-cljĭá-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dispãricljat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdizpãricljedz
dizpãricljedz (diz-pã-ri-cljĭédzŭ) (mi) vb I dizpãricljai (diz-pã-ri-cljĭáĭ), dizpãricljam (diz-pã-ri-cljĭámŭ), dizpãricljatã (diz-pã-ri-cljĭá-tã), dizpãricljari/dizpãricljare (diz-pã-ri-cljĭá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dispãricljedz
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã