(expr: di nimãcari); pi-agiun (pi stumahea goalã, pi inimã agiunã nimãcat), nu poati s-bea nitsi unã chicutã di yin

§ agiuna-mi/agiuname (a-gĭu-ná-mi) sf fãrã pl – stari di nimãcari, nimãcari, agiuneatsã, agiunatic
{ro: flămânzire}
{fr: famine}
{en: starvation}
ex: mor di agiunami (nimãcari)

§ agiunatic (a-gĭu-ná-ticŭ) sn fãrã pl – foami, nimãcari
{ro: foame}
{fr: faim; jeûne}
{en: hunger, starvation}
ex: di-agiunatic (foami) shi di slãbintsã; agiunaticlu (foamea, nimãcarea) easti bun tr-atsel tsi poati s-lu facã

§ agiuneatsã (a-gĭu-neá-tsã) sf agiunets (a-gĭu-nétsĭ) – (unã cu agiunatic)

§ ajunedz (a-jĭu-nédzŭ) vb I ajunai (a-jĭu-náĭ), ajunam (a-jĭu-námŭ), ajunatã (a-jĭu-ná-tã), ajunari/ajunare (a-jĭu-ná-ri) – (unã cu agiunedz)

§ ajunat (a-jĭu-nátŭ) adg ajunatã (a-jĭu-ná-tã), ajunats (a-jĭu-nátsĭ), ajunati/ajunate (a-jĭu-ná-ti) – (unã cu agiunat)

§ ajunari/ajunare (a-jĭu-ná-ri) sf ajunãri (a-jĭu-nắrĭ) – (unã cu agiunari)

§ anustiri/anustire (a-nus-tí-ri) sf anustiri (a-nus-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu agnuseashti omlu; anustsãri, agnusiri, agnusari
{ro: acţiunea de a dezgusta, de a anosti}
{fr: action d’affadir, de dégoûter}
{en: action of disgusting}

§ anustsãscu (a-nus-tsắs-cu) (mi) vb IV anustsãi (a-nus-tsắĭ), anustsam (a-nus-tsámŭ), anustsãtã (a-nus-tsắ-tã), anustsãri/anustsãre (a-nus-tsắ-ri) – (unã cu anustescu)

§ anustsãt (a-nus-tsắtŭ) adg anustsãtã (a-nus-tsắ-tã), anustsãts (a-nus-tsắtsĭ), anustsãti/anustsãte (a-nus-tsắ-ti) – (unã cu anustit)

§ anustsãri/anustsãre (a-nus-tsắ-ri) sf anustsãri (a-nus-tsắrĭ) – (unã cu anustiri)

§ acuitiri/acuitire (a-cuĭ-tí-ri) sf acuitiri (a-cuĭ-tírĭ) – (unã cu cuituiri)

{fr: faire; commettre; produire; évaluer, valoir; marchander; échanger; transformer; acquérir, gagner; dépenser; (s’)amuser; décider; réaliser; colorer; mûrir; se diriger, s’acheminer, parcourir; descendre, aller en pente; rester, demeurer; c’est égal; feindre; dire; naître; être, s’occuper; falloir, etc.}
{en: do; make; cost, value, bargain, change (money), transform; win, spend; decide; realize; mature; go to; descend; stay, live; say; be born; be; must; etc.}
ex: Dumnidzã featsi lumea tu shasi dzãli; di aguridã s-fatsi (s-adarã) njari, ma cu arãvdari; feci (adrai, anãltsai, sculai) unã casã; omlu tsi vrea s-facã (tsi eara s-adarã)?; picatlu tsi avea faptã (adrã) ca muljari; di un lemnu fats (adari) sh-crutsi sh-lupatã; estan agrili featsirã
(expr: deadirã) grãni buni; cãts paradz fac
(expr: tsi tinjii au, cãt custisescu) aesti cãrtsã?; dusirã s-facã pãzari
(expr: s-pãzãripseascã); groshlji-lj fatsi nã lirã (fig: lj-alãxeashti tu nã lirã); lucreadzã macã vrei s-fats aveari
(expr: s-avutsãshti); nãoarã mi featsi (fig: mi amintã) mu-mea; tsi featsi (fig: tsi amintã, ficior i featã) sor-ta?; cãts s-au faptã (fig: s-au amintatã); fatsi (dzãsi) el cu-arãslu n gurã; s-toarnã cãtrã cãtushi shi-lj fatsi (fig: shi-lj dzãtsi); trã putsãn chiro-lj lj-featsi tuts paradzlji ghini
(expr: lj-asparsituts paradzlji, lj-hãrgiui); du-ti sh-fãts chefea
(expr: du-ti sh-fã tsi vrei, cum tsi sã ndreadzi huzmetea); va-l fac (fig: va-l cãndãrsescu, va lu-apuaduc) s-u acumpãrã; sh-aoa featsirã
(expr: fudzirã, u cãrtsãnirã) sotslji cãtrã tu pãduri; aoa fac (fig: pri-aoa fudzirã, dusirã) sotslji, acatsã-lj ma s-hii gioni; shi-lj da nã arãpeari, sh-aoa fac alantsã
(expr: sh-unãshunã fug)!; cãtrã aoa featsirã
(expr: fudzirã)!; tut u fac calea (fig: tut mi duc calea), cã u fac; cari s-aspãrearã cãprili nãoarã, di fac naparti
(expr: fug, li cãr-tsãnescu), acatsã-li ma s-pots
(expr: di fug ahãntu-agonja cã nu pots s-li-acats); fã aripidina nghios (fig: fudz nghios, dipuni); feci
(expr: nchisii, fudzii) cãtrã pãduri; fuga featsi traplu, ca tserbul avinat; fã muntsãlj padi
(expr: alagã pristi tut); auãli s-featsirã (s-coapsirã, asirã); nu fatsi (nu-i ghini, nu prindi) s-fugã; tsi nyisash, s-featsi (ishi, s-axi); yisili s-fac (s-axescu, es); s-nu fats (s-nu stai, s-nu-armãnj) multsã anj tu xeani; fã-ti (prifã-ti, dzã taha) cã hii niputut; s-featsi (s-prifeatsi, s-featsi taha cã easti) glar; njiclu featsi (s-cãcã) tu culpani; armasi di cãndu feci (fui) araftu; ãlj fatsi aushlu unã
(expr: lu-agudeashti aushlu) cu cãrliglu pristi zvercã; s-lj-aducã troarã hilja-a amirãlui, cã aljumtrea nu s-fatsi
(expr: cã vrea i cã nu vrea, lipseashti s-u-aducã feata); dusirã cu nveasta, ca s-u aflã shi s-u facã cumãts
(expr: s-u vatãmã); s-dispãrtsãrã shi-sh featsirã zbor
(expr: shi s-aduchirã, sh-deadirã zbor); dupã tsi featsirã aestu zbor
(expr: s-aduchirã ashi); lji si pãru cã s-fatsi ningã nãoarã
(expr: eara multu ghini); unã videari tsi lã featsi
(expr: cum li vidzu); sharpili a ficiorlui eara di mumã faptu
(expr: eara multu gioni); featsi carti
(expr: s-dusi la sculii, nvitsã carti) multã sh-agiumsi yeatru; fã-ti ncoa (minã-ti ncoa, aproachi-ti) s-ti ved ma ghini; tsi prindi s-fats, fã-u nã oarã cama ninti

§ faptu1 (fáp-tu) adg faptã (fáp-tã), faptsã (fáp-tsã), fapti/fapte (fáp-ti) – ((lucru) tsi ari (s-ari) adratã; adrat
{ro: făcut, comis; produs; evaluat, etc., etc.; născut}
{fr: fait; commis; produit; évalué; etc., etc.; accompli; né}
{en: done; made; valued; etc., etc.; born}
ex: n pãduri faptu (amintat) fui, sh-tut ãn pãduri criscui; cerga-a ta di lãnã groasã faptã (adratã); lucru faptu (fig: adrat, bitisit); eara di mumã faptu
(expr: amintat di mumã; om gioni, tsi ahãrzeashti multu); easti faptã (fig: amintatã) toamna; njiclu easti-l faptu (ishi nafoarã, s-cãcã) tu culpani

§ fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) sf fatsiri (fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva adarã tsiva; fãtseari, adrari
{ro: acţiunea de a face; de a comite; de a produce; de a evalua; etc., etc.; facere; comitere; producere; evaluare; etc., etc.; creaţie, naştere}
{fr: action de faire; de commettre; de produire; d’évaluer; etc., etc.; création, accouchement, couche, sali d’excréments; etc.}
{en: action of doing; of making; of costing, of valuing; etc., etc.; creation, birth, etc.}
ex: di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); tsi au trã fatsiri (adrari); amãnai multu cu fatsirea-a tigãnjlor; avu fatsiri (fig: amintari) greauã sh-vidzu moartea cu ocljilj

§ fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) sf fãtseri (fã-tsérĭ) – (unã cu fatsiri)

§ faptã (fáp-tã) sf fapti/fapte (fáp-ti) – lucrul tsi s-ari faptã di cariva; lucru tsi s-featsi tu lumi; facã
{ro: faptă}
{fr: fait}
{en: fact}
ex: di la dzãcã pãnã la faptã (fãtseari) easti diparti; s-facã totna fapti (lucri) buni; Dumnidzã va lj-u pãlteascã dupã faptili (lucrili tsi-ari faptã) a lui; tsi suntu faptili-aesti tsi fats?; va s-dai giuvapi (va s-dai isapi) di faptili-a tali (di-atseali tsi-adari); dzãca shi fapta

§ facã (fá-cã) sf fãrã pl – lucru tsi s-fatsi; faptã, fatsiri, fãtseari, adrari
{ro: acţiunea de a face; faptă, acţiune, fapt}
{fr: action de faire; action, fait}
{en: action of doing, of making; action, fact}
ex: tsi-i ti-a facã (fãtseari)?; am trã facã (fãtseari) multi m pãzari; cu dzãcã (dzãtseari, zbor) sh-cu facã (fãtseari), s-featsi bubulica vacã

§ fãcãtor (fã-cã-tórŭ) adg fãcãtoarã (fã-cã-tŭá-rã), fãcãtori (fã-cã-tórĭ), fãcãtoari/fãcãtoare (fã-cã-tŭá-ri) – atsel tsi fatsi tsiva
{ro: făcător, creator}
{fr: qui fait, créateur}
{en: who does or makes things, creator}
ex: di Dumnidzã fãcãtoarã (tsi lu-ari faptã pri Dumnidzã, Stãmãria)

§ fãpturã (fãp-tú-rã) sf fãpturi (fãp-túrĭ) – lucru faptu di fisi; hiintsã faptã di Dumnidzã; yeatsã, yiitati, plasi, prici
{ro: făptură, fiinţă, creatură}
{fr: être, créature}
{en: being, creature}
ex: tuti cãti suntu, suntu fãpturli (yiitãtsli, pricili) al Dumnidzã

§ fãptuescu (fãp-tu-ĭés-cu) vb IV fãptuii (fãp-tu-íĭ), fãptueam (fãp-tu-ĭámŭ), fãptuitã (fãp-tu-í-tã), fãptuiri/fãptuire (fãp-tu-í-ri) – (unã cu fac)
ex: s-aflã cã nãs avea fãptuitã (faptã, adratã) tuti cãti si spunea

§ fãptuit (fãp-tu-ítŭ) adg fãptuitã (fãp-tu-í-tã), fãptuits (fãp-tu-ítsĭ), fãptuiti/fãptuite (fãp-tu-í-ti) – (unã cu faptu1)
ex: i fãptuitã gumãrlichea

§ fãptuiri/fãptuire (fãp-tu-í-ri) sf fãptuiri (fãp-tu-írĭ) – (unã cu fatsiri)

§ nifaptu (ni-fáp-tu) adg nifaptã (ni-fáp-tã), nifaptsã (ni-fáp-tsã), nifapti/nifapte (ni-fáp-ti) – tsi nu-ari (nu s-ari) adratã; tsi nu s-ari amintatã (faptã); neadrat, nibitisit; etc.;
(expr:
1: (lucri) nifapti (pl) = lucri tsi nu s-au avdzãtã pãnã tora, tsi nu s-au faptã ninga tu-aestã lumi;
2: di dada nifaptu s-hiu ma…= s-nu-nj si dzãcã cã nu hiu faptu di dadã ma…; zbor tsi easti ca unã soi di giurat, cã atseali spusi (i) suntu dealihea icã (ii) va si s-facã fãr di altã)
{ro: nefăcut, nenăscut, etc.}
{fr: qui n’est pas fait; qui n’est pas né; etc.}
{en: not done; not made; not born; etc.}
ex: tatãl ninga nifaptu (neamintat); lj-avdzã tuti nifaptili
(expr: lucri uruti, nafoarã di-aradã, tsi nu s-au faptã pãnã tora); di dada nifaptu s-hiu, s-nu lj-aspãrdzeam lucrul

§ nifatsiri/nifatsire (ni-fá-tsi-ri) sf nifatsiri (ni-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-adarã tsiva; nifãtseari, neadrari, nibitisiri; etc.
{ro: acţiunea de a nu face; de a nu (se) naşte; etc.}
{fr: action de ne pas faire; de ne pas être né, de ne pas accoucher; etc.}
{en: action of not doing; of not making; of not being born; etc.}
ex:

§ nifãtseari/nifãtseare (ni-fã-tseá-ri) sf nifãtseri (ni-fã-tsérĭ) – (unã cu nifatsiri)

§ disfac (dis-fácŭ) (mi) vb III shi II disfeci (dis-fécĭŭ), disfãtseam (dis-fã-tseámŭ), disfaptã (dis-fáp-tã), disfatsiri/disfatsire (dis-fá-tsi-ri) shi disfãtseari/disfãtseare (dis-fã-tseá-ri) – l-dispartu un lucru sh-lu fac s-aspunã ahoryea pãrtsãli di cari easti faptu; li fac lucrili s-hibã ashi cum eara ninti di-adrarea-a lor; dizleg un lucru acãtsat (ligat) di tsiva; dishcljid unã shishi (cutii, fachir, etc. tra s-ved i si scot tsi easti nuntru); dishcljid unã cali ncljisã (tra s-u fac bunã trã urdinarea di lumi, lucri, vimtu, etc.); l-dispindzur un lucru tsi easti acãtsat di tsiva; diznod unã funi ligatã di tsiva; etc., etc.; dishcljid, dispartu, ndipãrtedz, dizleg, diznod, discalnu, dizdar, etc.;
(expr:
1: disfã-ts ocljilj patru = mutrea ghini, ai-tsã cãshtigã, bagã ghini oarã tsi s-fatsi, etc.; s-disfatsi tserlu = s-dishcljidi chirolu, sã nsirineadzã, easi soarili;
3: easti un om disfaptu = easti un om dishteptu, mintimen, tsi-lj talji caplu)
{ro: desface, deschide, detaşa, separa, etc.}
{fr: défaire, ouvrir, entr’ouvrir, détacher, séparer, etc.}
{en: undo, open, detach, separate, etc.}
ex: disfac noadili (diznod); tsi sh-fatsi omlu, nitsi draclu nu-lj disfatsi (dizleagã); si-nj disfac (discoapir, dishcljid) mushatlu-nj cheptu; disfã (dishcljidi) firidzli s-yinã vimtu; cãmeasha s-acãtsã di penurã, disfã-nj-u (discalnã-nj-u, dispindzurã-nj-u); nã disfeatsim di sots (nã dispãrtsãm di sots; nu mata him urtats); di cal nu mi disfac (dispartu); lj-disfeci (lj-aspush, lj-dishcljish) multi lucri; s-disfeatsi (s-dispãrtsã) di urtaclu-lj; disfã (dishcljidi) botsa di yin s-bem niheamã; disfã (ndipãrteadzã, discãcãreadzã) cicioarili

§ disfaptu (dis-fáp-tu) adg disfaptã (dis-fáp-tã), disfaptsã (dis-fáp-tsã), disfapti/disfapte (dis-fáp-ti) – tsi easti dispãrtsãt (mpãrtsãt) tu cumãts; tsi fu faptu s-hibã ashi cum eara lucrul ninti di-adrarea-a lui; tsi easti dishcljis, dizligat, diznudat, etc.); dishcljis, dispãrtsãt, ndipãrtat, dizligat, diznudat, discãlnat, etc., etc.
{ro: desfăcut, deschis, detaşat, separat, etc.}
{fr: défait, ouvert, entr’ouvert, détaché, séparé, etc.}
{en: undone, opened, detached, separated, etc.}
ex: sutsata lã fu disfaptã (aspartã); cheptul a lui disfaptu (discupirit, dishcljis); ducheani disfaptã (dishcljisã); ficior disfaptu
(expr: dishteptu, pirã)

§ disfatsiri/disfatsire (dis-fá-tsi-ri) sf disfatsiri (dis-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva disfatsi tsiva; dishcljideari, dispãrtsãri, ndipãrtari, dizligari, diznudari, discãlnari, etc., etc.
{ro: acţiunea de a desface, de a deschide, de a detaşa, de a separa; desfacere, deschidere, detaşare, separare, etc.}
{fr: action de défaire, d’ouvrir, d’entr’ouvrir, de détacher, de séparer, etc.}
{en: action of undoing, of opening, of detaching, of separating, etc.}

§ disfãtseari/disfãtseare (dis-fã-tseá-ri) sf disfãtseri (dis-fã-tsérĭ) – (unã cu disfatsiri)

§ disfari/disfare (dis-fá-ri) sf disfãri (dis-fắrĭ) – (unã cu disfatsiri)

§ apufac (a-pu-fácŭ) (mi) vb III shi II apufeci (a-pu-fécĭŭ), apufãtseam (a-pu-fã-tseámŭ), apufaptã (a-pu-fáp-tã), apufatsiri/apufatsire (a-pu-fá-tsi-ri) shi apufãtseari/apufãtseare (a-pu-fã-tseá-ri) – bitisescu aproapea tut; mi curmu multu tra s-fac tsiva; fac tut tsi pot trã cariva
{ro: termina (aproape) în întregime; face orice pentru cineva}
{fr: finir (presque) intégralement; (se) fatiguer; (se) mettre en quattre}
{en: finish (almost) completely; get tired; do anything for}
ex: apufã-ti (fã tut tsi pots) trã nãsã; apufeatsi di plãngu (plãmsi multu di multu; avursi di-ahãntã plãndzeari)

§ apufaptu (a-pu-fáp-tu) adg apufaptã (a-pu-fáp-tã), apufaptsã (a-pu-fáp-tsã), apufapti/apufapte (a-pu-fáp-ti) – tsi ari faptã tut
{ro: terminat (aproape) în întregime; făcut orice pentru cineva}
{fr: fini (presque) intégralement; fatigué; mis en quattre}
{en: finished (almost) completely; got tired; done anything for}

§ apufatsiri/apu-fatsire (a-pu-fá-tsi-ri) sf apufatsiri (a-pu-fá-tsirĭ) – atsea tsi fatsi cãndu cariva apufatsi tsiva
{ro: acţiunea de a termina (aproape) în întregime; de a face orice pentru cineva}
{fr: action de finir (presque) intégralement; de (se) fatiguer; de (se) mettre en quattre}
{en: action of finishing (almost) completely; of getting tired; of doing anything for}

§ apufãtseari/apufãtseare (a-pu-fã-tseá-ri) sf apufãtseri (a-pu-fã-tsérĭ) – (unã cu apufatsiri)

§ parafac (pá-ra-fácŭ) (mi) vb III shi II parafeci (pá-ra-fécĭŭ), parafãtseam (pá-ra-fã-tseámŭ), parafaptã (pá-ra-fáp-tã), parafatsiri/parafatsire (pá-ra-fá-tsi-ri) shi parafãtseari/parafãtseare (pá-ra-fã-tseá-ri) – fac ma multu dicãt lipseashti icã easti arada s-fac; fac multu di multu; prifac
{ro: face peste măsură; depăşi}
{fr: trop faire; passer la mesure}
{en: do too much; do more than necessary}
ex: parafeci (feci ma multu ca altiori) lucru asãndzã

§ parafaptu (pá-ra-fáp-tu) adg parafaptã (pá-ra-fáp-tã), parafaptsã (pá-ra-fáp-tsã), pa-rafapti/parafapte (pá-ra-fáp-ti) – tsi easti faptu ma multu dicãt lipseashti; prifaptã
{ro: făcut peste măsură; depăşit}
{fr: trop fait; qui a passé la mesure}
{en: done too much; done more than necessary}

§ parafatsiri/parafatsire (pá-ra-fá-tsi-ri) sf para-fatsiri (pá-ra-fá-tsirĭ) – atsea tsi fatsi cãndu cariva parafatsi un lucru; parafãtseari, prifatsiri, prifãtseari
{ro: acţiunea de a face peste măsură; de a depăşi}
{fr: action de trop faire; de passer la mesure}
{en: action of doing too much; of doing more than necessary}

§ parafãtseari/parafãtseare (pá-ra-fã-tseá-ri) sf parafãtseri (pá-ra-fã-tsérĭ) – (unã cu parafatsiri)

§ prifac (pri-fácŭ) (mi) vb III shi II prifeci (pri-fécĭŭ), prifãtseam (pri-fã-tseámŭ), prifaptã (pri-fáp-tã), prifatsiri/prifatsire (pri-fá-tsi-ri) shi prifãtseari/prifãtseare (pri-fã-tseá-ri) –
1: fac ma multu dicãt lipseashti icã easti arada s-fac; fac multu di multu; parafac;
2: l-fac un lucru s-aspunã altã soi di cum eara ninti (s-nu-aspunã cum easti dealihea, s-hibã altã soi, s-hibã ma bun, s-pot s-fac alti lucri cu el, etc.); fac
{ro: face peste măsură; preface, transforma}
{fr: trop faire; feindre, contrefait, transformer}
{en: do too much; pretend, feign; transform}
ex: el s-prifeatsi (s-featsi), cã nu-lj bagã oarã; pãreasinjli li featsish mãri, mãri, pãnã li prifeatsish (li featsish multu lundzi, li parafeatsish); s-prifeatsi (s-featsi s-aspunã ca) un pulj mushat; laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã; cum biu dzama di lilici, dinãoarã s-prifeatsi (featsi, s-alãxi tu) un pulj; ncljidi ocljilj shi s-prifatsi cã (s-fatsi cã taha) doarmi; vulpea s-prifeatsi cã (s-featsi cã taha) s-dutsi sã ndreagã shi trapsi nãinti; s-prifatsi (s-fatsi) cã nu poati; s-nu-lj badz oarã cã s-prifatsi (cã nu s-aspuni cum easti dealihea); tuti li prifeci (li feci s-aspunã altã soi), nu li alãsai cum nji li deadi

§ prifaptu (pri-fáp-tu) adg prifaptã (pri-fáp-tã), prifaptsã (pri-fáp-tsã), prifapti/prifapte (pri-fáp-ti) – tsi easti faptu ma multu dicãt lipseashti; tsi s-ari faptã s-aspunã altã soi di cum eara ninti; parafaptu, faptu
{ro: făcut peste măsură; prefăcut, transformat}
{fr: trop fait; feigned, contrefait, transformé}
{en: done too much; pretended, feigned; transformed}
ex: cã ai s-mi vedz tu pulj prifaptu (faptu); mula prifaptã (adratã) ca vãrã nveastã di sum zãvon, lu ntribã

§ prifatsiri/prifatsire (pri-fá-tsi-ri) sf prifatsiri (pri-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prifatsi un lucru; pri-fãtseari, parafatsiri, parafãtseari, fatsiri, fãtseari
{ro: acţiunea de a face peste măsură; de a preface, de a transforma}
{fr: action de trop faire; de feindre, de contrefaire, de transformer}
{en: action of doing too much; of pretending, of feigning; of transforming}

§ prifãtseari/prifãtseare (pri-fã-tseá-ri) sf prifãtseri (pri-fã-tsérĭ) – (unã cu prifatsiri)

§ xifac (csi-fácŭ) (mi) vb III shi II xifeci (csi-fécĭŭ), xifãtseam (csi-fã-tseámŭ), xifaptã (csi-fáp-tã), xifatsi-ri/xifatsire (csi-fá-tsi-ri) shi xifãtseari/xifãtseare (csi-fã-tseá-ri) – vindu tut (di-arada tuptani, cu-unã tinii ma njicã), tra s-ascap di tut tsi am shi s-nu-armãn cu tsiva; apuvindu, spãstrescu
{ro: vinde tot, lichida}
{fr: défaire, vendre complètement, liquider}
{en: sell everything, liquidate}
ex: sã xifacã (s-vindã) tut tsi-avea; xifatsi (vindi) tuti oili

§ xifaptu (csi-fáp-tu) adg xifaptã (csi-fáp-tã), xifaptsã (csi-fáp-tsã), xifapti/xifapte (csi-fáp-ti) – tsi s-ari vindutã tut; apuvindut, spãstrit
{ro: vândut în întregime, lichidat}
{fr: défait, vendu complètement, liquidé}
{en: sold completely, liquida-ted}

§ xifatsiri/xifatsire (csi-fá-tsi-ri) sf xifatsiri (csi-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si xifatsi tsiva; apuvindiri, apuvindeari, spãstriri
{ro: acţiunea de a vinde tot, de a lichida}
{fr: action de défaire, de vendre complètement, de liquider}
{en: action of selling completely, of, liquidating}

§ xifãtseari/xifãtseare (csi-fã-tseá-ri) sf xifãtseri (csi-fã-tsérĭ) – (unã cu xifatsiri)

§ lumbãrsescu (lum-bãr-sés-cu) vb IV lumbãrsii (lum-bãr-síĭ), lumbãrseam (lum-bãr-seámŭ), lumbãrsitã (lum-bãr-sí-tã), lumbãrsiri/lumbãrsire (lum-bãr-sí-ri) – arãspãndescu (alas, scot) unã lunjinã yii shi multu lutsitã; lumbrisescu, lumbrusescu, lãmbisescu, lãmbrusescu, lãmbusescu, limbisescu, lutsescu, nyilici, nyilicescu, yilicescu, yilcescu, lunjinedz, ascapir, scãntiljedz
{ro: lumina, străluci}
{fr: éclairer, briller, resplendir}
{en: light, shine, glitter, to be resplendent}
ex: casa lumbãrsea (lutsea, scãntilja)

§ lumbãrsit (lum-bãr-sítŭ) adg lumbãrsitã (lum-bãr-sí-tã), lumbãrsits (lum-bãr-sítsĭ), lumbãrsiti/lumbãrsite (lum-bãr-sí-ti) – tsi easti anvãlit (acupirit, nyilicit, etc.) di-unã lunjinã yii; lumbrisit, lumbrusit, lãmbisit, lãmbrusit, lãmbusit, limbisit, lutsit, nyilicit, yilicit, yilcit, lunjinat, ascãpirat, scãntiljat
{ro: luminat, strălucit}
{fr: éclairé, brillé, brillant, resplendissant}
{en: lighted, glittered, resplendent}

§ lumbãrsiri/lumbãrsire (lum-bãr-sí-ri) sf lumbãrsiri (lum-bãr-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu lunjineadzã tsiva; lumbrisiri, lumbrusiri, lãmbisiri, lãmbrusiri, lãmbusiri, limbisiri, lutsiri, nyiliciri, yiliciri, yilciri, lunjinari, ascãpirari, scãntiljari
{ro: acţiunea de a lumina, de a străluci; luminare, strălucire}
{fr: action d’éclairer, de briller, d’être resplendissant}
{en: action of lighting, of glittering, of being resplendent}

§ lumbrisescu (lum-bri-sés-cu) vb IV lumbrisii (lum-bri-síĭ), lumbriseam (lum-bri-seámŭ), lumbrisitã (lum-bri-sí-tã), lumbrisiri/lumbrisire (lum-bri-sí-ri) – (unã cu lumbãrsescu)
ex: pãreasinjli tr-atsea Moisin li lumbrisi (lutsi) shi li lunjinã

§ lumbrisit (lum-bri-sítŭ) adg lumbrisitã (lum-bri-sí-tã), lumbrisits (lum-bri-sítsĭ), lumbrisiti/lumbrisite (lum-bri-sí-ti) – (unã cu lum-bãrsit)

§ lumbrisiri/lumbrisire (lum-bri-sí-ri) sf lumbrisiri (lum-bri-sírĭ) – (unã cu lumbãrsiri)

§ lumbrusescu (lum-bru-sés-cu) vb IV lumbrusii (lum-bru-síĭ), lumbruseam (lum-bru-seámŭ), lumbrusitã (lum-bru-sí-tã), lumbrusiri/lumbrusire (lum-bru-sí-ri) – (unã cu lumbãrsescu)
ex: ca soari s-lumbruseascã (lutseascã); casa s-lunjinã shi s-lumbrusi (s-featsi scãntiljitoari)

§ lumbrusit (lum-bru-sítŭ) adg lumbrusitã (lum-bru-sí-tã), lumbrusits (lum-bru-sítsĭ), lumbrusiti/lumbrusite (lum-bru-sí-ti) – (unã cu lumbãrsit)

§ lumbrusiri/lumbrusire (lum-bru-sí-ri) sf lumbrusiri (lum-bru-sírĭ) – (unã cu lumbãrsiri)

§ lubrisescu (lu-bri-sés-cu) vb IV lubrisii (lu-bri-síĭ), lubriseam (lu-bri-seámŭ), lubrisitã (lu-bri-sí-tã), lubrisiri/lubrisire (lu-bri-sí-ri) – (unã cu lumbãrsescu)

§ lubrisit (lu-bri-sítŭ) adg lubrisitã (lu-bri-sí-tã), lubrisits (lu-bri-sítsĭ), lubrisiti/lubrisite (lu-bri-sí-ti) – (unã cu lumbãrsit)
ex: lubrisitlu (lutsitlu) Iisus

§ lubrisiri/lu-brisire (lu-bri-sí-ri) sf lubrisiri (lu-bri-sírĭ) – (unã cu lum-bãrsiri)

§ lãmbrusescu (lãm-bru-sés-cu) vb IV lãmbrusii (lãm-bru-síĭ), lãmbruseam (lãm-bru-seámŭ), lãmbrusitã (lãm-bru-sí-tã), lãmbrusiri/lãmbrusire (lãm-bru-sí-ri) – (unã cu lumbãrsescu)

§ lãmbrusit (lãm-bru-sítŭ) adg lãmbrusitã (lãm-bru-sí-tã), lãmbrusits (lãm-bru-sítsĭ), lãmbrusiti/lãmbrusite (lãm-bru-sí-ti) – (unã cu lumbãrsit)

§ lãmbrusiri/lãmbrusire (lãm-bru-sí-ri) sf lãmbrusiri (lãm-bru-sírĭ) – (unã cu lumbãrsiri)

§ lãmbu-sescu (lãm-bu-sés-cu) vb IV lãmbusii (lãm-bu-síĭ), lãmbuseam (lãm-bu-seámŭ), lãmbusitã (lãm-bu-sí-tã), lãmbusiri/lãmbusire (lãm-bu-sí-ri) – (unã cu lumbãrsescu)

§ lãmbusit (lãm-bu-sítŭ) adg lãmbusitã (lãm-bu-sí-tã), lãmbusits (lãm-bu-sítsĭ), lãmbusiti/lãmbusite (lãm-bu-sí-ti) – (unã cu lumbãrsit)

§ lãm-busiri/lãmbusire (lãm-bu-sí-ri) sf lãmbusiri (lãm-bu-sírĭ) – (unã cu lumbãrsiri)

§ lãmbisescu (lãm-bi-sés-cu) vb IV lãmbisii (lãm-bi-síĭ), lãmbiseam (lãm-bi-seámŭ), lãmbisitã (lãm-bi-sí-tã), lãmbisiri/lãmbisire (lãm-bi-sí-ri) – (unã cu lumbãr-sescu)
ex: casa lãmbisea (lutsea, scãntilja)

§ lãmbisit (lãm-bi-sítŭ) adg lãmbisitã (lãm-bi-sí-tã), lãmbisits (lãm-bi-sítsĭ), lãmbisi-ti/lãmbisite (lãm-bi-sí-ti) – (unã cu lumbãrsit)

§ lãmbisi-ri/lãmbisire (lãm-bi-sí-ri) sf lãmbisiri (lãm-bi-sírĭ) – (unã cu lumbãrsiri)

§ limbisescu1 (lim-bi-sés-cu) vb IV limbisii (lim-bi-síĭ), limbiseam (lim-bi-seámŭ), limbisitã (lim-bi-sí-tã), limbisi-ri/limbisire (lim-bi-sí-ri) – (unã cu lumbãrsescu)
ex: yin cu calj tsi limbisescu (lutsescu); casa limbisea (lutsea, scãntilja)

§ limbisit1 (lim-bi-sítŭ) adg limbisitã (lim-bi-sí-tã), limbisits (lim-bi-sítsĭ), limbisiti/limbisite (lim-bi-sí-ti) – (unã cu lumbãrsit)

§ limbisiri1/limbisire (lim-bi-sí-ri) sf limbisiri (lim-bi-sírĭ) – (unã cu lumbãrsiri)

(expr: nu s-alãxeashti); nji sã mutã mintea
(expr: nã chirum mintea, glãrim) di diparti shi nsus tsi eara

§ mutat (mu-tátŭ) adg mutatã (mu-tá-tã), mutats (mu-tátsĭ), muta-ti/mutate (mu-tá-ti) –
1: tsi s-ari minatã dit un loc tu altu;
2: tsi ari vgatã dit unã casã shi s-dusi s-bãneadzã tu altã;
3: tsi easti anãltsat, purtat anumirea; minat, dus, fudzit, strãmutat, sculat, alãxit, purtat, anãltsat, alinat, etc.
{ro: mutat; mutat cu locuinţa; ridicat, purtat, răsculat, etc.}
{fr: changé de place, déplacé; déménagé; levé, rebellé, etc.}
{en: moved, removed, displaced, raised, revolted, etc.}
ex: mãnã mutatã
(expr: anãltsatã tra s-da pri cariva); furã mutats (loats, acãtsats) shi ncljish

§ mutari/mutare (mu-tá-ri) sf mutãri (mu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mutã i easti mutat; minari, dutseari, fudziri, strãmutari, sculari, alãxiri, purtari, anãltsari, alinari, etc.
{ro: acţiunea de a muta; de a se muta cu locuinţa; de a ridica, de a purta, de a răscula, etc.; mutare, ridicare, răsculare}
{fr: action de changer de place, de déplacer; de déménager; de lever, de se rebeller, etc.}
{en: action of moving, of removing, of displacing, of raising, of revolting, etc.}
ex: tu mutarea-a ljei tu vimtu

§ strãmut (strã-mútŭ) (mi) vb I strãmutai (strã-mu-táĭ), strãmutam (strã-mu-támŭ), strãmutatã (strã-mu-tá-tã), strãmutari/strãmutare (strã-mu-tá-ri) – min un lucru dit loclu iu s-aflã tra s-lu duc tu-un altu; alãxescu tsiva cu mutarea i agunirea-a unui lucru; mut, min, duc, alãxescu
{ro: deplasa, schimba}
{fr: déplacer, permuter, changer}
{en: displace, change}
ex: omlu tru aushatic nu poati si si strãmutã (si s-minã) ca un tinir; pãreasinjli strãmutã (alãxescu) minduirli a mintiljei atseali-arali; si strãmutarã (s-mutarã) cu bun cu-arãu

§ strãmutat (strã-mu-tátŭ) adg strãmutatã (strã-mu-tá-tã), strãmutats (strã-mu-tátsĭ), strãmutati/strãmutate (strã-mu-tá-ti) – tsi easti minat dit un loc tu altu; tsi easti alãxit; mutat, minat, dus, alãxit
{ro: deplasat, schimbat}
{fr: déplacé, permuté, changé}
{en: displaced, changed}

§ strãmutari/strãmutare (strã-mu-tá-ri) sf strãmutãri (strã-mu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva si strãmutã
{ro: acţiunea de a se deplasa, de a se schimba; deplasare, schimbare}
{fr: action de se déplacer, de se permuter, de se changer}
{en: action of displacing, of changing}